Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 1084/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1084/
Ședința publică din 16 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Erica Nistor
JUDECĂTOR 2: Carmina Orza
JUDECĂTOR 3: Marinela Giurgincă
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta și de către intervenienții și împotriva deciziei civile nr.110/10.07.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta și cu pârâții și, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intervenienții recurenți și, pentru pârâții intimați și se prezintă avocat, iar pentru reclamanta-recurentă se prezintă avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, fără cheltuieli de judecată.
Intervenienta recurentă lasă la aprecierea instanței soluționarea recursurilor.
Intervenientul recurent de asemenea lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei.
Reprezentantul pârâților intimați și avocat solicită respingerea recursului declarat de reclamanta, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin contestația la executare silită înregistrată la Judecătoria Caransebeș cu nr. 3635/C/2005, petentele și, au solicitat instanței de judecată,în contradictoriu cu intimatul, ca prin sentința ce se va pronunța să dispună suspendarea efectelor juridice ale actului de adjudecare emis în baza procesului verbal de licitație din 30.08.2005 din dosarul execuțional nr. 123/2003 al, anularea procesului-verbal de licitație din 30.08.2005 și anularea actului de adjudecare al imobilului la licitație de către; cu cheltuieli de judecată.
În ședința publică din 19.10.2005 instanța de fond a dispus din oficiu introducerea în cauză pentru opozabilitate și în calitate de intimat a adjudecatarului.
Prin cererea de intervenție introducă în nume propriu de către intervenienții și -fila 52 dosar - aceștia au solicitat respingerea cererii de intervenție a numitului pe motiv că acesta nu poate face dovada faptului că este proprietar al casei întrucât actul de adjudecare, fiind pe CF 2083, nr. top. 1094, nu face ca acel imobil se afla pe CF 2550, nr. top. 1093/1.
De asemenea a mai arătat că în actul de adjudecare există o serie de inadvertențe în sensul că pe acesta,data de depunere a sumei integrale de 90.000 lei RON, a fost menționată data de 30.08.2005,în timp ce pe procesul-verbal de licitație din data de 30.08.2005 scrie că în termen de 15 zile se va achita diferența de sumă (de la 14.000 lei RON șa 90.000 lei RON).
Printr-o altă cerere de intervenție introdusă la aceeași dată cu prima cerere, ambele fiind redactate cu același conținut, intervenienta, după ce a făcut o scurtă trecere în revistă cu privire la modul în care a fost întocmită publicația de licitație din 30.08.2005 din dosarul execuțional nr. 123/2003, mai exact cu privire la faptul că licitatorului nu i-a fost adus la cunoștință de către executorul judecătoresc faptul că sunt probleme cu terenul, referitoare la situația juridică reală a acestuia, precizează că cel în cauză a asigurat-o că își va retrage banii depuși ca garanție la Agenția CEC.
În ședința publică din 02.12.2005, deși li s-a pus în vedere să plătească taxele de timbru și timbrul judiciar pentru cele două cereri de intervenție,intervenienții au arătat că înțeleg să nu achite aceste taxe, revocându-și cererile respective. În atare situație,instanța făcând aplicarea prevederilor art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997 republicată cu modificările ulterioare privind taxele judiciare de timbru, nu a luat act de revocarea celor două cereri de intervenție și a dispus anularea acestora.
Tot la acest termen de judecată și prin aceeași încheiere,instanța de fond a dispus conexarea la acest dosar a dosarului civil nr. 4029/C/10.10.2005 în condițiile prevăzute de art. 164 Cod procedură civilă, pe considerentul că dosarul ce a fost conexat are ca obiect contestația la executare silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. 123/2003 al din C,introdusă de aceleași petente și,în contradictoriu cu același intimat, cu precizarea că în acest dosar se mai solicită în plus și anularea de distribuție a prețului întocmit în acest dosar execuțional.
Prin sentința civilă nr. 464/9.02.2006 pronunțată de Judecătoria Caransebeșa fost respinsă contestația la executare silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. 123/2003 al Biroului Executorului Judecătoresc din C,introdusă de petentele și în contradictoriu cu intimații și și contestația la executare silită privitoare la același dosar execuțional nr. 123/2003 al Biroului Executorului Judecătoresc,introdusă de petentele și în contradictoriu cu intimatul, ce face obiectul dosarului civil conexat nr. 4029/C/2005.Au fost anulate ca netimbrate cererile de intervenție introduse de intervenienții și în dosarul civil nr. 3635/C/2005.Fără cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței Judecătoria Caransebeșa reținut următoarele:
Executorul judecătoresc,punând în executare silită sentința civilă nr. 3567/2.10.2002, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 3994/C/2001, rămasă definitivă și irevocabilă, fiind învestită cu formulă executorie, a respectat întrutotul procedura prevăzută de art. 371 și următoarele Cod procedură civilă ce reglementează domeniul executării silite. Instanța a vizat cu precădere respectarea dispozițiilor art. 372-371 Cod procedură civilă, art. 507-517 Cod procedură civilă.
De altfel, împotriva punerii în executare silită a sentinței civile nr. 3567/2002 a Judecătoriei Caransebeș, s-au formulat mai multe contestații la executare care au făcut obiectul dosarelor civile acvirate și care au fost respinse de către instanță.
În ceea ce privește emiterea actului de adjudecare de către executorul judecătoresc, vis a vis de suspendarea acestuia din funcție prin Ordinul nr. 1302/C/14.09.2005 al Ministerului Justiției de la fila 87 dosar,instanța apreciat că actul de adjudecare a fost emis de executorul judecătoresc vizat,înainte de operarea acestei suspendări și cu respectarea dispozițiilor art. 516 Cod procedură civilă.
Astfel, potrivit art. 516 Cod procedură civilă, executorul judecătoresc va întocmi actul de adjudecare ce va cuprinde elementele de la punctele 1-10 din acest articol, după plata integrală a prețului sau avansului prev. de art. 515 și după expirarea termenului de 15 zile prev. de art. 401 alin.1 lit. în baza procesului-verbal de licitație.
Din probele administrate în cauză, se observă că executorul judecătoresc a respectat această reglementare legală,precum prevederile art. 511 Cod procedură civilă cu privire la modul de întocmire a procesului-verbal de licitație.
Împrejurarea potrivit căreia casa cu nr. 216 din localitatea se afla edificată pe un alt teren decât cel înscris în CF 2083, nu-i poate fi imputat executorului judecătoresc deoarece acesta avea obligația legală să respecte întrutotul dispozitivul sentinței civile nr. 3567/2002 a Judecătoriei Caransebeș, unde se preciza expres că această casă se afla înscrisă în CF 2083, sub nr. top. 1094 grădină de 539 mp, lucru care l-a și făcut.
În ceea ce privește suspendarea acestuia din funcție, din ordinul ministerului, se poate constata că nu s-a stabilit un termen cert de la care începe să curgă această suspendare,însă în art. 2 din Ordin se menționează expres că "ștampila, legitimația, registrele și lucrările executorului judecătoresc suspendat vor fi depuse,în termen de 5 zile sub luare de semnătură la Camera Executorilor Judecătorești în a cărei rază teritorială este situat biroul acestuia. Camera executorilor judecătorești are obligația de a asigura continuarea lucrărilor neexecutate".
Din lecturarea acestui articol, se deduce că suspendarea începe să curgă de la data comunicării acestui ordin respectiv 06.10.2005 către Camera Executorilor judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, așa cum reiese din adresa nr. 843/20.12.2005, precum și din semnătura de primire depusă pe ordinul comunicat. De altfel de la această dată au fost calculate cele 5 zile înlăuntrul cărora au fost predate ștampila, legitimația. Registrele și lucrările executorului, acest termen expirând la data de 11.10.2005.
Împotriva sentinței civile nr. 464/2006 a declarat apel contestatoarea solicitând admiterea apelului, admiterea contestației formulate, anularea formelor de executare contestate, respectiv procesul-verbal de licitație din data de 30.08.2005, actul de adjudecare din data de 29.09.2005, de distribuție al prețului din data de 29.09.2005;obligarea la cheltuieli de judecată. Au fost invocate următoarele motive:s-a început urmărirea silită a unei construcții situate pe terenul nr. top. 1093/1 înscris în CF nr. 2550. Creanța debitorului rezidă din ieșirea din indiviziune asupra unei case situate pe terenul cu nr. top. 1094. . executării silite în acel dosar execuțional s-a pornit de la instanță pentru urmărirea imobilului de pe nr. top. 1094. Nu există încuviințarea instanței de urmărire silită a casei de pe top. 1093/1. Dreptul său de proprietate asupra casei situate pe terenul care îi aparține este conferit de art. 492 cod civil raportat și la art. 28 din Legea nr. 7/1996. Dreptul său de proprietate nu a fost discutat în contradictoriu cu nici o persoană. Nu a existat un proces care să răstoarne în contradictoriu cu apelanta, prezumția de proprietate.
Prin decizia civilă nr.110/A/10.07.3008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, s-a respins apelul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.464/2006 pronunțată de Judecătoria Caransebeș.
In considerentele deciziei civile, Tribunalul a reținut că, în legătură cu primul motiv de apel invocat, referitor la faptul că contestatoarea nu a avut niciodată calitatea de debitor a intimatului, tribunalul constată că aceasta a dobândit prin cumpărare terenul pe care este ridicată construcția în litigiu,ulterior pronunțării sentinței civile nr. 3567/22.10.2002.
Conform extrasului CF fila 151 dosar, eliberat în data de 20.02.2008, contestatoarea este proprietar tabular în cotă de 1/1 prin ieșire din indiviziune în anul 2005 asupra imobilului cu nr. 1093/1 grădină cu casa nr. 216.
Sentința civilă nr. 3567/2002, care constituie titlul executoriu pus în executare silită în dosarul execuțional nr. 123/2003, a sistat starea de indiviziune, cu autoritate de lucru judecat, asupra imobilului înscris în CF nr. 2083, nr. top. 1094 grădină cu casă nr. 216 de 539 mp. Ulterior, prin rectificarea CF nr. 2550 nr. top. 1093, casa cu nr. 216 fost înscrisă în această carte funciară, fiind radiată din CF nr. 2083, nr. top. 1094 conform sentinței civile nr. 4074/8.12.2005. Tribunalul reține că, această operațiune tehnică prin care casa cu nr. 216 fost radiată din nr. top. 1094 și înscrisă în nr. top. 1093/1 și nu stinge dreptul de creanță al intimatului dobândit prin titlul executoriu sentința 3567/2002.
Referitor la faptul că nu există o încuviințare a urmăririi silite asupra casei înscrisă în nr. top. 1093/1, aspect invocat în cererea de apel, tribunalul reține că urmărirea silită în temeiul titlului executoriu a vizat casa cu nr. 216 care conform titlului executoriu era înscrisă în nr. top. 1094 și că aceasta s-a desfășurat în perioada 2003-2005,iar în momentul încheierii actului de adjudecare în 28.09.2005 casa cu nr. 216 era înscrisă încă în CF 2083 nr. top. 1094 pentru că sentința civilă nr. 4074/2005 prin care s-a dispus radierea casei din nr. top. 1094 și înscrierea în nr. top. 1093/1 a fost pronunțată în data de 8 decembrie 2005.Față de asemenea stare de fapt nu era necesară încuviințarea urmăririi silite asupra casei înscrisă în nr. top. 1093/1.
Aspectele referitoare la calitatea de executor judecătoresc a lui și a dreptului de a exercita această profesie și, pe cale de consecință, de a desfășura acte de executare silită în dosarul execuțional nr. 123/2003,invocate în cererea de apel, au fost invocate și în fața instanței de fond care le-a analizat amănunțit și a concluzionat,în mod corect, că doar din data de 6.10.2005 acesta a fost suspendat din funcție, nefiind astfel nule actele de executare pe care le-a săvârșit în dosarul execuțional nr. 123/2003.
În ce privește faptul că apelanta contestatoare a invocat că suma adjudecată nu a fost plătită de adjudecatarul (la punctul I din motivele de apel fila 4 dosar) pentru că prin chitanța CEC nr. - a fost achitată,pentru participarea la licitație cauțiunea lui, tribunalul a reținut că, într-adevăr în actul de adjudecare este menționat în mod greșit că prin recipisa CEC nr. -/30.08.2005 intimatul a depus cauțiunea de participare la licitație, sub acest număr fiind înregistrată cauțiunea depusă de celălalt participant la licitație. Însă la fila 188 dosar execuțional nr. 123/2003 se află recipisa nr. -/5.08.2005 care probează că intimatul a depus,la rândul său,10% din valoarea de licitație a imobilului, 14.000 lei. Ulterior, după adjudecarea imobilului, a depus diferența de 76.000 lei (fila 203 dosar execuțional 123/2003) situație în care susținerea apelantei că nu a plătit suma cu care a adjudecat imobilul nu are temei. În plus, o simplă eroare materială strecurată în actul de adjudecare prin confundarea numărului celor două recipise prin care participanții la licitație au consemnat avansul de 10% din valoarea imobilului, nu afectează valabilitatea acestuia.
Față de considerentele reținute,în temeiul art. 295,296 Cod procedură civilă, va respinge apelul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr. 464/2006 pronunțată de Judecătoria Caransebeș.
Impotriva acestei hotărâri, contestatoarea a declarat recurs în termen legal la 18.09.2008, solicitând în temeiul disp.art.304 pct.5 și 9 și art.312 alin.3 și 5.pr.civ. în principal, casarea deciziei recurate și a sentinței civile nr.464/9.02.2006 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-, și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, Judecătoria Caransebeș, iar în subsidiar, modificarea ambelor hotărâri în sensul admiterii contestației la executare și anulării tuturor formelor de executare silită întocmite în dosarul execuțional nr.123/2003 al BEJ .
In susținerea principalului solicitat prin prezentul recurs, respectiv a cererii de casare a ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, contestatoarea a susținut că după suspendarea apelului pe o perioadă de 2 ani, în condițiile art.244 pct.1 pr.civ. după repunerea pe rol a cauzei (la termenul de judecată din 23.06.2008), a depus note scrise prin care a invocat motive de ordine publică ce antrenează nulitatea sentinței instanței de fond. Astfel, a invocat nerespectarea disp.art.109 art.129 alin.4,5 și 6 și art.130 pr.civ. constând în introducerea nelegală din oficiu în cauză a numitului, conform mențiunii din sentință (pag.3 alin.2), fără ca instanța să pună în discuția părților stabilirea cadrului procesului în raport de cererea de anulare a actului de adjudecare și neanalizarea actelor de executare în raport de dispozițiile legale aplicabile fiecăruia din procedura executării silite imobiliare, în raport de care a solicitat admiterea apelului și desființarea sentinței apelate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în condițiile art.297 alin.1 pr.civ.
In subsidiar, a solicitat schimbarea sentinței în sensul admiterii contestației la executare și anularea tuturor actelor de executare silită îndeplinite în dosarul execuțional nr.123/2003 de către fostul executor judecătoresc, ca fiind lovite de nulitate conform art.296 pr.civ.
Recurenta a susținut că soluția instanței de fond de a introduce din oficiu, în cauză pe numitul, este nelegală, întrucât potrivit art.129 alin.4 și 6 și art.109 pr.civ. judecătorul este obligat să se pronunțe numai în limitele în care a fost investit prin cererea de chemare în judecată iar cadrul procesului, atât sub aspectul obiectului, cât și al părților, este cel stabilit de părți, nefiind permis instanței ca din oficiu să se pronunțe în afara limitelor în care a fost investită și față de persoane care nu au fost chemate în judecată.
Contestatoarea a reiterat motivele privind nulitatea actelor de executare silită întocmit de executorul judecătoresc, suspendat din funcție în data de 14.09.2005, iar actul de adjudecare și distribuirea prețului s-au întocmit ulterior, la data de 28.09.2005, deci au fost întocmite de o persoană care nu mai avea calitatea de executor judecătoresc.
Recurenta susține că aceste motive de nulitate a hotărârii primei instanțe, ce pot fi invocate, conform art.108 pr.civ. în orice stare a pricinii și de instanță din oficiu nu au fost analizate de instanța de apel, aceasta reținând, conform celor consemnate în considerentele deciziei recurate, că acestea nu au fost invocate cu respectarea art.292 și 287 alin.2 pr.civ. și nici în fața primei instanțe.
Ca urmare, în baza art.304 pct.5 și art.312 alin.5 pr.civ. și având în vedere că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor de nulitate a sentinței primei instanțe, judecata în apel s-a făcut fără cercetarea fondului, impunându-se casarea deciziei.
Cum însă prima instanță a introdus din oficiu părți în cauză, încălcând principiul disponibilității se impune și casarea sentinței primei instanțe.
Referitor la subsidiarul solicitat (respectiv admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri și în baza art.304 pct.9 și art.312 alin.3 pr.civ. admiterea contestației la executare, anulării tuturor formelor de executare întocmite în dosarul execuțional nr.123/2003 al BEJ ), s-a susținut că în mod greșit ambele instanțe au apreciat ca legale actele de executare întocmite de aceste executor judecătoresc. Astfel, recurenta arată că din analiza actelor de executare silite depuse la dosar, respectiv procedura de vânzare la licitație a imobilului înscris în CF nr.2083, nr.top.1094, rezultă tocmai nerespectarea disp.art.372-373 indice 1.pr.civ. art.507 - 517.pr.civilă.
Se mai susține că întreaga procedură de executare silită imobiliară, efectuată în dosarul execuțional nr.123/2003 de către BEJ a fost nelegală, deoarece actele de executare silită au fost întocmite cu nerespectarea formelor legale și în parte de către un executor judecătoresc suspendat.
In temeiul art.105 alin.2 coroborat cu art.399 alin.2 pr.civ. ținând seama că actele de executare silită au fost întocmite cu nerespectarea formelor legale de către executorul judecătoresc, se impune anularea procesului verbal de licitație imobiliară din 30.08.2005, ora 12,10 minute, a procesului verbal de licitație imobiliară din 30.08.2005 ora 12,40 minute, a actului de adjudecare din 28.09.2005 și a actelor de distribuire din dosarul execuțional nr.123/2003.
In concluzie, contestatoarea a solicitat admiterea recursului și admiterea contestației la executare, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în toate instanțele.
In cauză, se constată la filele 18-21 dosar recurs, depus și un recurs declarat de contestatorii și, neînregistrat inițial la instanța a cărei hotărâre se atacă, respectiv Tribunalul C-S, și cu privire la care instanța, din oficiu, a pus în discuție excepția de inadmisibilitate - omis o media -, întrucât și nu au declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond. In raport de această situație, relativ la recursul declarat de aceste părți, Curtea a reținut că este inadmisibil.
In cauză au fost formulate de către recurentă mai multe cereri de recuzare a membrilor completului de judecată investit cu soluționarea recursului filele 47, 60, 82, 152, 160, respinse potrivit încheierilor civile pronunțate în acest sens, atașate la dosar, precum și o cerere de strămutare a soluționării cauzei, ce a făcut obiectul dosarului nr- a Inaltei Curți de Casație și Justiție, respinsă, de asemenea.
Examinând recursul declarat de contestatoarea, prin prisma motivelor invocate de părți, în raport de actele depuse la dosar și disp.art.299, 304 pct.5 și 9.pr.civ. și art.312 alin.3 și 5.pr.civ. invocate ca și temeiuri de drept, rap. la disp.art.129 alin.4 -6.pr.civ. art.371-373 indice 1.pr.civ. și art.507 - 517.pr.civ. Curtea constată că este nefondat.
In cauza de față, hotărârea care constituie titlu executoriu pus în executarea silită în dosarul execuțional nr.123/2003, este sentința civilă nr.3567/2002, prin care s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților și Statul Român reprezentat de Primăria, s-a admis și cererea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional (pârât în dosarul principal), s-a constatat că asupra imobilului înscris în CF 2083 nr.top.1094 - grădină cu casa nr,216 de 539.p. sunt coproprietari defuncta în cotă de 4/24 părți; în cotă de 3/24 părți și în cotă de 17/24 părți.
S-a dispus sistarea stării de coproprietate dintre părți conform expertizei tehnice întocmite în cauză de ing. și a fost atribuit imobilul evidențiat în CF 2083 cu nr.top.1094 - grădină cu casa nr.216 de 539. în cotă de 1/1 părți reclamantei.
A fost obligată reclamanta să plătească masei succesorale a defunctei sultă de 3.301.375 lei.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtului sultă în sumă de 758.920.031 lei.
Din cuprinsul aceste hotărâri civile, irevocabile, rezultă fără dubiu că s-a sistat starea de indiviziune, cu autoritate de lucru judecat, asupra imobilului în scris în CF nr.2083, nr.top.1094 - grădină cu casa nr.216, de 539.
In raport de această situație, pronunțarea ulterioară a sentinței civile nr.4074/8.12.2005, prin care s-a dispus rectificarea CF nr.2550 nr.top.1093, casa cu nr.216 fiind radiată din CF 2083, nr.top.1094 înscrisă în această CF 2550, așa cum corect au reținut ambele instanțe de judecată, nu afectează cu nimic și nu stinge dreptul de creanță al intimatului, respectiv obligația de plată a intimatei a sumei de 758.920.031 lei, stabilit prin sentința civilă nr.3567/2.10.2002, ce constituie titlul executoriu.
Ceea ce este important de reținut și derivă din întreaga economie a dosarului de față este faptul că executarea silită pornită în dosarul execuțional nr.123/2003 al s-a efectuat în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.3567/2002, și care viza casa cu nr.216 și grădină de 539,p., înscrisă în CF nr.2083, nr.top.1094. In raport cu această hotărâre s-a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite, important fiind faptul că pe perioada derulării procedurii de executare silită (2003-2005), și la momentul încheierii actului de adjudecare (28.09.2005), casa cu nr.216 era încă înscrisă în CF nr.2083 nr.top.1094.
In concluzie, Curtea reține că recurenta, față de executarea silită pornită în dosarul execuțional nr.123/2003, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.3567/C/2002, este un terț care pretinde un drept de proprietate, dobândit însă ulterior pronunțării sentinței civile - titlu executoriu.
Față de această situație, titlul acesteia nu este opozabil creditorului și în cauză nu sunt incidente disp.art.492 civil și nici ale art.28 din Legea nr.7/1996.
Pe de altă parte, având în vedere gradul de rudenie existent între contestatoarea și, și perioada de derulare a procesului de fond în care s-a pronunțat sentința civilă nr.3567/2002, nu se explică tăcerea contestatoarei, în sensul invocării și protejării dreptului de proprietate pretins asupra casei nr.216, sentința civilă ulterioară, pronunțată abia la 18.12.2005, neputând înlătura efectele autorității de lucru judecat a sentinței civile ce constituie titlul executoriu.
Executarea silită reprezintă ultima fază procesului civil în cadrul căreia se pot rezolva efectiv drepturile stabilite prin titlul executoriu.
Aspectele referitoare la calitatea de executor judecătoresc al lui, relativ la dreptul lui de a mai exercita această profesie, cu consecință directă asupra valabilității actelor de executare silită întocmite în dosarul execuțional nr.123/2003, au fost invocate de contestatoare în toate fazele procesuale,reiterate identic în prezentul recurs. Cu privire la acest aspect, Curtea apreciază că suspendarea din funcție a domnului prin Ordinul Ministerului Justiției nr.1302/C/14.09.2005, a produs efecte juridice de la data comunicării ordinului respectiv, 6.10.2005, la Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, astfel cum rezultă din adresa nr.843/20.12.2005 depusă la dosar.
In consecință, actele de executare silită întocmite în dosarul execuțional nr.123/2003 anterior datei comunicării Ordinului de suspendare din funcție, sunt perfect valabile.
Cererea de casare a ambelor hotărâri pronunțate în cauză și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond, urmare a nerespectării disp.art.129 alin.4, 5 și 6 și art.130 pr.civ. solicitat de contestatoarea recurentă, relativ la introducerea în cauză, din oficiu, a numitului, este neîntemeiat, întrucât, având în vedere calitatea de adjudecător al acestuia și obiectul cauzei - contestație la executare silită, suspendarea efectelor juridice ale actului de adjudecare emis în baza procesului verbal de licitație din 30.08.2005, anularea procesului verbal de licitație și anularea actului de adjudecare imobilului de către adjudecatorul, evident că instanța, din oficiu avea obligația stabilirii cadrului juridic procesual.
Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că recursul declarat în cauză de contestatoarea este nefondat, în baza art.299, 312 alin.1 pr.civ. îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea împotriva deciziei civile nr.110.10.07.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de intervenienții și împotriva aceleiași decizii.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 noiembrie 2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.MG/07.01.2010
Dact.GK/2 ex./15.01.2010
Inst.apel: jud.,
Președinte:Erica NistorJudecători:Erica Nistor, Carmina Orza, Marinela Giurgincă
