Completare dispozitiv sentință. Speță. Decizia 2041/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.2041/R/2008
Ședința publică din 23 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTORI: Eugenia Pușcașiu, Silvia Nicorici Antoaneta Tania GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.225/A din 22 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe pârâții Consiliul Local al municipiului C-N, Municipiul C-N prin Primar, și, având ca obiect completare dispozitiv.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta recurentului reclamant, din Baroul Cluj cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta intimatei pârâte, din Baroul Cluj cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentantul intimatei pârâte, din Baroul Cluj cu împuternicire avocațială la dosar, care arată că se prezintă și în reprezentarea intimaților pârâți și, în substituirea, din Baroul Cluj cu delegație la dosar, și reprezentanta intimaților și, în substituirea din Baroul Cluj cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind părțile din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 14 octombrie 2008, 17 octombrie 2008, 22 octombrie 2008, intimații pârâți, și și, precum și intimații pârâți și au înregistrat la dosar întâmpinări prin care se solicită respingerea recursului, acte ce se comunică părților prezente.
Nefiind cereri prealabile de formulat și nici excepții de ridicat, instanța constată prezentul recurs în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare orale.
Reprezentanta recurentului reclamant, susține recursul așa cum este formulat, solicită admiterea lui, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului și schimbarea încheierii din ședința camerei de consiliu din 10.10.2007 a Judecătoriei Cluj -N, prin admiterea cererii de lămurirea înțelesului dispozitivului sentinței civile nr.5859/2003 conform motivelor arătate în cerere.
Reprezentanta intimaților pârâți, solicită respingerea recursului ca nefondat, conform întâmpinării de la dosar. Arată că cererea reclamantului a fost întemeiată pe dispozițiilor art.2821pr. civ. iar potrivit celor solicitate atrage aplicarea dispozițiilor art.2812pr. civ. aceasta din urmă încadrare atrage însă formularea cererii în termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii, reclamantul nerespectând acest termen. Solicită cheltuieli de judecată, în cuantum de 800 lei, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței de la dosar.
Reprezentanta intimatei pârâte, susține întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea deciziei recurate ca legală și temeinică, cu 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Reprezentantul intimaților pârâți, solicită respingerea recursului ca nefondat potrivit întâmpinării de la dosar și menținerea deciziei Tribunalului Cluj ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată pentru intimata, în cuantum de 476 lei. Nu solicită cheltuieli de judecată pentru intimații și.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din 10.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N, a fost respinsă cererea de lămurire a înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței civile nr.5859/2003 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în acest dosar, formulată de reclamantul.
A fost obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 500 lei în favoarea pârâtului, 500 lei în favoarea pârâtului, respectiv 400 lei în favoarea pârâtei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 5859/02.07.2003, pronunțată în dosarul nr. 3632/2003 de către Judecătoria Cluj -N, s-a admis în partea acțiunea civilă extinsă și precizată, formulată de reclamant; s-a constatat preluarea abuzivă, fără titlu, de către Statul Român a imobilului situat în C-N,-, înscris inițial în 740 C nr. 485, în favoarea antecesorilor reclamantului, apoi înscris în colectivă nr. 34538 și ulterior în - C-N; s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între părți și anume: contractul nr. 35308/1997 încheiat cu, antecesoarea pârâtului, pentru. 6; contractul nr. 34775/1997 încheiat cu pârâta, pentru. 8, contractul nr. 34168/1997 încheiat cu pârâtul, pentru.9; contractul nr.36362/1997 încheiat cu pârâta, pentru. 11; contractul nr. 32752/1997 încheiat cu pârâta, pentru. 12; contractul nr. 33961/1997 încheiat cu pârâții și, pentru. 13; contractul nr. 33154/1997 încheiat cu pârâta, pentru. 15; contractul nr. 34781/1997 încheiat cu, antecesoarea pârâților și, pentru. 16; contractul nr. 34764/1997 încheiat cu pârâtul, pentru. 18; contractul nr. 34272/1997 încheiat cu pârâta, pentru. 19; contractul nr. 31802/1996 încheiat cu pârâții și, pentru. 21. Au fost respinse petitele privind restituirea imobilului în natură, rectificarea înscrierilor de sub B 5-8 și restabilirea situației anterioare de de sub B 1-3, ca inadmisibile, precum și petitul de sistare ca neîntemeiat. A fost respinsă acțiunea reclamantului față de pârâții și, ca lipsită de obiect și față de pârâtul Municipiului C-N, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant (introdusă inițial la Tribunalul Cluj sub nr. 9413/2002, de unde a ost declinată în favoarea Judecătoriei Cluj -N, formându-se dosarul nr. 3632/2003), în care se solicită constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare cumpărare ale apartamentelor nr. 6, 8, 9, 11, 12, 13, 15, 16, 18 din imobil, precum și precizarea de acțiune depusă la dosar după momentul înregistrării acțiunii, intitulată extindere și precizare, aflată la fila 59 din dosarul nr. 9413/2002 al Tribunalului Cluj, prin care se solicită, în plus față de acțiunea inițială, constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare a apartamentelor nr. 19 și 21. De asemenea, deși prin extinderea depusă la fila 75 din același dosar, au fost chemați în judecată și alți pârâți, la înșirarea apartamentelor pentru care se solicită constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare, apar doar apartamentele nr. 6, 8, 9, l1, 12, 13, 15, 16, 18, 19 și 21.
Atâta timp cât prin cererea sa, astfel cum a fost precizată, reclamantul nu a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentele nr. 3, 7, 20, 22, judecătoria a apreciat nu avea dreptul să se pronunțe asupra acestora, în virtutea principiului disponibilității ce cârmuiește procesul civil și a regulii potrivit căreia nu se poate da decât ce se cere, regulă ce rezultă din dispozițiile art. 304 pct. 6 pr.civ. potrivit cu care unul din cazurile de nelegalitate a hotărârilor judecătorești este acela în care instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut. Pentru aceleași considerente, adică pentru faptul că respectivele contracte nu au făcut obiectul cererii de chemare în judecată, așa cum a fost precizată, s-a apreciat că instanța nu este abilitată să se pronunțe cu privire la acestea nici pe calea cererii de lămurire a înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței, întrucât s-ar încălca regula prevăzută de art. 304 pct. 6 pr.civ.
De altfel, aceleași împrejurări au fost analizate și cu ocazia formulării de către reclamant a cererii de îndreptare a erorii materiale, cerere ce a fost respinsă în mod irevocabil. Cu acea ocazie, s-a arătat că, așa cum s-a reținut și prin Decizia civilă nr. 31/2004 a Tribunalului Cluj, prin care s-au respins apelurile declarate de pârâții, și, pentru lipsa de interes, Judecătoria a fost investită doar cu soluționarea constatării nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare privind apartamentele 6, 8, 9, 11, 12, 13, 15, 16, 18, 19 și 21, iar reclamantul nu a declarat apel împotriva Sentinței civile nr. 5859/2003. Această soluție a fost considerată corectă și de către instanțele de control, care au menținut-
Susținerile reclamantului că situația apartamentelor din imobil este identică și deci, instanța trebuie să se pronunțe și cu privire la apartamentele nr. 3, 7, 20, 22, pentru a nu exista o situație de inechitate între locatarii imobilului nu pot fi reținute, întrucât, așa cum s-a arătat anterior, nu este suficient faptul că au fost chemați în judecată, în calitate de pârâți, toți locatarii, fiind necesar a se formula petite cu privire la aceștia. Este, de asemenea, necesar, să se indice numărul și părțile semnatare ale contractului a cărui anulare se solicită, întrucât hotărârile judecătorești nu se pronunță asupra unor cazuri generale, ci asupra unora concrete. O soluție ca cea propusă de către reclamant nu poate fi admisă, cu atât mai mult cu cât, pentru cererile de constatare a nulității contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii 112/1995, a fost prevăzut un termen, care a expirat la data de 14.08.2008. Deci, între locatarii aceluiași imobil pot exista situații diferite, dacă, cu privire la unii dintre ei, nu se introduce cererea în termenul prevăzut de lege.
De asemenea, s-a avut în vedere că, de fapt, reclamantul solicită ca instanța să se pronunțe cu privire la patru contracte de vânzare-cumpărare, în plus față de cele cu privire la care s-a pronunțat, ca și cum ar fi omis a se pronunța asupra acestora. Or, o asemenea omisiune trebuia invocată în căile de atac, dar reclamantul nu a înțeles să formuleze critici cu privire la acest aspect al sentinței, iar în recurs a solicitat modificarea deciziei din apel, cu respingerea apelurilor pârâților și menținerea în totalitate a hotărârii pronunțate la fond. O altă cale de urmat, în situația în care instanța ar fi omis să se pronunțe asupra a ceea ce s-a cerut, ar fi fost cererea de completare a hotărârii, prevăzută de art. 2812.civ. dar această erere trebuia formulată în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Având în vedere că acest termen a expirat fără ca reclamatul să formuleze o cerere de completare a hotărârii și că a formulat o cerere de îndreptare a erorilor, dar care a fost respinsă, rezultă că reclamantul a formulat prezenta cerere, în încercarea de a obține rezultatul scontat, doar datorită faptului că prin modificările aduse Codului d e procedură civilă, a fost abrogat termenul prevăzut pentru cererile de lămurire a dispozitivului.
Apreciind că cererea de lămurire a întinderii și înțelesului dispozitivului formulată de către reclamant este netemeinică, judecătoria a respins această cerere.
Față de vădita netemeinicie a cererii de lămurire a întinderii și înțelesului dispozitivului, instanța a apreciat că analizarea excepției tardivității cererii devine inutilă, față de modificările repetate ale Codului d e procedură civilă și față de dispozițiile tranzitorii ce sunt interpretabile, discuțiile în literatura juridică fiind numeroase și neunitare.
De asemenea, instanța a avut în vedere modul deficitar de redactare a textului legal invocat de către reclamant, dar și faptul că din întreaga cerere formulată de către reclamant rezultă fără echivoc că acesta solicită lămurirea înțelesului și întinderii sentinței, în temeiul art. 2811pr.civ. astfel că pârâții au apreciat din eroare că cererea este inadmisibilă întrucât este întemeiată pe art. 281 pr.civ. care reglementează îndreptarea erorilor materiale. Cu privire la celelalte motive invocate de către pârâți în susținerea excepției inadmisibilității, judecătoria a apreciat că sunt chestiuni ce țin de fondul unei asemenea cereri, analizarea acestora ducând la admiterea sau respingerea cererii, fără a fi analizate ca o excepție procesuală, la fel ca în cazul cererilor de ordonanță președințială, în care întrunirea condițiilor prev. de art. 581 pr.civ. nu se analizează pe calea excepției inadmisibilității, ci pe fond.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 pr.civ. reclamantul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată suportate de pârâți, constând în onorariile avocațiale justificate prin chitanțele depuse la dosar și după cum urmează: 500 lei pârâtului, 500 lei pârâtului și 400 lei pârâtei.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel reclamantul iar prin decizia civilă 225/22.04.2008 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat apelul reținându-se următoarele considerente:
Astfel, conform art. 2811pr.civ. în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Potrivit art. 2812pr.civ. dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs, împotriva acestei hotărâri.
Deși reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 2821pr.civ. arătând că dorește lămurirea înțelesului dispozitivului, în fapt a solicitat completarea dispozitivului cu soluțiile și asupra constatării nulității contractelor încheiate pentru apartamentele 3,7 20 și 22, ceea ce atrage aplicabilitatea în cauză a dispozițiile art. 2812pr.civ.
Această din urmă încadrare atrage însă exercitarea cererii în termenul de 15 zile de la comunicare iar reclamantul nu a introdus cererea în termenul menționat.
În consecință, tribunalul a apreciat că solicitările reclamantului sunt neîntemeiate față de dispozițiile art. 2822pr.civ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului și pe cale de consecință admiterea cererii de lămurire a înțelesului dispozitivului sentinței civile 5859/2003.
Criticile aduse hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea sub următoarele aspecte:
Recurentul învederează că a invocat lipsa unei clarități în dispozitivul sentinței civile în sensul că deși se admite acțiunea și față de cei 4 pârâți, nu se anulează contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu aceștia.
Se mai susține că la data atacării cu apel a soluției, există în OUG nr.138/2000 prevederea de modificare a art.281 pr.civ.în sensul că cererea pentru completarea dispozițiilor sentinței se poate face doar înăuntrul termenului de apel sau recurs.
Recurentul consideră că este în termenul legal pentru a formula astfel de cereri, întrucât această prevedere a fost eliminată prin Legea nr.219/6.07.2005 care a abrogat OUG 138/2000.
Ca atare, susține recurentul la data pronunțării sentinței civile 5859/2003 era valabilă prevederea din Codul d e Procedură civilă art.281, când în ambele situații reglementate nu exista stabilit un termen pentru formularea cererii de îndreptare a erorii materiale sau lămurirea dispozitivului.
Ca atare, susține recurentul, instanța a făcut o greșită interpretare a legii, câtă vreme față de cele expuse, nu exista în prevederile legii un termen pentru formularea cererii.
Intimații, și, și, s-au opus admiterii recursului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art.304 pct.9 pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:
Este real că prin sentința civilă 5859/2.07.2003 a Judecătoriei Cluj -N, dosar nr.3632/2003 s-a admis în parte acțiunea extinsă și precizată a reclamantului și s-a constatat că preluarea abuzivă fără titlu a imobilului situat în C,- înscris în CF 740 C, nr.485 înscris apoi în CF colectivă 34538 și ulterior în CF - C și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiate între părți și anume în contract încheiat cu - antecesoarea pârâtului pentru.6, contract cu nr.35308/1997; - contractul cu nr.34775/1997 încheiat cu pârâta pentru.8; - contractul nr.34168/1997 încheiat cu pârâtul pentru.9; - contract cu nr.36362/1997 încheiat cu pârâta Jitian pentru.11; - contract cu nr.32752/1997 încheiat cu pârâta, pentru.12; - contract nr.33961/1997 încheiat cu pârâții și pentru.13; - contract nr.33154/1997 încheiat cu pârâta pentru.15; - contractul nr.34781/1997 încheiat cu - antecesoarea pârâtelor și pentru.16; - contract nr.34764/1997 încheiat cu pârâtul pentru.18; - contract cu nr.34272/1997 cu pârâta pentru.19; - contract cu nr.31802/1996 încheiat cu pârâții și, pentru.21.
Au fost respinse petitele privind restituirea imobilului în natură rectificarea înscrierilor de sub B5-8 și restabilirea situației anterioare de CF de sub B1-3 ca inadmisibilă precum și petitul de sistare CF ca neîntemeiat.
A mai fost respinsă acțiunea ca lipsită de obiect și față pârâtul Municipiul C-N pentru lipsa calității procesuale pasive.
Această hotărâre a fost schimbată parte de instanța de apel prin decizia civilă 31/20.01.2004 - dos.8334/2003 a Tribunalului Cluj, iar împotriva acestei hotărâri au fost exercitate recursuri de pârâții, Consiliul local C, - moștenitoare a lui, apeluri ce au fost respinse prin decizia civilă 488 din 12.03.2007.
Prin această decizie s-a admis în parte însă recursul reclamantului și s-a modificat hotărârea instanței de apel - în sensul respingerii apelurilor pârâților, și, și împotriva sentinței civile 5859/2 iulie 2003, dosar 3632/2003 a Judecătoriei Cluj și s-a dispus rectificarea în CF individuală - C nr.top 485/1/IX.nr.9 în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților și de sub B1 și B2 în CF individuală nr.- C, nr.top 485/1/XIII.nr.13 prin radierea dreptului de proprietate al pârâților și de sub B1 și B2 în CF individuală - C nr.top 485/1/XXI apartament nr.21 prin radierea dreptului de proprietate al pârâților și de sub B1 și B2 toate prin reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea Statului Român.
Deși au fost exercitate toate căile de atac împotriva sentinței civile 5859/2.o7.2003 a Judecătoriei Cluj, reclamantul la 18.07.2007 a formulat o cerere de lămurire a înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței civile susevocate în temeiul art.281 (1-2) pr.civ.susținând că din considerente rezultă că instanța se referă la toți cumpărătorii din imobil - corpul vechi, și nu numai la o parte din ei, rămânând nelămurită situația contractului de vânzare-cumpărare a 4 pârâți - pentru apartamentele nr.3 - pentru.7 -; -.20 - și.22 - (138 dos.3632/2003 a Judecătoriei Cluj ).
În susținerea cererii de lămurire a dispozitivului sentinței civile 5859/2003, reclamantul a arătat că situația este aceeași pentru toți pârâții din litigiu, cu privire la contractele de vânzare-cumpărare și ca atare necesită lămurirea dispozitivului spre a se ajunge și la o stare de echitate față de ceilalți locatari ai imobilului care au cumpărat în aceleași condiții.
Or, într-adevăr, prin această susținere, reclamantul solicită de fapt ca pe calea reglementării juridice prev.de art.281 pr.civ. instanța să se pronunțe și cu privire la cele 4 contracte de vânzare-cumpărare.
Or, reclamantul a exercitat căile legale de atac împotriva sentinței 5859/2 iulie 2003, iar eventuala omisiune a instanței de fond în ce privește situația celor 4 contracte putea constitui motive de appel sau recurs.
În fapt, reclamantul și-a întemeiat cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile 5859/2 iulie 2003 pe dispozițiile art.281 pct.1 și 2 proc.civ. deși față de motivele și starea de fapt invocată, temeiul de drept al cererii reclamantului îl constituie dispozițiile art.2811și respectiv 2812.
Cum din motivele invocate de reclamant, rezultă că faptic instanța de fond ar fi omis să se pronunțe și cu privire la situația juridică a celor 4 contracte de vânzare-cumpărare ce privesc.3, 7, 20 și 22, cererea reclamantului trebuia să vizeze completarea hotărârii.
Or, această completare a dispozitivului hotărârii în condițiile expres prevăzute de art.2812pr.civ. trebuia depusă în același termen în care se putea declara după caz apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casare cu reținere în termen de 15 zile de la pronunțare.
Dispozițiile art.2812proc.civ. (nu au fost modificate prin Legea 219/2005) și ele sunt incidente în cauză, cum bine a reținut instanța de apel, motiv pentru care urmează a fi înlăturate susținerile recurentului ce vizează greșita interpretare și aplicare a legii.
Dispozitivul sentinței civile nr.5859/2 iulie 2003 este clar și nu comportă lămuriri, iar interesul exclusiv al reclamantului prin introducerea cererii era de completare a dispozitivului cu referire și la nulitatea celor 4 contracte de vânzare-cumpărare pentru.3, 7, 20 și 22, care în viziunea reclamantului se impunea pentru echitate între pârâți.
Față de cele expuse, nefiind prezente motivele de recurs invocate de recurent, nici ale art.304 pct. 9 pr.civ. și neexistând nici motive de recurs de ordine publică, urmează a se respinge recursul ca nefondat.
In temeiul art.274 pr.civ. urmează a fi obligat recurentul să plătească intimatei 500 lei, intimatei 476 lei, și lui sumade 800 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.225/A din 22.04.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent-reclamant să plătească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, intimatei suma de 476 lei și intimatei suma de 800 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red.PE/CA
25.11.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Silvia Nicorici Antoaneta Tania
