Constatare nulitate act juridic. Decizia 397/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.397/
Ședința publică din 11 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Judecător: -
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de către, și, împotriva deciziei civile nr.306/R din 2 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
Contestația în anulare este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei, conform chitanței nr.- din 13 noiembrie 2008, emisă de Trezoreria Pitești și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei.
Grefierul de ședință învederează instanței că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 4 2008, în încheierea de la această dată face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra contestației în anulare de față;
Constată că, prin decizia civilă nr.306/R/2 octombrie 2008, Curtea de APEL PITEȘTI, admițând recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.639 din 15 mai 2008 Tribunalului Vâlcea, dată în contradictoriu cu reclamanții, și pârâții, G și Consiliul Local H, a casat-o pe aceasta, ca și sentința civilă nr.1293 din 16 noiembrie 2007 Judecătoriei Horezu, trimițând cauza, spre competentă soluționare, în primă instanță, Tribunalului Vâlcea.
Pentru a ajunge la această soluție, curtea a reținut în fapt că, deși în primă instanță și în calea de atac instanța a avut în vedere un litigiu nesusceptibil de apel, în condițiile art.2821Cod procedură civilă, în cauză nu rezultă pentru care argument soluția primei instanțe nu era supusă decât recursului.
Dimpotrivă, în recursul promovat în fața prezentei curți, recurenții-pârâți au indicat, fără vreo opoziție din partea reclamanților, valoarea bunului ce a făcut obiectul schimbului ca fiind cea de 1.120.440 lei, ceea ce în mod evident, în condițiile art.2 alin.1 lit.b Cod procedură civilă, atrăgea competență de primă instanță a tribunalului.
La data de 28 octombrie 2008, intimații-reclamanți, și au formulat contestație în anulare invocând pe de o parte dispozițiile art.317 pct.2 Cod procedură civilă, susținând că în soluționarea recursului curtea de apel a încălcat dispozițiile de ordine publică privitoare la competență, atunci când a soluționat un recurs împotriva unei soluții dată în recurs de către Tribunalul Vâlcea.
În opinia contestatorilor, acest recurs trebuia soluționat tot de către Tribunalul Vâlcea.
În plus se arată că instanța nu a observat că valoarea celor două terenuri ce făcuseră obiectul schimbului este mai mică de 100.000 lei, situație în care, în mod corect tribunalul s-a pronunțat ca instanță de recurs.
Cu cererea din data de 3 noiembrie 2008 această din urmă susținere a fost precizată în sensul că ea se fondează pe dispozițiile art.318 teza a II-a Cod procedură civilă, instanța de recurs fondându-și soluția sa pe o eroare materială constând în neobservarea valorii terenurilor avute în vedere de către prima instanță de fond și respectiv cea care a soluționat calea de atac.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea contestației arătând că în mod corect instanța de recurs ținând cont de valoarea indicată de recurenți a constatat greșită investirea în primă a judecătoriei cu soluționarea acțiunii în nulitatea schimbului, obiectul având o valoare de peste 500.000 lei.
În concluziile scrise, contestatorii au arătat că greșeala materială constă în eroarea în care instanța a fost indusă de către intimații ce au promovat un recurs inadmisibil și care au indicat o valoare a terenurilor cu mult mai mare decât cea avută în vedere de către instanțele indicate, în scopul de a atrage o altă competență de soluționare a pricinii, valoarea avută în vedere fiind cea stabilită de către reclamanți în condițiile art.112 alin.1 pct.3 Cod procedură civilă.
Curtea, examinând contestația prin prisma celor invocate, constată că aceasta este fondată, în limita celor ce se vor arăta:
Motivul privitor la necompetența de ordine publică a instanței în soluționarea recursului cu care a fost investită este unul nefondat.
Astfel, calea de atac a recursului promovată împotriva soluției unei instanțe se soluționează întotdeauna de către instanța imediat superioară, numai căile de atac în retractare căzând în anumite situații în competența instanțelor ce au dat soluția atacată.
De altfel, contestatorii invocă o inadmisibilitate a unui nou recurs, iar nu o reală lipsă de competență a curții de apel în soluționarea unui recurs împotriva hotărârii dată de tribunal.
În ceea ce privește, însă, eroarea materială, aceasta se impune a fi, în condițiile art.318 alin.1 teza I Cod procedură civilă, una de ordin procedural.
Astfel, într-adevăr, verificându-se dosarul primei instanțe de fond, se constată că în cuprinsul cererii niciodată reclamanții nu au indicat valoarea terenurilor ce au făcut obiectul schimbului a cărui nulitate absolută s-a solicitat a se constata.
Singura valoare este însă cea privind suprafața totală, de de 2,84 ha. a proprietății lor, mai mare cu 2 ha. decât cea care a făcut obiectul schimbului, stabilită, e drept, la nivelul anului 1995, la suma de 277.752 lei (fila 10), valoare proporțional cu care s-a stabilit dreptul la acțiune în condițiile Legii nr.18/1991, în favoarea reclamanților contestatori.
Acest înscris nu a fost avut în vedere de către prezenta curte, deși el se afla la dosar, încă de la prima judecată de fond, neobservarea lui constituindu-se într-o eroare materială de ordin procedural.
Din examinarea lui, dar și ținându-se cont de diferența de 11 ani de la această evaluare, precum și de diferența de întindere, ca și de faptul că pârâta nu a înțeles să invoce o altă valoare a terenurilor în afara celei indicate în dosar, este evident că acesta a fost indiciul valoric potrivit căruia prima instanță de fond a menționat drept cale de atac împotriva soluției sale recursul (fila 179) și, totodată, însăși intimata a declarat, la rândul său, recurs în condițiile dispozițiilor art.2821și 3041Cod procedură civilă, așa cum a indicat în mod expres la pagina a doua a recursului său (fila 119).
Este evident, însăși pârâta a avut în vedere o valoare mai mică de 100.000 lei noi a terenurilor, în fața tribunalului ce a soluționat calea de atac nepretinzându-se o greșită constituire a completului ca unul de recurs.
În această situație, instanța constată că soluția sa s-a datorat unei erori materiale ca urmare a neobservării înscrisului din care rezulta valoarea terenurilor în funcție de care s-a dat calificare soluției drept una atacabilă cu recurs.
De aceea, curtea urmează a-și retracta soluția, a anula decizia și, rejudecând recursul, să constate că acesta este unul inadmisibil, fiind promovat împotriva unei hotărâri ce nu se încadrează în cele prevăzute de art.299 Cod procedură civilă.
Ca atare, în temeiul acestor dispoziții, recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația în anulare formulată de contestatorii, și, împotriva deciziei civile nr.306/R din 2 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-, intimată fiind .
Anulează decizia și respinge recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.639 din 15 mai 2008 Tribunalului Vâlcea, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.4/17.12.2008.
Jud.recurs: - ---.
- -.
-.
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Florinița Ciorăscu, Mariana
