Conflict de competență. Decizia 24/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 24
Ședința publică de la 15 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
Pe rol, judecarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Tg.J și Tribunalul Gorj, privind judecarea acțiunii formulată de petentul - - PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR în contradictoriu cu intimatul.
La apel au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra conflictului de competență,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei TG. J la data de 26.05.2009, reclamanta, prin administrator judiciar Specialists a chemat în judecată pârâtul, pentru a se dispune întoarcerea executării efectuată în baza titlului executoriu, reprezentat de sentința civilă nr.5005/30.09.2008 în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 8.495 lei, plus dobânda legală calculată de la data de 31.05.2009, în cuantum de 382 lei, la care se vor adăuga cheltuielile de judecată, în total suma de 8.877 lei, cu cheltuieli de judecată.
Judecătoria Tg.J, prin sentința nr. 4388 din 15 iunie 2009 admis excepția de necompetență materială, invocată de reclamant.
A declinat competența de soluționare cauzei privind pe reclamanta - "- prin administrator judiciar Insolvence Specialists în contradictoriu cu pârâtul, în favoarea Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele.
La Judecătoria Tg J, la termenul de judecată din 15.06.2009, instanța a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Tg-
Astfel, analizând actele dosarului prin prisma excepției de necompetență materială a Judecătoriei Tg-J, instanța a constatat următoarele:
Întoarcerea executării este posibilă prin trei modalități procedurale, reglementate prin dispozițiile art. 4042din Codul d e procedură civilă.
Astfel, într-o primă modalitate, întoarcerea executării se dispune de către instanța care a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat. Când instanța care a desființat hotărârea executată, a dispus rejudecarea în fond a pricinii fără a desființa titlul executoriu, întoarcerea executării va putea fi luată de către instanța de trimitere. Dacă întoarcerea executării nu s-a cerut în una din variantele mai sus menționate, persoana îndreptățită poate să introducă o acțiune separată. Potrivit alin. 3 al art. 4042.proc.civ. în această ipoteza cererea se va adresa instanței judecătorești competente, potrivit legii.
Instanța a considerat că sintagma "instanță competentă potrivit legii" face trimitere la competența materială de soluționare a litigiului în primă instanță, competenta stabilita in raport cu natura, obiectul si valoarea litigiului.
În speță, competenta materiala de a soluționa litigiul in primă instanță si, implicit, de soluționare a cererii de întoarcere a executării silite pe cale principala aparține Tribunalului Gorj, care a și pronunțat hotărârea ce a constituit titlul executoriu, ulterior desființat.
Totodată, instanța are in vedere si faptul că sintagma "instanță competentă potrivit legii" nu este echivalentă cu "instanța de executare" întrucât ori de câte ori legiuitorul a dorit să acorde instanței de executare competența soluționării unor acțiuni, a arătat aceasta în mod expres ( spre exemplu: art. 3731, art. 3841, art. 400, art. 574 Cod.pr.civilă ).
Având în vedere cele de mai sus, instanța a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Tg J invocata din oficiu și, pe cale de consecința, in baza art 158 Cod.pr.civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 3108 din 24 septembrie 2009 declinat competența de soluționare acțiunii privind pe reclamanta - - B prin administrator judiciar B, in contradictoriu cu pârâtul, în favoarea Judecătoriei Tg.
A constatat conflictul negativ de competență între Judecătoria Tg-J și Tribunalul Gorj și a trimis dosarul la Curtea de APEL CRAIOVA pentru a hotărî asupra conflictului ivit.
A reținut că Întoarcerea executării silite nu reprezintă un litigiu care are ca obiect un drept material care ar putea fi calificat ca fiind de natură civilă, comercială, administrativă, etc. Litigiul dintre părți privind dreptul material a fost soluționat de către instanță definitiv și irevocabil prin hotărârea a cărei executare a fost cerută și dintr-un motiv sau altul a fost desființată, motiv pentru care se solicită întoarcerea executării.
În consecință, instanța investită cu cererea de întoarcere a executării silită, nu este investită cu soluționarea vreunui litigiu privind dreptul material, ci doar cu soluționarea unui incident legat de executarea silită, incident care nu are caracter comercial, civil sau de altă natură, deoarece nu privește drepturi materiale, ci doar drepturi procesuale.
Întoarcerea executării silite este ca și contestația la executare, un mijloc procedural prin care se soluționează incidente legate de executarea silită și cum în cazul contestației la executare instanța cu competență generală este instanța de executare, raționamentul nu poate fi decât identic în cazul întoarcerii executării silite.
Analizând conflictul de competență instanța reține următoarele;
Art. 4042Cod pr. civilă stabilește competența de soluționare a unei cereri de întoarcere a executării silite, reglementând 3 variante ale acestei competențe. Astfel, în varianta prevăzută la alin. 1 competența revine instanței care a desființat titlul executoriu.
Dacă această instanță a dispus rejudecarea în fond a cauzei și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare, aceasta se va dispune de instanța care rejudecă fondul.
O ultimă variantă, cea care se aplică și în cauza de față este aceea în care nu s-a dispus restituirea situației anterioare în condițiile celor două aliniate, când cel îndreptățit o va putea cere instanței competente potrivit legii.
În acest caz cererea de restabilire a situației anterioare, este făcută sub forma unei cereri principale, iar competența aparține instanței competente potrivit dreptului comun.
Această cerere nu vizează însăși executarea silită deoarece aceasta s-a încheiat, astfel că nu se poate considera că este competentă judecătoria ca instanță de executare.
În speță, fiind vorba despre o cerere ce vizează restituirea unei sume de bani ce decurg din raporturi de muncă, urmare a derulării unor raporturi de muncă, instanța competentă potrivit dreptului comun este tribunalul și nu judecătoria.
Pentru aceste considerente în baza art. 22 din Codul d e procedură civilă, instanța va stabili competența de soluționare în favoarea Tribunalului Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul - - PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR în contradictoriu cu intimatul în favoarea Tribunalului Gorj.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
27.10.2009
Red.jud.-
5 ex/AS
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Cristina Raicea, Ligia Epure
