Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 477/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 477/2009
Ședința publică de la 26 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Monica
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatoarea împotriva deciziei civile nr. 147/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, după orele 1200, se prezintă avocat pentru recurenta contestatoare, avocat pentru intimatul pârât, avocat pentru intimatele pârâte -, și, în substituirea apărătorului titular avocat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura nu este îndeplinită cu intimatul pârât G, citația acestuia fiind afișată cu mențiunea că destinatarul s-a mutat și nu se cunoaște noua adresă, că recurenta nu a indicat noua adresă acestui intimat așa cum s-a dispus la termenul anterior. Recursul este nesemnat.
Prin registratura instanței au fost depuse la dosar trei cereri de strigare a cauzei după orele 1100și 1200, formulate de către mandatarii părților, motivate de susținerea mai multor cauze pe rolul instanțelor din Sibiu și M, cărora li s-a dat curs de către instanță.
Se constată că nici la acest termen recurenta nu se prezintă pentru a semna recursul, la dosarul cauzei fiind trimisă doar o cerere prin care arată că-și însușește recursul declarat.
Mandatara recurentei învederează că aceasta este bolnavă, neavând alte informații.
Instanța solicită părților prezente să arate dacă au cunoștință despre faptul că intimatul G și-ar fi schimbat domiciliul în timpul procesului, față de procedura cu intimatul la acest termen și disp. art. 98 Cod pr. civ.
Cei trei avocați prezenți consideră procedura de citare îndeplinită cu intimatul pârât G, citat pe întreg parcursul procesului la aceeași adresă. În condițiile în care nu și- indicat un alt domiciliu, cu petiție la dosar, nu poate fi luată în considerare o eventuală schimbare de adresă.
-//-
Instanța, față de disp. art. 98 Cod pr. civ. consideră îndeplinită procedura de citare cu intimatul G, care nu adus la cunoștința instanței schimbarea de domiciliu, astfel că nu poate fi luată în considerare o altă adresă în situația în care există.
Prealabil acordării cuvântului pe fond, mandatarul intimatului pârât - avocat, solicită instanței a se pronunța asupra celor trei excepții invocate și anume: asupra excepției lipsei calității procesual active a recurentei, a excepției privind lipsa de interes a acesteia și a excepției de tardivitate a declarării contestației la executare - invocă art. 401 alin 2 Cod pr. civ.
Susține că recurenta nu are calitate procesuală activă față de textul de lege invocat, aceasta fiind terț; că imobilul ce face obiectul executării silite este proprietatea exclusivă a debitorilor și niciodată recurenta nu a avut vreun drept real, astfel că prin executarea silită nu i-a fost vătămat vreun drept subiectiv, deci nu are interes în promovarea acestei contestații în executare - în situația, ipotetică, de admitere a contestației, soluția nu i-ar profita recurentei întrucât imobilul ar rămâne în proprietatea lui care s-a întabulat în CF în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile; mai arată că această contestație la executare este și tardivă întrucât a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de lege în acest sens - de la data întabulării în CF și până la data promovării contestației la executare au trecut mai mult de 6 ani.
Instanța se va pronunța odată cu fondul asupra excepțiilor invocate.
Mandatara recurentei contestatoare, avocat, depune în probațiune la dosar CF 2549 Dumbrăveni, comunicând și celorlalte părți.
Formulează o cerere în probațiune și solicită instanței a cere relații de la Tribunalul Sibiu cu privire la compunerea completului de judecată la data judecării pe fond a apelului. Învederează motivul de nulitate prev. de art. 304 pct. 1 Cod pr. civ. invocat prin motivele de recurs, susținând că hotărârea nu a fost dată în complet legal constituit de doi judecători. Susține motivul de recurs formulat și învederează întâmpinarea intimatelor.
Mandatarul intimatului pârât, avocat, se opune cererii în probațiune, în recurs fiind admisă doar proba cu înscrisuri. Împrejurarea că pricina a fost judecată în complet legal constituit de doi judecători rezultă din hotărâre, în sală fiind indicați în mod expres judecătorii ce au format completul de judecată, după recalificarea căii de atac promovată de contestatoare din recurs în apel, cu retragerea unuia din judecători de la judecată.
Mandatara intimatelor reclamante, avocat, solicită respingerea cererii în probațiune, arătând că instanța de apel a judecat pricina în complet legal de doi judecători, nu trei.
Instanța deliberând, respinge cererea în probațiune formulată de mandatara recurentei contestatore, față de actele dosarului și împrejurarea că hotărârea pronunțată este act autentic.
-//-
Mandatara recurentei contestatoare, avocat, față de excepțiile invocate, arată că acestea au fost invocate și la fond și în apel, fiind respinse. Solicită respingerea excepției privind lipsa de interes întrucât recurenta are un interes bazat pe redobândirea proprietății asupra unui bun comun al soților; respingerea excepției calității procesual active în raport de drepturile afirmate și nu de temeinicia cererii; respingerea excepției tardivității întrucât a fost pornită executarea silită împotriva unui bun comun al soților după pronunțarea unei hotărâri judecătorești, irevocabilă, privitoare la partajul bunurilor comune, nefiind culpa contestatoarei scurgerea celor 5-6 ani.
Avocat, mandatarul intimatului pârât, arată cu referire la CF 2549 Dumbrăveni că imobilul asupra căruia a pornit executarea silită este în M și a fost proprietatea lui ( ulterior s-a întabulat ), astfel că acest CF nu are relevanță în prezenta cauză. Precizează că sunt formate 2 dosare execuționale: unul în care intimații sunt debitorii lui, și unul în care G este creditorul intimatelor.
Părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara recurentei contestatoare, avocat, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în principal casarea cu trimitere spre rejucare instanței de apel pentru a judeca în complet legal constituit, motiv de nulitate prev. de art. 304 pcrt. 1 Cod pr. civ. dezvoltat și prin motivele de recurs. În subsidiar, solicită modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii apelului declarat de intimatul și a cererii de aderare la apel formulată de intimatele. Cu cheltuieli de judecată.
În drept invocă art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. Susține motivele de recurs formulate, precizând că din extrasul CF depus la acest termen reiese vătămarea evidentă a recurentei, care avea un credit privilegiat astfel că trebuia să se îndestuleze prima - cu referire la sulta înscrisă în foaia C pct. 5.
Mandatarul intimatului pârât, avocat, solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțată de Tribunalul Sibiu. Cu cheltuieli de judecată.
Consideră nelegal primul motiv de recurs deoarece tribunalul a considerat legală calea de atac a apelului, și nu a recursului, și a judecat în complet legal constituit, împrejurare dovedită cu hotărârea pronunțată de doi judecători. Referitor la motivul doi de recurs arată că este neîntemeiat și nelegal, deoarece comunicarea hotărârii s-a făcut la domiciliul procesual ales fără indicarea numelui mandatarului. Cu privire la cel de-al treilea motiv de recurs, arată că recurenta nu este prejudiciată astfel că nu are interes în promovarea prezentei acțiuni - contestatoarea se substituie intimaților și formulează acțiune solicitând anularea contractului încheiat între aceștia și intimatul.
-//-
În încheiere, susține că recursul este nul întrucât nu este semnat. Simpla cerere a recurentei în sensul că își însușește recursul nu este în măsură să acopere viciul și nu coincide cu procedura civilă, considerând că recursul nu este semnat întrucât nu contestatoarea este cea care l-a declarat, și prin urmare, solicită instanței de recurs, ca în prealabil, să constate nul recursul declarat.
Mandatara recurentei contestatoare, avocat, susține că recursul este redactat de către recurentă, din eroare la dosar fiind trimisă exemplare nesemnate. Consideră că anulabilitatea recursului a fost acoperită prin cererea de însușire a recursului.
Mandatara intimatelor pârâte, avocat, achiesează concluziilor formulate de mandatarul intimatului pârât, solicitând admiterea excepțiilor invocate de acesta.
În principal solicită a constata nul recursul recurentei, arătând că lipsa semnăturii de pe recurs nu se complinește printr-o adresă trimisă ulterior, nefiind îndeplinite cerințele art. 302 Cod pr. civ. referitoare la anulabilitatea recursului. În subsidiar, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de Tribunalul Sibiu. Cu cheltuieli de judecată, conform chitanțelor apărătorului titular.
Arată că tribunalul a pronunțat o hotărâre legală, în complet de doi judecători, recurenta fiind în eroare întrucât al treilea judecător era doar prezent fizic în sală neparticipând la judecată după calificarea căii de atac, aspect arătat în mod expres de instanță, iar autoritatea de lucru judecat a fost reținută în mod corect de către instanță.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2277/2008 a Jud. Maf ost admisă în parte contestația la executare formulată de către contestatoarea în contradictoriu cu intimații -, G și Statul Român și s-a dispus anularea formelor de executare în dosarele execuționale nr. 370, 371, și 390, toate din 2002, ale executorului judecătoresc.
Pentru a se pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
Prin încheierea nr. 12 din 13 ianuarie 2003 Judecătoriei Mediaș, dată în dosarul nr. 55/2003 s-a încuviințat executarea silită solicitată de creditorul împotriva debitorilor si pentru obligațiile ce rezultă din titlul executoriu, respectiv Ordonanța nr. 5436 din 9 octombrie 2002 pronunțata în dosarul nr. 6019 /2002 a Judecătoriei Mediaș.
-//-
Prin această Ordonanță, debitorii si au fost somați ca în termen de 10 zile de la primirea hotărârii sa plătească creditorului suma de 44000 mărci germane sau contravaloarea acesteia în lei la data executării, reprezentând împrumut nerestituit. Debitorii au fost obligați și la cheltuieli de judecată în sumă de 15.303.000 lei vechi.
La data de 14 februarie 2003, în dosarul execuțional nr. 390 /2003, executorul judecătoresc emite somație în vederea executării obligațiilor stabilite în sarcina debitorilor prin titlul executoriu, cu mențiunea ca în cazul neexecutării obligațiilor în termen de 15 zile se va trece la executarea silită a imobilului înscris în CF nr. 2420/ top 3816/a/27, top 3816/a/28 situat in M,-.
La data de 29 ianuarie 2003, executorul judecătoresc încheie Procesul verbal de situație prin care procedează la identificarea si evaluarea imobilului stabilind valoarea la suma de 1.500.000.000 lei vechi.
La data de 18 aprilie 2003, executorul judecătoresc încheie Proces verbal constatând că imobilul are valoarea de expertiză depus de creditorul și stabilește termen de vânzare la licitație pentru data de 30 mai 2003.
a întocmit un raport de evaluare prin care stabilește valoarea imobilului prin metoda comparației directe la suma de 522.000 - echivalent a sumei de 15.350 USD la data de 15 aprilie 2003. Printr-o alta metodă, evaluatorul stabilește valoarea imobilului la suma de 650.625.000 lei vechi adică echivalentul sumei de 19.098 USD, din care suma de 12.264 lei reprezintă valoarea terenului.
Extrasul Cf atașat la dosarul execuțional identifica imobilul in CF 2420/I, top 3816 /a/27, curte și casa, top nr. 3816/a/28, loc de casă.
Prin Încheierea nr. 6147 din 28 2002 data in dosarul nr. 6913/2002 al Judecătoriei Mediașs -a încuviințat executarea silita solicitata de creditorul împotriva debitorului pentru obligațiile ce rezulta din titlul executoriu, respectiv sentința civila nr. 1170 din 7 2002 pronunțata in dosarul nr. 461/2002 definitivă si irevocabilă prin decizia nr. 647/2002 a Tribunalului Sibiu.
Prin sentința civila nr. 1170/2002 a Judecătoriei Mediaș pârâtul a fost obligat să restituie reclamantului suma de 30000 mărci germane și suma de - lei vechi. Prin decizia Tribunalului Sibius -a admis în parte apelul împotriva sentinței Judecătoriei Mediaș pe care a modificat-o în parte, în sensul că pârâtul a fost obligat să-i plătească reclamantului cheltuieli de judecată în suma de - lei vechi și suma de - lei vechi, cheltuieli de judecată în apel.
La data de 4 decembrie 2002, în dosar execuțional nr. 371/2002, executorul judecătoresc a emis somație către debitorul pentru plata obligațiilor, precum si cheltuieli de executare în sumă de - lei în termen de 1 zi, în caz contrar la data de 11 decembrie 2002 se va deplasa la domiciliul lui pentru identificarea bunurilor in vederea executării silite.
-//-
La data de 5 decembrie încheie Procesul verbal de situație prin care identifica același imobil urmând sa fie executat silit, stabilind valoarea de 1-000 lei vechi.
La aceeași dată, executorul judecătoresc emite din nou altă somație către debitor in vederea executării obligațiilor sale in termen de 15 zile de la primirea somației, cu mențiunea ca in caz contrar se va trece la executarea silită a imobilului din M,-.
La data de 11 decembrie 2002, se încheie Procesul verbal de sechestru definitiv sunt sechestrate bunuri mobile.
La data de 23 decembrie 2002 s-a stabilit valoarea de licitație pentru imobilul suspus executării silite si s-a fixat termen de licitație pentru data de 21 februarie 2003.
La data de 17 ianuarie 2003, exec. judec. emite Publicația de vânzare, cu prețul de strigare pentru imobil de 1-000 lei vechi.
La data de 30 ianuarie 2003 se emite Publicație de vânzare pentru bunurile mobile pentru data de 12 februarie 2003.
La data de 14 martie 2003 se încheie Proces verbal de licitație din care rezultă că nu s-a prezentat nici un licitator, s-a stabilit un nou termen de licitație pentru data de 10 aprilie 2003.
La data de 9 aprilie 2003, executorul judecătoresc emite Publicație de vânzare la licitație a imobilului pentru data de 18 aprilie 2003.
La data de 8 aprilie 2003, debitorul se prezintă și depune suma de 50000 lei vechi din care s-a plătit suma de 40000 lei creditorului, diferența fiind reținută pentru onorariu executor judecătoresc.
La data de 25 februarie 2003 s-a emis Publicație de vânzare la licitație a bunurilor mobile pentru data de 14 martie 2003.
La data de 25 februarie 2003 s-a emis Publicația de vânzare la licitație a imobilului pentru data de 28 martie 2003.
Începând cu data de 24 aprilie 2003, executarea silita continuă doar asupra bunurilor mobile, cea imobiliara se suspendă până la sistarea indiviziunii intre coproprietari.
La data de 12 mai 2003 se emite Publicația de vânzare la licitație pentru bunurile imobile pentru data de 16 mai 2003.
La data de 16 mai 2003 se fixează un nou termen de licitație pentru data de 23 mai 2003 si se emite publicație de vânzare.
La data de 12 iunie 2003, executorul judecătoresc stabilește prin Procesul verbal creanța, după plata de către debitor a sumei de 40000 lei, suma de - lei realizată din vânzarea bunurilor mobile și suma de 1000 euro plătiți de debitor, totalul recuperat fiind de - lei si 1000 euro.
La data de 14 iulie 2003, se emite Publicația de vânzare imobiliară pentru licitația din data de 1 august 2003. Prețul de strigare este fixat la suma de 391- lei. Creditori sunt si.
-//-
La data de 28 august 2003 se emite o nouă Publicație de vânzare imobiliară pentru licitația din data de 9 septembrie 2003 în aceleași condiții.
Cu ocazia licitației din 9 septembrie 2003, s-a procedat la vânzarea imobilului debitorilor, fiind adjudecat în favoarea adjudecatarului G, pentru suma de - lei vechi. Se încheie procesul verbal de licitație imobiliară prin care se pune în vedere adjudecatarului să achite diferența de - lei în termen de 30 zile.
La data de 14 octombrie 2003, executorul judecătoresc încheie Proces verbal constatând ca adjudecatarul nu s-a prezentat si nu a plătit diferența prețului de adjudecare, dispune vânzarea din nou a imobilului la licitație publică pentru data de 11 2003 potrivit dispozițiilor art. 513 procedura civila. Se pune în vedere adjudecatarului că în cazul depunerii diferenței de preț până la termenul fixat va suporta doar cheltuielile pentru noua licitație, în caz contrar va suporta și eventuala diferența de preț.
La data de 11 2003, executorul judecătoresc constată lipsa adjudecatarului G, împrejurarea că nu a achitat diferența de preț.
Pe lista de licitație s-a înscris doar creditorul care a oferit prețul de strigare a imobilului, respectiv suma de 391- lei. Imobilul a fost adjudecat creditorului, fostul licitator adjudecatar urmând să fie urmărit pentru diferența sumei de 608- lei vechi.
Prin Încheierea nr. 3692 din 11 decembrie 2003 pronunțată în dosar nr. 4426/2003 al Judecătoriei Mediașs -a încuviințat executarea silită solicitată de creditorul împotriva debitorului pentru obligațiile ce rezultau din titlul executoriu, respectiv procesul verbal de licitație publică imobiliara nr. 371, 390 /2003 al executorului judecătoresc.
Executarea silită a continuat în dosarul execuțional nr. 343/2003 al executorului judecătoresc împotriva debitorului G finalizată prin adjudecarea imobilului înscris in Cf 2235 Dumbrăveni, top nr. 1495/1/1/3 /VIII în favoarea creditorului potrivit actului de adjudecare din 5 septembrie 2005 încheiat in dosar execuțional nr. 343/2003.
Prin sentința civila nr. 3157 /2004 pronunțata în dosar nr. 880/2004 definitivă si irevocabilă s-a dispus sistarea comunitarii de bunuri a soților G si prin atribuirea imobilului adjudecat lui G, iar un alt imobil lui, cu obligația soțului de a plăti soției o sultă pentru egalizarea loturilor în suma de 81- lei vechi.
Se reține că a criticat hotărârea instanței de fond invocând în exercitarea cailor legale de atac o vătămare a intereselor sale materiale deoarece modalitatea de partajare a comunitarii de bunuri nu a avut în vedere faptul ca ea împreuna cu 2 fete minore urmează sa locuiască într-o garsonieră, iar soțul său deși singur într-un
-//-
apartament cu 2 camere - potrivit atribuirii prin hotărâre judecătorească. Instanțele de control s-au pronunțat asupra legalității modalității de partaj a comunitarii de bunuri, fiind menținute, însă acest fapt nu împiedică contestatoarea să se considere vătămată în drepturile sale, motiv de a manifesta interes legitim si de a proceda la exercițiul altor căi legale pentru obținerea unei reparații.
Prin aceeași hotărâre s-a respins și contestația la executare împotriva actelor de executare silită din dosarul execuțional nr. 343/2003 al executorului judecătoresc ca fiind tardiv formulată și urmare a sistării comunitarii de bunuri comune între debitorul G și soția.
Contestatoarea pretinde o vătămare a drepturilor sale legitime, fapt ce justifică interesul său legitim în promovarea prezentei contestații la executare, calitatea sa procesuala în contextul dispozițiilor art. 399 Cod procedura civila.
De asemenea, contestația la executare este formulata cu respectarea dispozițiilor art. 401 din Codul d e procedura civilă, privind calitatea de terță persoană căreia nu i s-au comunicat actele de executare silita, urmărind repararea unui drept al său pe calea unei cereri separate.
În acest context legal s-a procedat la verificarea legalității titlului executoriu atacat.
Extrasul Cf atașat la dosarul execuțional nr. 390/2002 identifică imobilul în CF 2420/I, top 3816 /a/27, curte și casă, top nr. 3816/a/28, loc de casa, proprietari fiind
- si prin cumpărare potrivit Legii nr. 112/1995
- Statul R proprietar teren în 562, 83/720 mp. Există notată interdicție de înstrăinare pe 10 ani potrivit Legii nr. 112/1995.
La data de 23 iulie 2001, prin Încheierea de CF nr. 2843 s-a dispus notarea asupra imobilului a promisiunii de vânzare în favoarea lui. Încheierea este depusa la fila 200 dosar. La adresa instanței, se comunică la dosar înscrisul avut in vedere la dispoziția notarii, atașat la fila 202 dosar, care reprezintă înscrisul constatator al convenției de împrumut încheiat între și și. Din conținutul actului, rezultă că în cazul în care nu își vor executa împrumutații obligația de restituire a împrumutului în suma de 44000 mărci germane până la data de 31 iulie 2002, " contractul va constitui, de comun acord stabilit, contract de vânzare - cumpărare a casei, proprietate personală, casa întabulată în CF nr. 2420I M, din-.
Potrivit art. 9 si 11 din Legea nr. 112/1995:
Apartamentele dobândite în condițiile alin. 1 nu pot fi înstrăinate 10 ani de la data cumpărării.
Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor art. 9 alin. 6 si ale art. 10 sunt lovite de nulitate absoluta.
Imobilul fiind dobândit prin beneficiul dispozițiilor Legii nr. 112 /1995, vânzarea sa era sub incidenta interdicției instituite de aceasta lege
-//-
pentru un termen de 10 ani. La data când se împlinea termenul de executare a obligației de vânzare a imobilului către creditorul, stabilit de părți, respectiv în anul 2002, nu era împlinit termenul legal de 10 ani, deci proprietarii imobilului nu își puteau îndeplini obligația asumată contractual de a se prezenta la notar pentru încheierea unui act valabil, în forma autentică, de vânzare - cumpărare.
În acest context, și familia urmărind eludarea dispozițiilor Legii 112/1995, convin la efectuarea unei proceduri în scopul obținerii imobilului, respectiv procedează la obținerea unei hotărâri judecătorești doar cu privire la convenția de împrumut si nu cu privire la promisiunea de vânzare - cumpărare, apoi la vânzarea imobilului in forma executării silite.
comparator - devine adjudecatar al imobilului în procesul executării silite. În dosarul execuțional 371/2002, primul adjudecatar, G renunța la dreptul câștigat asupra imobilului refuzând plata diferenței de preț din prețul de adjudecare, susținând la interogatoriul luat in dosar ca motiv, verificarea cărții funciare a imobilului si în urma constatării că asupra acestuia era notata promisiune de vânzare - cumpărare în favoarea creditorului și a faptului că exista si un alt coproprietar al terenului - statul R, aceste împrejurări nu i-au fost aduse la cunoștința de executorul judecătoresc și nu rezultau din actele dosarului de executare silită.
Caracterul formal al executării silite rezultă și din modul de redactare a actelor de executare silită, a publicațiilor de vânzare la licitație publică a imobilului. Nu este precizata suma în echivalent lei a creanței creditorilor, ci în moneda - mărci germane, prețul de strigare a imobilului și evaluarea imobilului s-a efectuat în lei și moneda - USD, deci nu raportat la marca germană. Nu numai că nu rezultă cuantumul creanței în echivalent lei din conținutul actelor execuționale, dar nu există un calcul și o dovadă a cursurilor oficiale a monedei - marca germana în dosarele execuționale. Practic, cuantumul creanței nu avea relevantă de vreme ce părțile urmăreau obținerea imobilului prin adjudecare în contul creanței.
Dat fiind cele reținute, s-a apreciat de instanța de fond că procedura executării silite a imobilului identificat in CF 2420/I M este lovită de nulitate absoluta, constituind o convenție între creditorul si debitorii pentru eludarea dispozițiilor imperative ale Legii nr. 112/1995 urmărind vânzarea - cumpărarea acestui imobil, act juridic interzis de lege și sancționat cu nulitate absolut.
De asemenea, implicit titlul executoriu împotriva intimatului adjudecatar G este lovit de nulitate absoluta, respectiv Procesul verbal nr. 371, 390 /2002 din 11 2003 și executarea silită efectuată în baza acestuia în dosar execuțional nr. 343 /2003.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel pârâții -, precum și, solicitând schimbarea ei în sensul respingerii contestației la executare.
-//-
Prin decizia civilă nr. 147/2009 Tribunalul Sibiua admis apelul pârâtului, a schimbat sentința 2271/2008 a Judecătoriei Mediaș și a respins contestația la executare formulată de contestatoarea. Prin aceeași decizie a fost respinsă cererea de aderare la apel formulată de același pârât precum și apelul formulat de pârâții -,.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut că:
Procedura de comunicare a hotărârii atacate către apelant, a fost vicios îndeplinită, ceea ce duce la nulitatea ei. Deși apelantul a solicitat comunicarea hotărârii la domiciliul indicat și a arătat și persoana căruia urma să i se comunice actul, comunicarea nu cuprinde numele persoanei respective, ceea ce conform art. 93 și 88.proc. civ. duce la nulitatea comunicării. În aceste condiții, hotărârea neputând fi considerată comunicată, apelantul este în termen să declare apel, astfel că excepția tardivității apelului a fost respinsă.
Soluția pronunțată de prima instanță, care a anulat actele de executare din dosarele execuționale nr. 370, 371, și 390, toate din 2002, ale executorului judecătoresc a fost considerată fundamental eronată, bazată pe considerente străine de natura juridică a cauzei. Deși instanța a concluzionat corect că nu se poate anula titlul executor din cauză și contractul care a stat la baza acestuia, în mod surprinzător ea se folosește de considerente privind nevalabilitatea acestor acte pentru a proceda la anularea actelor de executare silită din cele 3 dosare execuționale.
Greșeala cea mai mare a instanței constă în faptul că a pierdut din vedere calitatea de terț, a contestatoarei, față de actele de executare silită și a ignorat posibilitățile limitate de acțiune pe care le are un terț în ceea ce privește critica executării silite. Este de principiu, că un terț nu poate aduce în discuție pentru a ataca o executare silită, decât faptul că executarea l-a vătămat ca urmare a împrejurării că s-a făcut asupra unui bun ce-i aparține. Alte critici referitoare la executarea silită terțul nu este îndreptățit să facă, deoarece s-ar admite că acesta se poate substitui debitorului pentru a-i face apărări. Acest lucru s-a întâmplat și în speță, contestațiile la executare ale debitorului fiind toate respinse, instanța a acceptat, pe cale indirectă să repună în discuție valabilitatea executărilor silite, pentru a anula executarea silită. Mai mult decât atât, anularea actelor de executare s-a făcut pe baza unor considerente eronate, cum este cel privind interdicția executării silite asupra imobilelor dobândite în baza Legii nr. 112/1995 sau a unor argumente care nu era de natură a duce la anularea executărilor chiar dacă ar fi fost invocate de către debitor și care nici cel puțin nu au fost invocate de contestatoare. Aceste motivații nu este însă cazul a mai fi analizate, tocmai pe considerentul că în speță, contestatoarea este un terț față de executare, dar totuși este de observat că în afară de motivul ținând de interdicția executării silite asupra imobilelor dobândite în baza Legii nr. 112/1995, contestatoarea nu a formulat alte motive de anulare a executării, celelalte motive vizând anularea titlului executoriu.
-//-
Pe de altă parte este evident și, de altfel nici nu s-a invocat, că executarea silită s-a efectuat asupra vreunui bun aparținând contestatoarei. Pentru aceste considerente, se constată că nu existau motive de admitere a contestației și greșit a fost admisă, așa încât în baza dispozițiilor legale citate deja și a art. 399, 401 și 296. proc. civ. a fost admis apelul pârâtului menționat în sensul respingerii contestației la executare.
Nu au fost admise criticile referitoare la excepțiile invocate deoarece contestatoarea are un interes rezultat din posibila anulare a executărilor, interes bazat pe redobândirea proprietății imobilului ce a constituit bun comun. Apoi, calitatea procesuală se analizează în raport de drepturile afirmate și nu de temeinicia cererii, așa încât a avut calitate procesuală. În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, care este și motivul de apel al apelanților, excepția a fost bine soluționată, instanța reținând în mod corect că nu există tripla identitate de obiect cauză și părți prevăzută de art. 1201. civ., cu referire la acțiunile soluționate în dosarele civile nr. 4353/2003, 880/2004, și -, toate ale Judecătoriei Mediaș. În cauzele respective pe lângă obiectul diferit, nu au figurat aceleași părți în aceeași calitate. Acesta este motivul pentru care nu poate fi admis și apelul pârâților -, deși soluția se modifică în sensul respingerii contestației la executare.
În ceea ce privește greșita respingere a cererii de recuzare, motivul a fost considerat neîntemeiat, judecătoarea din sentința atacată pronunțând o hotărâre prin care a respins o contestație în anulare a contestatoarei, iar în hotărârea respectivă nu și - a spus părerea referitoare la prezenta pricină.
Apelul incident fost respins ca urmare a admiterii apelului principal, el fiind formulat pentru eventualitatea că apelul principal era tardiv. Oricum, condițiile lui nu erau îndeplinite, apelanții nefiindparte potrivnicăîn sensul prevederilor art. 293.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, iar în subsidiar, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului pârâtului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.
În expunerea de motive s-a arătat că hotărârea a fost pronunțată de un complet nelegal constituit, la pronunțarea hotărâri participând trei judecători și nu doi cum era legal, împrejurare ce atrage nulitatea hotărârii în temeiul art. 304 pct. 1 cod pr. civilă.
De asemenea s-a arătat că hotărârea s-a dat cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii în sensul art. 304 pct. 9 cod pr. civilă, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină în sensul art. 304 pct. 7, iar instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura sau înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia în sensul art. 304 pct. 8 cod pr. civilă.
În decizia atacată se reține în mod greșit că procedura de comunicare a sentinței cu pârâtul a fost vicios îndeplinită, hotărârea fiind comunicată la domiciliul pârâtului, indicat în acțiune și unde
-//-
s-a efectuat procedura de citare, apoi și la adresa indicată ulterior pronunțării hotărârii, procedura fiind îndeplinită prin afișare. Față de aceste considerente, apelul pârâtului era tardiv și se impunea a fi respins ca atare. Pe de altă parte, instanța de apel ignoră motivarea instanței de fond și înlătură argumentele de fapt și de drept din sentința instanței de fond fără să motiveze și să arate temeiurile de fapt și de drept.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel ca fiind legală și temeinică.
În expunerea de motive s-a arătat decizia a fost pronunțată de doi judecători așa cum s-a arătat în cuprinsul acesteia, în mod corect s-a constatat că procedura de comunicare a sentinței cu pârâtul a fost vicios îndeplinită și în mod corect a fost respinsă excepția tardivității apelului acestuia, în mod corect s-a reținut că contestatoarea, fiind terț față de actele de executare silită, are posibilități limitate în ceea ce privește critica executării silite.
Intimatele -, și au depus la dosar întâmpinare solicitând, în principal anularea recursului pentru nesemnarea acestuia, în temeiul art. 302 indice 1 alin. 1 lit. d cod pr. civilă, iar în subsidiar s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În expunerea de motive s-a arătat că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale în materie și în complet legal constituit de doi judecători.
Prealabil analizării motivelor de recurs instanța se va pronunța asupra excepției nulității recursului invocată atât de instanță din oficiu la primul termen de judecată, 17.09.2009 cât și de intimați prin întâmpinare.
Cererea de recurs nu fost semnată de recurentă astfel încât aceasta a fost citată pentru toate termenele de judecată cu mențiunea de a se prezenta în instanță pentru a semna cererea de recurs sub sancțiunea nulității recursului: dovada de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 32 - termenul din 8.10.2009, fila 65 - termenul din 5.11.2009, fila 81 - termenul din 26.11.2009. Recurenta nu s-a conformat acestei obligații, respectiv nu s-a prezentat în instanță pentru a semna recursul, aceasta cu atât mai mult cu cât la termenul din 8.10.2009 instanța de recurs a rămas în pronunțare pe aceeași excepție nesemnării recursului, cauza fiind repusă pe rol la cererea recurentei de redeschidere a dezbaterilor și fixându-se termen pe data de 5.11.2009. Recurenta a avut la dispoziție 4 termene de judecată pentru a se prezenta în instanță și a semna recursul.
Potrivit art. 302 alin. 1 lit. d cod pr. civilă, cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, semnătura, această dispoziție fiind analizată în strânsă legătură cu disp. art. 133 alin. 1 care prevăd că, cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă. Lipsa numelui părților și a obiectului cererii este sancționată cu nulitatea fără ca legea să acorde posibilitatea împlinirii acestor lipsuri. Pentru lipsa semnăturii însă, legiuitorul a stabilit, în
-//-
art. 133 alin. 2 cod pr. civilă, un regim juridic particular. Astfel, dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfățișare următoare, iar dacă este prezent în instanță, în chiar ședința în care a fost invocată nulitatea. În consecință, legea permite remedierea lipsei de semnătură în tot cursul instanței, dar nu mai târziu de prima zi de înfățișare ce urmează după invocarea neregularității procedurale. Exprimarea legiuitorului estereclamantul va trebui să semneze, exprimare imperativă care nu lasă nici un dubiu în sensul că această neregularitate s-ar putea complini și altfel decât prin semnarea propriu-zisă a cererii. Prin urmare, trimiterea unui înscris în care se arată că se însușește recursul declarat ( 38) este insuficientă și contrară prevederilor legale, cu atât mai mult cu cât recurenta a avut la dispoziție 4 termene pentru semnarea recursului, deși, procedural putea să facă acest lucru numai până la prima zi de înfățișare ulterioară invocării acestei nereguli procedurale, respectiv până la termenul din 8.10.2009, excepția nulității recursului fiind invocată în ședința publică din 17.09.2009. Recurenta a avut la dispoziție încă două termene, din 5.11.2009 și din 26.11.2009 pentru a se prezenta personal în instanță și a semna cererea de recurs, însă nu a înlăturat această neregularitate. Semnătura dată pe cerere constituie actul formal al aprobării ei făcută de către petiționar, care astfel manifestă că își însușește fără reticență cele susținute și pretinse în cererea depusă. Semnătura trebuie depusă în urma redactării înscrisului, în practica judiciară s-a considerat că, dacă după semnătură apare un nou fragment al redactării, avem de a face cu o semnătură echivocă, nefiind dată o neîndoielnică manifestare de voință a autorului cererii, fapt ce dă dreptul de a considera că o astfel de iscălitură ca o lipsă de semnătură reglementară a cererii. Or, față de această practică, lipsa totală a semnăturii nu poate să ducă decât la anularea cererii.
Nulitatea prev. de art. 302 alin. 1 lit. este o nulitate relativă, întrucât ea poate fi înlăturată prin semnarea cererii la prima zi de înfățișare următoare ridicării de către pârât a excepției de nulitate, însă în speță această neregularitate nu a fost înlăturată, împrejurare față de care Curtea va constata nul recursul declarat de contestatoare împotriva deciziei 147/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Ca urmare a constatării nulității recursului, ca o excepție de procedură cu caracter dirimant, nu se mai impune analizarea motivelor de recurs invocate de contestatoare și nici a excepțiilor invocate de intimatul.
În baza art. 274 cod pr. civilă recurenta va fi obligată să plătească intimatului suma de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, iar intimaților suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat ( 25 și 28).
Pentru aceste motive,
-//-
(continuarea deciziei civile 477/2009 dată în dosar -)
În numele legii
DECIDE
Constată nul recursul declarat de contestatoarea împotriva deciziei civile nr. 147/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Obligă recurenta să plătească intimatului cheltuieli de judecată de 5.000 lei, și în favoarea intimaților 1.000 lei cu același titlu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.11.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - semn. conf. art. 261 Președintele Curții de apel | Judecător, - - - - semn. conf. art. 261 Președintele Curții de apel |
Grefier, - |
Red./Tehn.
13 ex/30.12.2009
-,.
-
Președinte:Carla Maria CojocaruJudecători:Carla Maria Cojocaru, Anca Neamțiu, Monica
