Conflict de competență. Sentința 17/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR.17/DC/2009
Ședința camerei de consiliu din 20 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
Grefier: - -
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Cluj - N și Tribunalul Cluj privind soluționarea acțiunii civile intentată de reclamantul, decedat în cursul procesului și continuată de - -, - JR, -, -, - ȘI - împotriva pârâților STATUL ROMÂN prin CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C- N, SC. SA și -, având ca obiect constatarea nulitate absolută contract, restabilirea situației anterioare de CF și întabularea dreptului de proprietate al reclamanților.
Conflictul s-a soluționat, conform art. 22 alin. 5. pr.civ. în camera de consiliu fără citarea părților.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.7.165/6./2006 pronunțată în Dosarul cu număr unic - al Judecătoriei Cluj -N, s-a declinat în favoarea Tribunalului Cluj, competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Consiliul Local al mun. C-N, SC " " SA și, având ca obiect constatare nulitate contract de vânzare-cumpărare, restabilire situație anterioare de CF și întabularea reclamanților la CF.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că litigiul dedus judecății nu poate fi calificat unul de drept comun, raportat la dispozițiile art.46 alin.4 și 5 și art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001, din care rezultă că nulitatea actelor de înstrăinare, a imobilelor ce fac obiectul acestei legi, constituie o chestiune prejudicială, cu înrâurire covârșitoare asupra procedurilor de restituire, reglementate de această lege.
Întrucât dispozițiile art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001, prevăd că în cazul acțiunilor formulate potrivit art.46 și 48 din lege, procedura de restituire începută în temeiul Legii nr.10/2001, este suspendată până la soluționarea irevocabilă a acelor acțiuni, se are în vedere procedura de restituire în integralitatea ei.
Având în vedere că Legea nr.10/2001, nu prevede norme de competență diferite, urmează că și acțiunea în constatarea nulității, este de competența secției civile Tribunalului.
La rândul său Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr.255/24.IV.2009 pronunțată în Dosarul cu același număr, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Cluj -N și constatând existența conflictului negativ de competență, dispus trimiterea cauzei Curții de APEL CLUJ, în vederea soluționării acestui conflict.
În motivarea acestei sentințe, Tribunalul reținut că dispozițiile art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, care stabilesc competența de soluționare a plângerii formulate de către persoana îndreptățită, împotriva deciziei sau dispoziției de respingere a notificării, sau a cererii de restituire în natură, nu sunt aplicabile în prezenta cauză, deoarece dispozițiile procedurale speciale privind competența materială, sunt de strictă interpretare și aplicare, neputând fi extinse prin analogie.
Cu alte cuvinte, nefiind stabilită de către legiuitor o competență specială, pentru cauzele având ca obiect constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare, având ca obiect imobile preluate abuziv, sunt pe deplin aplicabile dispozițiile dreptului comun, respectiv se aplică regulile competenței materiale după valoarea obiectului litigios - art.2 pct.1 lit. b Cod procedură civilă, incident la momentul introducerii acțiunii, care stabilește competența în favoarea judecătoriei, imobilul prețuind sub 2 miliarde de lei, conform susținerilor părților.
Curtea asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:
Prin dispozițiile cuprinse în art.1 și 2 Cod.pr.civ. este reglementată competența materială a judecătoriilor și respectiv a tribunalelor, aceste dispoziții reprezentând dreptul comun în materie de competență, au valoarea unor norme cu caracter general.
Pe de altă parte, dispozițiile art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 actualizată, statuează că "decizia sau după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a Tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare".
In acest context, relevând natura juridică a celor două categorii de reglementări distincte, redate mai sus, se poate concluziona că dacă prevederile art.1 și 2.pr.civ. au valoarea unor norme de drept comun, cu caracter general, vizând competența materială a judecătoriilor și tribunalelor, este neîndoielnic faptul că dispozițiile reiterate mai sus, ale art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 republicată și actualizată, apar ca norme cu caracter special, derogatorii de la dreptul comun.
Spre deosebire de normele generale, principala caracteristică a normelor speciale, fiind aceea că ele sunt de strictă interpretare și aplicare, incidența acestora fiind limitată exclusiv la situațiile expres prevăzute de legiuitor, interpretarea extensivă a acestora, întemeiată pe argumente de analogie ori similitudinea situațiilor, nu este permisă.
Ca atare, orice situație care nu este expres cuprinsă de legiuitor în textul normei speciale, nu se supune acestei norme, ci normelor de drept comun, cu caracter general.
Aceasta fiind relația dintre norma generală (comună) și cea specială, conformă cu rigorile constante ale dreptului pozitiv, Judecătoria Cluj -N ignorând această relație, a abordat o interpretare extensivă a dispozițiilor art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, incluzând sub incidența acestora și acțiunile în nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare.
Or, în condițiile în care prevederile enunțate mai sus, ale art.26 alin.3 din lege, se referă exclusiv la plângerile formulate împotriva deciziei, sau după caz dispoziției motivate de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, apare cu evidență faptul că acțiunile în nulitatea actelor de înstrăinare vizate de art.46 alin.2 din Legea nr.10/2001, nu pot fi încadrate sub incidența dispozițiilor art.26 alin.3, căci pentru aceasta este nevoie de o consacrare expresă în lege, iar o astfel de consacrare lipsește.
Pe cale de consecință, lipsind voința expresă a legiuitorului de a conferi secției civile a tribunalului, prin derogare de la prevederile de drept comun și acțiunile în nulitate menționate, acestea rămân supuse dispozițiilor generale în materie de competență, cuprinse în art.1 pct.1 rap.la art.2 pct.1 lit.b pr.civ.
In speță valoarea apartamentului în litigiu fiind sub 5 miliarde lei, competența de soluționare a acțiunii deduse judecății revine Judecătoriei Cluj -N, astfel că în temeiul art.22 alin.2 pr.civ. Curtea față de considerentele expuse mai sus, va stabili în favoarea acestei instanțe competența de soluționare a acțiunii introductive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește în favoarea Judecătoriei Cluj -N competența de soluționare a acțiunii civile înaintate de reclamanții, decedat în cursul procesului și continuată de, - jr., și -, împotriva pârâților Statul Român prin CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, SC SA și, având ca obiect constatare nulitate absolută contract, restabilirea situației anterioare de CF și întabularea dreptului de proprietate al reclamanților.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.SN dact
Ex.7/22.05.2009
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici