Constatare nulitate act juridic. Decizia 1314/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.1314/
Ședința publică din 05 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgiana Nanu JUDECĂTOR 2: Paula Andrada Coțovanu
JUDECĂTOR 3: Ion
Judecător: -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanta, cu domiciliu ales în Râmnicu V, cartier Nord,-, --3,.B,.3, județul V, împotriva deciziei civile nr.170/A din 25 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.60/2009, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România- Baroul Vâlcea -Cabinet individual, pentru recurentei-reclamante și avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.124/2009, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România- Baroul Vâlcea -Cabinet individual, pentru intimații-pârâți și G, lipsind intimatele-pârâte și.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 254 lei, conform chitanței depuse la dosar și timbre judiciare de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocații părților, având cuvântul pe rând, precizează că nu au cereri prealabile sau excepții de invocat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, pentru recurentei-reclamante, solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a deciziei atacate, admiterea apelului și desființarea sentinței civile nr.980 din 10 februarie 2009, iar pe fond, admiterea acțiunii și constatarea nulității absolute a celor 3 contracte de vânzare-cumpărare, cu cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul litigiu în toate fazele procesuale.
Arată că, după pronunțarea sentinței de expedient, cu rea-credință și în scopul fraudării drepturilor sale legitime, în timpul litigiului suprafața de 1653,82 ce face obiectul chitanței de mână, este lotizată și vândută unor nepoți ai promitentului vânzător G, de către surorile acestuia, și, prin contractele de vânzare-cumpărare ce fac obiectul prezentului litigiu.
Vânzarea frauduloasă a fost posibilă prin aplicarea în fals a mențiunii "irevocabilă" pe sentința civilă de expedient.
La data încheierii contractului de vânzare-cumpărare ce face obiectul prezentului litigiu, vânzătoarele și aveau cunoștință de faptul că împotriva sentinței de expedient, se formulase recurs.
Motivele pentru care solicită nulitatea absolută a contractelor de vânzare cumpărare sunt în principal, lipsa scopului imediat, care atrage lipsa cauzei și în subsidiar, cauza ilicită, care este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice.
Avocat, având cuvântul pentru intimații-pârâți și G, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate de prima instanță și cea de apel, prin care cererea reclamantei a fost respinsă ca nefondată, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Precizează că recurenta fiind titulara unei drept de creață izvorât din contractul de promisiune de vânzare-cumpărare, nu justifică un interes legitim pentru a solicita nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare, un atare interes având doar titularul unui drept real.
Este adevărat că motive de nulitate absolută pot fi invocate de orice persoană, însă această persoană trebuie să fie una interesată și mai ales să dovedească pretinsele motive de nulitate.
Cu privire la motivul de nulitate legat de faptul că respectivele contracte de vânzare-cumpărare ar fi lipsite de cauză sau fondate pe o cauză ilicită, acestea sunt susțineri nejustificate în vreun fel.
Prețul a fost plătit de către cumpărători, iar vânzătorii au primit prețul. Prestația, în cadrul contractului de vânzare-cumpărare, ce trebuie asigurată de vânzător este de a transmite proprietatea și folosința bunului, iar contraprestația cumpărătorului se referă la plata prețului, lucruri ce s-au întâmplat.
În ceea ce privește sentința de expedient, este adevărat că aceasta a fost desființată, însă în momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare aceasta producea efecte.
Avocat, pentru recurentei-reclamante, precizează că în cadrul procesului de partaj, recurenta, în calitatea sa de promitentă cumpărătoare a formulat cerere de intervenție, ce a fost admisă de instanță.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm. V la data de 11.03.2008, a chemat în judecată pe, și G solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută a contractelor de vânzare -cumpărare autentificate sub nr.2451, 2452 și 2453 din 23.05.2005.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanta a încheiat la data de 15.04.2002 împreună cu Gop romisiune de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 1653, 82 mp situat în Rm. V, teren asupra căruia autorului promitentului vânzător i-a fost reconstituit un drept de proprietate în baza Legii nr.18/1991.
Ulterior încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, moștenitorii autorului au încheiat o tranzacție astfel că terenul ce a făcut obiectul acestei convenții a fost atribuit în lotul altei persoane decât promitentul vânzător, creând astfel posibilitatea de a se vinde imobilul în dauna intereselor reclamantei.
Prin sentința civilă nr.980 pronunțată la 10.02.2009 a fost respinsă cererea de chemare în judecată ca nefondată.
Instanța de fond în motivarea soluției pronunțată a reținut că motivul pentru care reclamanta a solicitat desființarea celor trei acte de vânzare-cumpărare a fost aceea a caracterului ilicit al cauzei, însă nu s-a răsturnat prezumția conformității acesteia cu legea potrivit art.967 Cod civil.
Pretinsa împiedicare a reclamantei de a deveni proprietar al imobilului ce a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nu poate să fie apreciată ca fiind de natură să contravină normelor de ordine publică sau bunelor moravuri pentru a se face dovada caracterului ilicit al contractelor în cauză.
Împotriva hotărârii a formulat apel reclamanta pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Tribunalul Vâlcea prin decizia civilă nr.170 din 25.06.2009 a respins apelul ca nefondat și a păstrat contractele de vânzare cumpărare cu argumentul că vânzarea unui bun succesoral este permisă de lege întrucât moștenitorul ce a făcut un astfel de act de dispoziție are legitimă ca va dobândi bunul în lotul său pentru a-l putea transmite în mod valabil cumpărătorului.
Cunoașterea de către moștenitori a promisiunii de vânzare-cumpărare pe care intimata reclamantă a încheiat-o nu este de natură să conducă la convingerea că aceștia au urmărit o cauză ilicită la încheierea contractelor autentice de vânzare-cumpărare.
Hotărârea a fost criticată de către reclamantă pe calea recursului pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă în dezvoltarea căruia s-a arătat că instanța de apel a făcut o aplicare greșită condițiilor prevăzute de art.966-968 privitoare la cauză și condițiile acesteia.
Analizând recursul în limita motivului invocat se apreciază ca fondat pentru argumentele ce urmează:
Recurenta a contestat valabilitatea contractelor de vânzare-cumpărare pentru lipsa cauzei sau pentru caracterul ilicit al acesteia în sensul că scopul părților la încheierea actelor a fost acela de a împiedica reclamanta să dobândească în patrimoniul său dreptul de proprietate asupra terenului prin executarea antecontractului de vânzare-cumpărare.
Pentru a se naște în mod valabil o obligație juridică trebuie să existe o cauză conformă cu legea și regulile de conviețuire socială, părțile urmărind prin convenția lor să dobândească un drept legitim și să-și asume obligații corelative.
Cauza actului juridic este elementul psihologic ce determină consimțământul părților în contractul de vânzare-cumpărare, scopul cumpărătorului fiind acela de a dobândi în patrimoniul său dreptul de proprietate asupra bunului, iar cel al vânzătorului de a se plăti prețul.
Reclamanta - recurentă a contestat existența scopului urmărit de către părțile contractelor de vânzare-cumpărare, intenția reală a acestora fiind aceea a zădărnicirii executării promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată cu moștenitorul
Promisiunea de vânzare-cumpărare încheiată la data de 15.04.2002 a creat în patrimoniul recurentei dreptul de creanță constând în facultatea acesteia de a solicita promitentului vânzător transferul dreptului de proprietate asupra terenului de 1653,82 mp prin încheierea actului de vânzare-cumpărare în formă autentică.
Convenția încheiată între reclamantă și comoștenitorul G nu putea fi opusă și celorlalți moștenitori ai autorului căruia în temeiul Legii nr.18/1991 i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în cauză, aceștia de pe urmă putând să solicite partajarea imobilului, potrivit art.728 Cod civil, însă executarea acestui drept trebuia să se facă conform scopului pentru care legiuitorul l-a edictat, evitând săvârșirea unui abuz în dauna intereselor reclamantei.
Pentru a se evita vătămarea dreptului de creanță, legalmente dobândit prin convenția evocată, recurenta a intervenit în procesul de partaj ce a avut ca obiect sistarea stării de indiviziune asupra imobilului, în calitate de creditoare a comoștenitorului G, soluționat printr-o hotărâre de expedient ce a consfințit tranzacția părților.
Analiza existenței și însușirilor cauzei actelor de vânzare-cumpărare impune analiza scopului tranzacției încheiate de moștenitor respectiv verificarea intențiilor acestora de a sista indiviziunea asupra imobilului în cauză ori de a urmări împiedicarea executării convenției încheiată de către G și recurentă prin atribuirea terenului ce a făcut obiectul promisiunii în lotul altui moștenitor.
Tranzacția încheiată de către moștenitor a presupus o partajare făcută în grabă fără a da posibilitatea instanței să cenzureze apărările și opoziția reclamantei în legătură cu dreptul de creanță dobândit față de unul din comoștenitori.
Potrivit art.785 Cod civil, creditorul comoștenitorului poate solicita revocarea unui partaj succesoral atunci când acesta s-a făcut fără a se ține cont de opoziția ori de apărările creditorului, prezumându-se caracterul fraudulos al împărțelii.
Tranzacția încheiată de moștenitori pentru considerentele arătate poate fi prezumată ca frauduloasă fiindcă nu s-a dat posibilitatea reclamantei să își apere dreptul său de creanță, de altfel această tranzacție a fost ulterior desființată în calea de atac a recursului pentru caracterul său nelegal.
Caracterul contrar legii pe care tranzacția comoștenitorilor l-a avut a fost de natură să fie transmis și actelor subsecvente, respectiv actelor de vânzare-cumpărare, fiindcă raționamentul moștenitorilor și de a împiedica executarea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat de recurentă a existat și la momentul încheierii contractelor contestate.
Fiindcă scopul urmărit de către vânzătoarele și a fost acela de a împiedica recurenta să dobândească un drept de proprietate asupra suprafeței de 1653,82 mp și nu de a transmite în mod valabil un astfel de drept în patrimoniul altor persoane în schimbul unui preț potrivit art.1294 Cod civil, se apreciază că actele juridice încheiate au fost lipsite de cauză, neputând să-și producă efectele prevăzute de textul de lege enunțat, motiv pentru care se impune sancțiunea nulității absolute în baza art.966 Cod civil.
Neexistând un scop real la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare nu se poate analiza și însușirile acesteia, lipsa cauzei fiind suficientă pentru a se aprecia asupra sancțiunii civile ce urmează a se aplica actelor civile.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă, se va admite recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de reclamanta, cu domiciliu ales în Râmnicu V, cartier Nord,-, --3,.B,.3, județul V, împotriva deciziei civile nr.170/A din 25 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții, și.
Modifică decizia de mai sus, pe fond admite acțiunea și constată nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare nr.2451/2005, 2452/2005 și 2453/2005.
Obligă pe intimați să plătească recurentei suma de 4.315 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
/4 ex/09.10.2009
Jud. apel:;;
Jud. fond
Președinte:Georgiana NanuJudecători:Georgiana Nanu, Paula Andrada Coțovanu, Ion
