Constatare nulitate absolută contract de muncă. Decizia 6580/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5342/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6580R
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florentina Dragomir
JUDECĂTOR 2: Adela Cosmina Bodea
JUDECĂTOR 3: Dragoș A -
GREFIER -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta FEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ împotriva sentinței civile nr.5787 din data de 30.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR,având ca obiect "constatare nulitate absolută contract de muncă".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta Federația Națională Sindicală, prin avocat, ce depune împuternicire avocațială nr.-/10.11.2009, lipsind intimatul Ministerul Justiției și Libertăților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 11.11.2009 și respectiv 13.11.2009, de către intimatul Ministerul Justiției și Libertăților, întâmpinare.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă recurentei Federația Națională Sindicală, prin avocat cuvântul în susținerea recursului.
Recurenta Federația Națională Sindicală, prin avocat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea în tot a sentinței recurate, în sensul constatării nulității Contractului Colectiv de Muncă la nivelul Grupurilor de Unități din sistemul Justiției, pentru personalul auxiliar, conex și contractual din cadrul instanțelor judecătorești, cu obligarea recurentei-pârâte la reluarea negocierilor. La data înregistrării contractului colectiv de muncă, negocierile nu erau finalizate, federația semnând numai o variantă agreată ce urma să fie transmisă tuturor Curților de Apel. Semnarea Contractului Colectiv de Muncă din partea patronatului s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.22 alin.1 lit.a din Legea nr.130/1996. În mod eronat, instanța de fond reține că, perioada negocierii a fost 10-14 2008, în realitate negocierea a avut loc în 2 etape, în tot cursul anului 2008, întrucât din partea patronatului a participat atât Ministerul Justiției cât și Curțile de Apel. nu s-au încheiat nici în acest moment, finalizându-se doar negocierea cu Ministerul Justiției. Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5787/30.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalului București Secția a VIII-a Civilă Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale respins acțiunea formulată de reclamanta FEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a reținut că astfel cum rezultă din copia adresei nr. 152//26.03.2009, depusă la dosar, Contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din sistemul justiției pentru personalul auxiliar, conex și contractual din cadrul instanțelor judecătorești a fost înregistrat sub nr. 152/26.03.2009 la.
Conform dispozițiilor Legii nr. 130/1996 coroborate cu dispozițiile art. 236 alin.2 din Codul Muncii, contractul colectiv de muncă se încheie ca urmare a negocierii purtate între partenerii sociali, respectiv angajatori și salariați.
În speță, s-a invocat faptul că nu a fost respectată procedura negocierii și că înainte să se fi finalizat negocierea colectivă, pârâtul a înaintat contractul în vederea înregistrării lui.
Ca atare, s-a impus a se delimita care a fost perioada în care a fost negociat Contractul colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din sistemul justiției pentru personalul auxiliar, conex și contractual din cadrul instanțelor judecătorești și dacă observațiile care au fost transmise anterior înregistrării acestuia au fost efectuate pe parcursul negocierilor ori după finalizarea acestora.
În ceea ce privește perioada în care s-a procedat la negocierea Contractului colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din sistemul justiției pentru personalul auxiliar, conex și contractual din cadrul instanțelor judecătorești, Tribunalul a constatat că, din invitațiile transmise Federației Naționale Sindicale, sub nr. -/2008 și Federației Naționale Sindicale Justiție, sub nr. -/15.12.2008 rezultă că, la data de 16.12.2008, părțile au fost invitate pentru semnarea Contractului colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din sistemul justiției astfel cum aceasta a fost negociat în perioada 10-14.
Întrucât aceste invitații emană de la pârât, reprezentant al angajatorului, și s-ar putea susține că nu pot avea efect probator în privința duratei negocierii fiind vorba doar de înscrisuri prin care partenerii sociali sunt invitați la semnarea contractului, Tribunalul găsește necesar să mai verifice dacă o astfel de susținere este confirmată și de alte înscrisuri, care să emane de la cealaltă categorie de parteneri sociali respectiv din partea salariaților.
În acest sens, Tribunalul a constatat că durata negocierii indicată de pârât este confirmată și prin adresa nr. 23/02.04.2009 emisă de Federația Națională Sindicală, reclamantă în prezenta cauză.
Astfel, conținutul acestei adrese (emise ca urmare a propunerilor Ministrului ), face dovada faptului că însăși partea reclamantă a considerat că solicitarea pârâtului se referă la resemnarea contractul colectiv de muncă pentru anul 2009, ceea ce conduce la concluzia că aceasta a avut cunoștință de faptul că anterior acestei solicitări contractul fusese semnat în forma negociată, ceea ce înseamnă că și negocierile se finalizaseră.
Așadar, ambele puncte de vedere, care emană de la reprezentanți ai celor două categorii de parteneri sociali implicați în negociere, confirmă faptul că negocierile au fost derulate în cursul anului 2008 și finalizate anterior datei de 16.12.2008, dată la care contractul a fost semnat.
C de-al doilea aspect ce se impunea a fi lămurit era în legătură cu observațiile Curților de Apel Cluj înregistrate sub nr. 556/2009, Curții de Apel Alba Iulia înregistrate sub nr. 982/26.02.2009 și Curții de Apel Iași înregistrate sub nr. 849/A/l8.02.2009, care în opinia reclamantei au fost transmise anterior înregistrării Contractului și ar fi trebuit să conducă la alte runde de negocieri, astfel că prima instanță urma să aprecieze dacă aceste observații au fost efectuate pe parcursul negocierilor ori după finalizarea acestora.
În această privință, Tribunalul a considerat că, față de cele anterior reținute, în sensul că negocierile au fost finalizate anterior datei de 16.12.2008, observațiile respective au fost efectuate după finalizarea negocierilor și, prin urmare, nu se mai impunea reluarea acestor negocieri anterior înregistrării contractului. De altfel, orice parte interesată în negocierea contractului are obligația de diligentă, care trebuie manifestată în tempoul impus de majoritatea partenerilor sociali angrenați în procesul de negociere iar nu la un interval de timp considerabil de la data finalizării negocierilor.
Mai mult decât atât, din copia procesului verbal încheiat la data de 12.11.2008, rezultă că la întâlnirea din acea dată au participat reprezentanții Federației Naționale Sindicale, reprezentanții Federației Naționale Sindicale Justiția, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Curților de Apel ( Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel lași) iar din chiar motivarea cererii introductive rezultă că la nivelul grupului de unități justiție au avut loc mai multe runde de negocieri în vederea semnării Contractului colectiv de muncă la nivelul acestui grup de unități, ceea ce însemnă că s-au purtat discuții, tratative, s-au exprimat opinii, în concluzie a avut loc o negociere colectivă, care a fost evident deschisă tuturor partenerilor sociali implicați.
De asemenea, din copia adresei nr. 3921/25A/08.10.2008 emisă de Curtea de Apel Bacău, rezultă că aceasta a mandatat Ministerul Justiției să-i reprezinte interesele pentru negocierea clauzelor contractului colectiv urmând ca observațiile la variantele de lucru să fie trimise prin e-mail.
În concluzie, faptul că între data încheierii negocierilor contractului colectiv de muncă și data înregistrării acestuia au mai fost aduse obiecțiuni nu are efecte în privința validității contractului.
Chiar dacă contractul fost semnat de unele părți cu obiecțiuni, nu înseamnă că negocierile nu se finalizaseră și nici nu are drept consecință nulitatea contractului câtă vreme prin semnarea lui acordul de voință a fost manifestat.
Orice altă împrejurarea asupra cărora părțile au formulat obiecțiuni după încheierea negocierilor, poate fi discutată la cererea părților contractante și poate forma obiectul unei eventual act adițional la contractul colectiv, după cum și pârâtul precizează întâmpinarea depusă la dosar.
Tribunalul a considerat că, în speță, a fost respectată procedura negocierii colective și că nu există, din acest punct de vedere, vreun motiv care să atragă nulitatea contractului. De altfel, din copia contractului depusă la dosar, rezultă că reclamanta a semnat acest contract fără obiecțiuni iar obiecțiunile formulate aparțin reprezentanților patronatului și nu ai salariaților.
Ca atare, rezultă că, în mod legal, s-a procedat la înregistrarea contractului colectiv de muncă, nefiind încălcate dispozițiile art. 25 și 26 din Legea nr. 130/1996, în sensul invocat prin cererea de chemare în judecată.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nulitate, respectiv faptul că pentru două curți de apel contractul colectiv a fost semnat de către managerii economici, Tribunalul a constatat următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 22 alin. a din Legea nr. 130/1996, la negocierea și încheierea contractelor colective de muncă în instituțiile bugetare, părțile sunt reprezentate după cum urmează: a) de către conducătorul instituției bugetare sau de către locțiitorul de drept al acestuia.
În speță, contractul colectiv de muncă a fost semnat din partea Curții de Apel Târgu Mureș de către director executiv, persoană împuternicită în mod expres de către Președintele Curții de Apel Târgu Mureș să semneze contractul colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din sistemul justiției pentru personalul auxiliar, conex și contractual din cadrul instanțelor judecătorești, conform delegației depusă, în copie, la dosar, iar din partea Curții de Apel Galați de către manager economic, la rândul ei persoana desemnată de către Președintele Curții de Apel Galați să participe la negocierea contractului colectiv pe anul 2009, conform delegației depusă, în copie, la dosar.
Potrivit dispozițiilor art. 10 lit. ț din nr. 387/2005, Președintele curții de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activității curții, precum și atribuții de coordonare și control privind administrarea curții de apel și a instanțelor din circumscripție, după cum urmează: este ordonator secundar de credite și răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduce, de ținerea la zi a contabilității și de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare. Atribuțiile specifice de ordonator secundar de credite pot fi delegate vicepreședintelui sau, după caz, unuia dintre vicepreședinți ori managerului economic.
În condițiile în care a avut loc o delegare de atribuții din partea reprezentanților legali ai celor două Curți de Apel, în condițiile în care, în conformitate cu dispozițiile art. 72 alin.4 din nr. 387/2005, managerul economic îndeplinește orice alte atribuții în domeniul său de activitate, stabilite de președintele curții de apel, nu se poate reține că persoanele respective nu au capacitatea de a contracta.
Pentru motivele de fapt și de drept anterior expuse, întrucât, în speță, nu operează cauzele de nulitate invocate, s-a dispus respingerea acțiunii având ca obiect constatarea nulității Contractului colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din sistemul justiției, pentru personalul auxiliar, conex și contractual din cadrul instanțelor judecătorești, înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale cu nr. 152/26.03.2009 și cererea referitoare la obligarea pârâtului la reluarea negocierilor, ca neîntemeiată.
În baza dispozițiilor art. 274 Cod de procedură civilă, cererea privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece pârâtul nu a căzut în pretenții.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat în termen legal reclamanta-recurentă FEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ.
Pentru a respinge acțiunea instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la argumentul recurentei conform căruia la data înregistrării CCM de către negocierile nu fuseseră încheiate, deoarece urma să aibă loc o nouă rundă de negocieri după transmiterea formei agreate către Curțile de Apel și primirea observațiilor acestora, instanța de fond a analizat reținut a) că negocierea CCM a avut loc în perioada 10-14 2008 și b) observațiile Curților de Apel au fost transmise după finalizarea negocierilor.
Față de aceste considerente ale instanței de fond, trebuie observat că acestea sunt netemeinice.
Cu privire la perioada negocierii în mod eronat instanța de fond a reținut că perioada negocierii a fost 10-14 2008.
În realitate negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de ramură justiție a început în anul 2007. Ceea ce s-a negociat în perioada 10-14 a fost forma agreată pentru a fi transmisă Curților de Apel pentru ca acestea să poată transmite propunerile lor.
Că așa stau lucrurile rezultă cu claritate din adresa Curții de Apel lași către Ministerul Justiției în care se arată "astfel, pentru ca recurenta să-și dea acordul cu privire la avizarea Contractului colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din sistemul justiție pe anul 2008, astfel cum urmează a fi negociat de Ministerul Justiției și reprezentanții Federației Naționale Sindicale și cei ai Federației Naționale Sindicale JUSTIȚIA recurenta solicită mai întâi o copie a proiectului privind acest contract colectiv de muncă, urmând ca după consultare recurentei să-i fie precizată poziția față de acesta" (adresa nr. 586/S/2008).
De asemenea, Curtea de Apel Bacău precizează "observațiile la variantele contractului colectiv de muncă vor fi transmise ulterior prin email".
Așadar, rezultă cu claritate faptul că negocierea contractului colectiv de muncă nu s-a desfășurat în perioada 10-14, ci în tot cursul anului 2008, și că a avut două etape:
O primă etapă între și cele două Federații reprezentative, în urma căreia să se semneze o variantă agreată de CCM la nivel național care să fie transmisă către Curțile de Apel din țară care să trimită observațiile lor ulterior prin email;
O a doua rundă de negociere urmând a fi negociate observațiile făcute de Curțile de Apel.
Numai în situația în care din partea Patronatului ar fi participat numai Ministerul Justiției și Libertăților, ar fi putut considera că negocierile au avut loc în perioada 10-14 2008. În măsura în care din partea patronatului au participat atât cât și Curțile de Apel, iar procedura stabilită a fost aceea în două etape, rezultă cu claritate ce ceea ce s-a negociat în perioada 10-14 2008 fost doar varianta agreată spre a fi transmisă Curților de Apel, părți în procesul de negociere.
Cu privire la considerentele instanței de fond conform cărora observațiile Curților de Apel ar fi fost depuse după încheierea negocierilor, face următoarele precizări:
În mod eronat instanța de fond a precizat că aceste observații au fost făcute după încheierea negocierilor, deoarece, în măsura în care negocierile ar fi fost finalizate în perioada 10-14 2008, transmiterea acestor observații spre a fi incluse în CCM ar fi lipsite total de non sens. Nimeni nu transmite observații la un contract care a fost deja încheiat, deoarece nu are nici o finalitate. Nu se poate susține cu argumente serioase că aceste observații au fost făcute în vederea încheierii de acte adiționale la CCM, în condițiile în care toate documentele depuse la dosar vorbesc despre etapa consultării Curților de Apel după redactarea unui proiect agreat.
De asemenea, nu ar avea sens ca un CCM finalizat, negociat să fie transmis Curților de Apel, pentru a face observații, în măsura în care aceste observații nu ar fi avut nici o finalitate practică.
Însuși faptul că multe Curți de Apel au transmis observații la CCM dovedește că toți participanții la negociere aveau cunoștință de cele două etape ale negocierii.
Așadar, având în vedere faptul că în perioada 10-14 2008 fost negociată doar varianta agreată, că ulterior această variantă agreată a fost transmisă Curților de Apel iar acestea au transmis observațiile lor, rezultă cu claritate că procesul de negociere nu s-a finalizat la data semnării variantei agreate ci acesta a continuat și trebuie să continue, deoarece nu doar este parte în procesul de negociere, ci și Curțile de Apel.
Cu privire la încălcarea art. 22 alin. a) din Legea nr. 130/1996, instanța de fond a reținut că "atribuțiile specifice ordonatorilor secundar de credite pot fi delegate vicepreședintelui sau, după caz, unuia dintre vicepreședinți ori managerului economic"
Prin acest raționament instanța de fond a adăugat la Legea nr. 139/1996, care în privința negocierii este foarte strictă și anume: La negocierea și încheierea contractelor colective de muncă în instituțiile bugetare, părțile sunt reprezentate de către conducătorul instituției bugetare sau de către locțiitorul de drept al acestuia"
Așadar, termenul expres folosit de lege este acela de către locțiitorul de drept al acestuia si în nici un caz de delegatul acestuia, astfel cum încearcă instanța de fond să sugereze.
Astfel, dispozițiile art. 10 lit. ț din nr. 387/2005 nu sunt incidente în cauză, deoarece în mod expres art. 11 alin. (3) din nr. 387/2005 care prevede în mod expres: " Vicepreședintele desemnat să înlocuiască președintele instanței exercită, în lipsa acestuia, atribuțiile prevăzute de art. 10".
În consecință, înlocuitorul de drept al Președintelui Instanței este Vicepreședintele, iar participarea la negociere nu poate fi făcută decât de înlocuitorul de drept al Președintelui și în nici un caz de o persoană căreia i se deleagă aceste atribuții.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041din Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
Curtea constată neîntemeiată critica recurentei privind reținerea, în mod greșit, de către instanța de fond a perioadei negocierii ca fiind circumscrisă perioadei 10-14 2008 deoarece, în realitate negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de ramura justiției a început în anul 2007.
Astfel, prima instanță a reținut în mod corect că între partenerii sociali, Ministerul Justiției și Libertăților și Curțile de Apel - reprezentanții patronatului și salariații - reprezentați de Federația Națională Sindicală și Federația Națională Sindicală "JUSTIȚIA" s-a negociat contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din sistemul justiției pentru personalul auxiliar, conex și contractual din cadrul instanțelor judecătorești pe anul 2009, înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sub nr. 152/26.03.2009.
În conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 1din Legea 130/1996 coroborat cu art. 263 alin. 2 din Codul muncii negocierea contractului colectiv de muncă este obligatorie între partenerii sociali, obligație respectată de angajator prin convocările remise reprezentanților salariaților și la care aceștia au dat curs. Din conținutul procesului verbal încheiat la 12.11.2008 rezultă că la negocieri au participat reprezentanții Federației Naționale Sindicale, Federației Naționale Sindicale "JUSTIȚIA", reprezentanții Ministerului Justiție și Libertăților, a Curților de Apel Pitești și I fiind precizat în partea introductivă că la nivelul grupului au mai existat anterior negocieri, fiind purtate discuții și exprimate opinii(filele 81-85 dosar fond).
Referitor la perioada în care a avut loc negocierea contractului colectiv de muncă (ultima formă asupra căreia părțile au convenit), Curtea reține că, în mod corect Tribunalul a apreciat că acesta s-a situat în intervalul 10-14 2008, astfel cum rezultă și din conținutul invitațiilor adresate Federației Naționale Sindicale și Federației Naționale Sindicale "JUSTIȚIA", înregistrate sub nr. -/2008 din 15 decembrie 2008.
Din chiar conținutul invitației rezultă fără echivoc faptul că, obiectivul întâlnirii comune a partenerilor sociali din data de 16.12.2008 a fost semnarea Contratului colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din sistemul justiției, astfel cum a fost negociat în perioada 10-14.
Faptul că negocierile au avut loc în perioada 10-14 2008 iar înregistrarea contractului la s-a făcut cu știința recurentului Federația Națională Sindicală rezultă, în mod explicit și din răspunsul comunicat Ministerului Justiției și Libertăților de către recurenta - reclamantă prin adresa nr. 23/02.04.2009 (fila 52 dosar fond). Apreciind observațiile referitoare la modificarea unor dispoziții din contratul colectiv, ca fiind făcute de o parte care nu a participat la negocieri, reclamanta a considerat că solicitarea pârâtului ar însemna o "resemnare" a contractului colectiv de muncă pentru anul 2009.
Prin aprecierile făcute, reprezentantul salariaților recunoaște existența unui contract colectiv de muncă încheiat în condiții legale și care a fost comunicat părților în forma finală.
Neîntemeiate sunt și criticile formulate de recurentă în legătură cu interpretarea greșită de către prima instanță a împrejurării că, observațiile formulate de Curțile de Apel la contractul colectiv ar fi fost făcute după încheierea negocierilor.
În raport de data negocierilor (perioada 10-14 2008), data semnării contractului colectiv (16.12.2008) și înregistrarea acestuia la ( 26.03.2009), în mod temeinic și judicios Tribunalul a apreciat că observațiile trimise de Curțile de Apel Cluj, A I și la contractul colectiv pe anul 2009 și înregistrate sub nr. 556/2009, 982/28.02.2009 și 849/A/18.02.2009, au fost efectuate după finalizarea negocierilor și până la înregistrarea acestuia la.
Faptul că aceste observații nu au fost depuse până la semnarea de către părți a contractului colectiv, pentru a produce efecte juridice în sensul modificării/completării ori eliminării unor clauze contractuale, reprezintă o lipsă de diligență din partea salariaților în a-și apăra interesele născute din raporturile de muncă și nu poate constitui o prelungire a perioadei de negocieri așa cum susține recurenta.
Într-adevăr, negocierea contractului colectiv presupune o dezbatere a propunerilor fiecărei părți, schimburi de păreri, argumente și contra-argumente care uneori pot fi întrerupte pe o perioadă de timp pentru ca părțile să-și precizeze pozițiile, dar în speță, contractul colectiv a fost deja semnat la 16.12.2008 iar observațiile formulate de curțile de apel au fost comunicate Ministerului Justiției și Libertăților după această dată.
Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 2 și 3 din Legea nr. 130/1996 "Contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unități, al ramurilor de activitate sau la nivel național se depun și se înregistrează la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
(3) Contractele colective de muncă se aplică de la data înregistrării. Părțile pot conveni ca data aplicării clauzelor negociate să fie ulterioară zilei de înregistrare a contractului".
În consecință, după încheierea și înregistrarea contractului colectiv de muncă la acesta își produce efectele pentru părți și orice modificare pe parcursul executării lui, se poate face potrivit art. 244 din Codul muncii coroborat cu art. 31 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 în condițiile legii respectiv, în urma unei renegocieri și printr-un act adițional la contractul inițial.
În ce privește criticile recurentei privind aprecierea eronată a dispozițiilor art. 22 lit. a din Legea nr. 130/1996 de către instanța de fond, Curtea le apreciază ca neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 22 alin. 1 lit. a din legea susmenționată, a negocierea și încheierea contractelor colective de muncă în instituțiile bugetare, părțile sunt reprezentate de către conducătorul instituției bugetare sau de către locțiitorul de drept al acestuia.
În cauză, președinții Curților de Apel Târgu Mureș și G au delegat ca participanți la negocierea contractului colectiv pe anul 2009, pe directorul executiv și respectiv, pe managerul economic.
Potrivit dispozițiilor art. 10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, președintele instanței are între atribuții și pe aceea de a exercita atribuții manageriale în scopul organizării eficiente a activității instanței, atribuții de coordonare și control privind administrarea curții și instanțelor arondate acesteia, este ordonator secundar de credite și răspunde de gestionare sumelor primite de la bugetul de stat etc. Atunci când apreciază ca fiind necesar, președintele curții de apel poate delega atribuțiile specifice de ordonator secundar de credite vicepreședintelui sau după caz managerului economic(art. 10 lit. ț din ), situație care se regăsește și în această cauză.
Având în vedere că potrivit art. 72 alin 3 lit. d din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor managerul economic îndeplinește, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, atribuțiile prevăzute de lege și potrivit alin. 4 din același text îndeplinește orice alte atribuții în domeniul său de activitate, stabilite de președintele curții de apel, nu rezultă nici un impediment legal pentru ca o parte din atribuții privind gestionarea și folosirea sumelor primite de la buget să fie delegate managerului economic și, deci, cu atât mai mult de a participa la negocierea contractului colectiv care cuprinde și dispoziții privind salarizarea personalului auxiliar și conex din domeniul justiției.
Pentru considerentele de fapt și de drept menționate, Curtea în baza art. 312 din Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta FEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ împotriva sentinței civile nr.5787 din data de 30.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A
GREFIER,
Red.
Dact./2 ex./02.12.2009
Jud.fond:;
Președinte:Florentina DragomirJudecători:Florentina Dragomir, Adela Cosmina Bodea, Dragoș
