Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 356/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 356/2008
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de creditoarea SC INSURANCE SA - SUCURSALA JUDETEANA A, împotriva deciziei civile nr. 116/A/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, având ca obiect contestație la executare.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
Se constată că s-a înregistrat la dosar prin serviciul registratură al instanței concluzii scrise formulate de creditoarea recurentă.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 9 octombrie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin contestația la executare înregistrată la data de 13.02.2007 contestatorul a solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimata Românească SA. - Sucursala A, SC. SRL și BEJ să se dispună:
- anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosar execuțional 2003/2007 al BEJ, inclusiv procesul verbal de sechestru întocmit la data de 24.01.2007;
Judecătoria Alba prin sentința civilă nr. 337/2008 pronunțată în dosarul nr- a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului SC. SRL și a respins acțiunea formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata SC. SRL ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
A fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata SC Românească SA Sucursala A și in consecință:
S-a dispus anularea formelor de executare întocmite în dosarul execuțional nr. 3/2007 al BEJ, începând cu procesul verbal de sechestru din data de 24.01.2007 și actele subsecvente acestuia.
A fost obligată intimata SC SA să plătească contestatorului suma de 204,3 lei.
A fost respinsă cererea intimatei SC SA de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale de folosință a pârâtei SC SRL deoarece la data introducerii acțiunii de către reclamant, 13.02.2007 această societate era radiată din Registrul Comerțului începând cu 25.04.2006.
La data de 25.11.2000 SC SRL a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu plata prețului în rate nr. 64997 din 25.11.2000 cu SC SRL în numele Daewoo C având ca obiect achiziționarea unui automobil Cielo.
Pentru garantarea plăților reclamate de SC Automobile SA C, SC SRL s-a încheiat cu intimata SC SA A contractul de asigurare facultativă nr. A -/25.11.2000 și contractul de gaj nr. 14180/24.11.2000, acesta din urmă fiind înregistrat în Registrul de al Judecătoriei Alba Iulia sub nr. 255/2000.
La data de 19.04.2002 SC SRL a înstrăinat autoturismul Cielo către contestatorul contra sumei de 150.000.000 lei ROL, preț ce a fost achitat integral cu chitanțele nr. -/28.03.2002 = 98.806.280 lei ROL și - = 25.000.000 lei ROL plus TVA întocmindu-se factura fiscală nr. - din data de 28.03.2002.
Prin ordonanța nr. 1836/2006 emisă de Judecătoria Alba I în dosar nr. 11773/2006 a fost admisă acțiunea reclamantei SC SA - Sucursala și a fost somată debitoarea SC SRL să plătească în termen de 30 de zile reclamantei suma de 14.513 lei cu titlu de debit și dobânda legală de referință a BNR, începând cu data introducerii cererii 01.03.2006 și până la achitare.
Instanța de fond a considerat că întrucât contractul invocat de intimată nu este opozabil contestatorului, nefiind îndeplinite formalitățile de publicitate prevăzute de Legea 99/1999, înstrăinarea autovehiculului este valabil încheiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata SC Românească SA, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii contestației la executare.
În expunerea motivelor de recurs se susțin următoarele:
Considerentele instanței de fond ignoră probele dosarului din care reiese cu certitudine că la data cumpărării autoturismului Daewoo Cielo cu nr. - intimatul a avut cunoștință de faptul că vânzătorul avea interdicția de înstrăinare a acestui bun, conform clauzei contractuale cuprinse expres atât în contractul de vânzare-cumpărare nr. 64997/2000 încheiat între SC SRL și cumpărătoarea SC SRL, cât și în contractul de asigurare facultativă de garanție nr. A -/2000 încheiat între SC SA A și SC SRL până la plata integrală a prețului.
Datorită acestei interdicții autoturismul este și în prezent înmatriculat pe SC SRL A I, acesta figurând în evidențele fiscale ca fiind proprietarul autoturismului care face obiectul executării silite.
Se mai arată că reaua credință a contestatorului, în sensul că deliberând și având deplină cunoștință de cauză despre mențiunile de pe cartea de identitate a autoturismului, respectiv interdicția de înstrăinare și totodată de grevare, nu a făcut nici un demers în sensul cerut de lege pentru înscrierea autoturismului pe numele său, deși susține că l-a cumpărat încă din anul 2002.
Un alt act din care rezultă reaua-credință a contestatorului este Rezoluția din 24.01.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda în dosar nr. 1223/P/2000 din care reiese că intimatul a avut cunoștință de contractul de asigurare facultativă de garanție încheiat cu privire la acest autoturism.
În mod greșit s-au anulat formele de executare silită pornite împotriva debitoarei SC SRL AIî ntrucât obligația acesteia este stabilită în baza unui titlu executoriu și chiar dacă această societate este radiată de la ORC, în calitate de debitoare este ținută să-și îndeplinească obligațiile născute anterior acestei stări.
La termenul de judecată stabilit pentru judecarea recursului instanța a apreciat față de prevederile art.401 pct.2 Cod pr.civilă că apelul este calea de atac, deoarece prin contestația la executare un terț invocă un drept de proprietate asupra bunului urmărit.
Prin decizia civilă Nr. 116/A/2008 a Tribunalului Alba - secția civilă fost respins apelul intimatei creditoare Românească SA împotriva sentinței civile Nr. 337/2008 a Judecătoriei Alba Iulia, reținându-se în considerente că potrivit art. 1255 cod civil vânzarea este perfectă și proprietatea este de drept strămutată cumpărătorului de îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și prețului, condiții îndeplinite prin contractul din 19.04.2002, dată de la care contestatorul a dobândit proprietatea asupra acelui autoturism.
Nici un act normativ nu prevede în vederea perfectării înstrăinării întocmirea actului în formă autentică, a conchis aceeași instanță.
Contractul dintre contestator și urmărit este opozabil creditoarei urmăritoare, aceasta din urmă neinvestind instanțele cu o acțiune în cadrul căreia să fie analizată buna credință a părților la încheierea actului.
În acest context, în mod corect s-a stabilit că la 24.02.2007 autoturismul era proprietatea contestatorului și nu putea a fi urmărit de creditoarea apelantă.
Împotriva deciziei civile Nr. 116/A/2008 a Tribunalului Alba - secția civilă a declarat recurs Românească - Insurance prin Sucursala A aducându-i critici sub aspectul nelegalității ei, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii apelului declarat împotriva sentinței civile Nr. 337/2008 a Judecătoriei Alba Iulia și rejudecând fondul cauzei să fie schimbată sentința și respinsă contestația la executare formulată de contestatorul.
În expunerea de motive în esență se arată că ambele instanțe au ignorat probațiunea administrată din care rezultă în mod categoric că la momentul cumpărării autoturismului în cauză intimatul cunoștea că vânzătorul avea interdicție de înstrăinare, în baza clauzei contractuale inserată în contractul de vânzare-cumpărare 64.997/2000 intervenit între SC "" SRL și cumpărătoarea SC " " SRL și din cel de asigurare facultativă cu garanție până la plata integrală a prețului.
Față de intimat, publicitatea a fost realizată prin mențiunea înscrisă pe cartea de identitate a autoturismului ce i-a fost înmânată și se află în posesia sa, astfel că în mod greșit cele două instanțe au reținut buna credință a cumpărătorului.
Reaua credință a intimatului rezidă și din faptul că, deși pe parcursul executării silite, executorul judecătoresc, punând sechestru asupra autoturismului, l-a lăsat în custodia sa, neînțelegând să-și respecte obligațiile legale de custode, fiind necesar a face plângere penală sub acest aspect.
Prin urmare, susține recurenta, greșit s-au anulat formele de executare silită pornite față de debitoarea SC " " SRL A I, obligația acesteia fiind stabilită prin Ordonanța Nr. 1836/2006 a Judecătoriei Alba Iulia dată în dosarul Nr. 1773/2006, care reprezentă titlul executoriu.
Cât timp creanța a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, iar din probe reiese că societatea debitoare figura cu acel bun în patrimoniul ce a format obiectul contractului de gaj încheiat între recurentă și debitor și care le conferea dreptul de a-l urmări, actele întocmite întrunesc cerințele impuse de art. 371/1 și următoarele Cod procedură civilă, arată în continuare recurenta.
De altfel, instanța de apel s-a mulțumit doar a reține că intimatul este proprietar al autoturismului, ignorând și neanalizând celelalte aspecte critice invocate în primul rând în legătură cu valabilitatea formelor de executare prin prisma opozabilității garanției constituită asupra bunului urmărit.
Acest aspect, indiferent de situația valabilității unui act de vânzare-cumpărare în sensul art. 21 alin 1 și 3 din Legea nr. 99/1999 invocat în apărare de intimat, nu poate înlătura efectul garanției reale de care înțeleg să se prevaleze, susține aceeași recurentă.
Neînscrierea garanției în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare nu este de natură să înlăture efectele contractului de gaj, de care intimatul a luat cunoștință prin însăși conținutul contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și art. 399 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
Intimatul reclamant a depus întâmpinare prin care se opune admiterii recursului, invocând dispozițiile art. 21 alin 1 și 3 din Legea nr. 99/1999 titlul VI privind regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare, text potrivit căruia societatea SC " " SRL A avea dreptul să vândă autoturismul pe toată durata contractului de garanție, indiferent de conținutul acestuia și de faptul că ar fi cunoscut clauzele inserate în acel act.
În considerarea acestui text de lege sunt irelevante susținerile recurentei cu privire la buna sau reaua credință a părților contractante.
Pe de altă parte, în favoarea sa, arată că operează prezumția bunei credințe.
Analizând recursul prin prisma criticilor invocate în scris în sensul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, dar și din oficiu în limitele conferite de art. 306 alin 2 Cod procedură civilă, se constată a fi nefondat în considerarea următoarelor aspecte:
contractul de vânzare-cumpărare din cauza de față, având ca obiect acel autoturism, este unui consensual, transferul dreptului de proprietate operând în momentul realizării acordului de voință între părți, nefiind necesară nici o formalitate de altă natură.
Referitor la faptul că se invocă dreptul de a urmări bunul ce a făcut obiectul gajului în mâinile oricărui terț, arată că lui nu-i este opozabil acest act în contextul în care recurenta a îndeplinit formalitățile de publicitate prevăzute de art. 28-29 din Legea nr. 99/1999 titlul VI.
Analizând recursul prin prisma criticilor invocate în scris și întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, dar și din oficiu în limitele conferite de art. 306 alin 2 Cod procedură civilă, se constată a fi nefondat.
Evident principala critică adusă sentințelor recurate de societatea creditoare urmăritoare constă în faptul că intimatul a avut cunoștință de existența interdicției de vânzare a autoturismului și astfel fiind de rea credință, operează nulitatea absolută a acelui act.
Ori, potrivit art. 21 alin 1-3 din Legea 99/1999 titlul VI privind regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare, SRL avea dreptul să vândă acel autoturism pe toată durata garanției, aspect de altfel recunoscut de recurentă.
Contractul de gaj nu-i poate fi opozabil intimatului pentru că recurenta nu a îndeplinit formalitățile de publicitate impuse de art. 28-29 din Legea nr. 99/1999 Titlul VI. Neînscriind deci avizul de garanție reală la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare el nu poate produce efecte juridice față de terți.
Criticile sunt nefondate și în legătură cu faptul că acel contract nu cuprinde datele esențiale de identificare a părților, aspect ce duce la nulitatea absolută a acestuia. Oricum, viza organelor de poliția nu reprezintă o condiție de validitate a contractului de vânzare-cumpărare.
Evident, un atare contract având ca obiect un autoturism, este un act consensual, transferul dreptului de proprietate operând la momentul realizării acordului de voință între părți, fără a fi necesar, în contextul legii sus menționate, un alt formalism.
Cât privește buna sau reaua credință, invocată de recurentă, în raport de prevederile art. 21 alin 1-3 din Legea nr. 99/1999 Titlul VI, este irelevantă situația invocată, cu atât mai mult cu cât, așa cum în mod judicios a stabilit instanța de apel, recurenta nu a investit instanțele cu o acțiune prin care, în condiții de contradictorialitate, să se discute acest aspect.
În considerarea tuturor acestor împrejurări, recursul de față se privește a fi nefondat, urmând ca în condițiile art. 312 alin 1 Cod procedură civilă, să fie respins.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditorul SC Românească SA Sucursala A împotriva deciziei civile 116/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba.
Obligă recurenta să plătească intimatului cheltuieli de judecată de 300 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. /2 ex/25.11.2008
Jud. fond:
Jud. apel:,
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Monica Farcaș
