Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1030/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1030
Ședința publică din 17 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu DR.- -
JUDECĂTOR 3: Ioan Jivan
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de către reclamantul și pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI împotriva sentinței civile nr. 99/9.02.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat INSPECTORATUL ȘCOLAR al JUDEȚULUI C-S, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul personal, în reprezentarea pârâtului recurent Ministerul Educației, Cercetării și, consilier juridic, lipsă fiind pârâtul intimat Inspectoratul Școlar al Județului C-
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reclamantul recurent depune la dosar întâmpinare la recursul formulat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T și un înscris intitulat precizare, prin care solicită a se constata nulitatea recursului său.
Reprezentanta pârâtului-recurent Ministerul Educației, Cercetării și, solicită a se constata nulitatea recursului reclamantului ca nemotivat în termenul legal. În ce privește recursul pârâtului, solicită admiterea, așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca inadmisibilă.
Reclamantul recurent solicită respingerea recursului ca nefondat potrivit motivelor arătate în întâmpinarea depusă și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată:
Reclamantul a chemat în judecată pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T, precum și Inspectoratul Școlar Județean C-S, solicitând anularea adresei nr. 1229/2005 și a Ordinului nr. 5696/2005 emise de pârâți.
Prin sentința civilă nr. 103/25.01.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C - S, a declinat competența pentru soluționarea acțiunii în favoarea Curții de APEL TIMIȘOARA cu motivarea că că obiectul acțiunii reclamantului îl constituie anularea unui act administrativ, cu caracter individual, emis de o autoritate publică centrală, respectiv Ministerului Educației, Cercetării și T și al unei adrese, emisă de Inspectoratul Școlar Județean C
Potrivit dispozițiilor art.10 al.1 teza II-a din Legea contenciosului administrativ, în situația în care litigiul dedus judecății are ca obiect acte emise de două autorități publice, din care una este autoritate centrală, ca în speța de față, competența revine curții de apel, care, în conformitate cu dispozițiile art.3 pct.1 Cod procedură civilă, soluționează, în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale.
Pe cale de consecință, în baza dispozițiilor art.158, 159 pct.2 din Codul d e procedură civilă, tribunalul a admis excepția de necompetență materială, invocată de către pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL TIMIȘOARA.
Prin sentința civilă nr. 65/25.03.2008 a secției contencios administrativ și fiscal a Curții de APEL TIMIȘOARAs -a declinat competența materială pentru soluționarea acțiunii, în favoarea Tribunalul C-S, ca instanță de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că în capitolul din Legea nr. 128/1997, privitor la eliberarea din funcțiile de conducere ale cadrelor didactice, nu există nici o dispoziție legală care să stabilească competența materială a instanței de contencios administrativ pentru atacarea măsurilor din această categorie, și cum, potrivit art.126 alin.2 din Constituția României, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute prin lege, iar întrucât prin Legea nr. 128/1997 nu există reglementări speciale în favoarea instanței de contencios administrativ, revine instanței de dreptul muncii, competența materială în cauză, potrivit art.2 pct.1 lit.c Cod procedură civilă, considerându-se irelevant că reclamantul a contestat un Ordin al Ministerului Educației și Cercetării, din moment ce a fost emis în cadrul unui raport de muncă și nu unul de drept administrativ.
Investit cu soluționarea cauzei, Tribunalul C-S - complet specializat pentru soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 99/9 februarie 2009 admis în parte acțiunea reclamantului, dispunând anularea Ordinului nr. 5696/2005 emis de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, respingând restul pretențiilor formulate.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că adresa nr. 1229/15.XI.2005 reprezintă un act administrativ al pârâtului Inspectoratul Școlar Județean C-S, care nu produce efecte juridice, fiind doar o adresă prin care s-a comunicat ministerului d e resort decizia de eliberare din funcția de director a reclamantului.
Cu privire la capătul de cerere vizând anularea Ordinului nr. 5696/2005 emis de către pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, tribunalul a reținut că la baza emiterii acestui Ordin a stat decizia nr. 389/15.XI.2005 a Inspectoratului Școlar Județean C-S prin care s-a acordat calificativul "nesatisfăcător" reclamantului, decizia fiind anulată prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, iar acest Ordin este anulabil pentru că în speță nu mai sunt aplicabile dispozițiile art.145 (9) din Legea învățământului nr. 84/1995, art.31 și 101 (2) din Legea nr. 128/1997 republicat, cu modificările ulterioare și prevederile art.5 din Metodologia de evaluare a directorilor și directorilor adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar, dispoziții în temeiul cărora a fost emis Ordinul de mai sus.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și arătând că cererea privind " Anularea Ordinului nr. 5696/20.XII.2005" a constituit și obiectul dosarului nr-, soluționat irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin decizia nr. 3639/28.09.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a respins recursul reclamantului împotriva sentinței civile nr.71/20.03.2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA - secția contencios administrativ și fiscal, așa încât, pe calea unei noi acțiuni, în constatare, reclamantul nu mai putea contesta anularea Ordinului nr.5696/20.XII.2005, cu atât mai mult cu cât acțiunea în constatare are un caracter subsidiar față de acțiunea în realizare, și nu sunt îndeplinite dispozițiile art.111 Cod procedură civilă.
În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului, considerând neîntemeiate susținerile recurentei, referitoare la inadmisibilitatea acțiunii față de Decizia nr. 389/15.XI.2005 a Curții de APEL TIMIȘOARA prin care s-a anulat irevocabil decizia privind calificativul "nesatisfăcător", instanța trebuind să aplice principiul de drept potrivit căruia "accesoriul sequitur principale".
De asemenea, s-a arătat că recurenta a încercat să inducă în eroare instanța afirmând că "instanța de fond în mod netemeinic și nelegal a dispus anularea Ordinului nr. 5696/2005 pe motiv că nu mai sunt aplicabile o serie de prevederi legale", iar sentința pronunțată, deși nu se bucură de efecte executorii, poate servi ca bază a unei noi acțiuni în realizare.
Examinând sentința pronunțată în raport cu actele și lucrările dosarului și cu motivele de recurs invocate, Curtea constată recursul neîntemeiat.
Astfel, instanța a fost investită cu cererea reclamantului de anulare a Ordinului nr. 5696/2005 al Ministerului Educației, Cercetării și T, prin care a fost eliberat din funcția de director al Liceului de Artă " " din Reșița.
Corect a reținut tribunalul că la baza emiterii acestui Ordin a stat decizia nr. 389/15.XI.2005 a Inspectoratului Școlar Județean C-S, prin care s-a acordat calificativul "nesatisfăcător" reclamantului, și că decizia a fost anulată prin sentința civilă nr. 462/C/2006 a Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr. 110/C/2006.
Însă, prin decizia civilă nr. 3639/28 septembrie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, s-a respins ca nefondat recursul reclamantului împotriva sentinței civile nr.71/20 martie 2007 Curții de APEL TIMIȘOARA, și prin care s-a cerut în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T și Inspectoratul Școlar Județean C-S, anularea aceluiași Ordin.
Prin urmare, sentința civilă nr. 71/20 martie 2007 Curții de APEL TIMIȘOARA - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, rămasă irevocabilă prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3639/28 septembrie 2007, are putere de lucru judecat, în ce privește anularea Ordinului nr. 5696/20 decembrie 2005, chiar dacă s-a soluționat pe excepția tardivității, acțiunea fiind promovată de reclamant în contradictoriu cu aceiași pârâți,
Deși prin Decizia nr. 457/1.06.2006 a Curții de APEL TIMIȘOARAs -a anulat irevocabil calificativul "nesatisfăcător", văzând că în speță operează excepția puterii lucrului judecat a sentinței civile nr. 71/20 martie 2007 Curții de APEL TIMIȘOARA, rămasă irevocabilă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu privire la Ordinul în litigiu, declanșarea unei noi acțiuni "în constatare", privind anulabilitatea aceluiași Ordin, în condițiile în care acțiunea în realizarea dreptului său i-a fost respinsă, este inadmisibilă, față de prevederile art.111 Cod procedură civilă.
Față de cele ce preced, cum instanța de fond a făcut o greșită aplicare a textului legal incident în cauză, respectiv a dispozițiilor art.111 Cod procedură civilă, în temeiul art.312 alin.1, 3 rap. la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, se va admite recursul pârâtului, modificându-se sentința civilă atacată în sensul respingerii acțiunii.
Se va menține dispoziția referitoare la respingerea capătului de cerere privind anulabilitatea adresei nr. 1229/2005 a Inspectoratului Școlar Județean C-S, constatându-se că părțile nu au formulat critici asupra modului de soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul pârâtului MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII și, declarat împotriva sentinței civile nr. 99/9.02.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul și pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR al JUDEȚULUI C-
Modifică sentința civilă atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului și cu privire la anularea Ordinului nr.5696/2005 emis de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și
Menține dispoziția referitoare la respingerea capătului de cerere referitor la anulabilitatea adresei nr. 1229/2005 a Inspectoratului Școlar Județean C-
Constată nulitatea recursului declarat de reclamant, împotriva aceleiași sentințe civile, cu nr. 99/9.02.2009, pronunțată de Tribunalul C-
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, - - DR.- - - -
GREFIER,
- -
Red./25.06. 2009
Thred./26.06.2009
Ex.2
Prima inst. - A - - Trib. C-
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan
