Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1031/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1031/
Ședința publică din 11 Iunie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâtul Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, și de pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului H, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.387 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că ambele recursuri sunt declarate și motivate în termen legal, fiind scutite de plata taxei de timbru.
Față de actele și lucrările dosarului se constată că recursul este în stare de judecată, ca atare s-a reținut cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 387 din 6 martie 2008 Tribunalul Harghitaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H și excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP H; s-a admis acțiunea formulată de reclamantei, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Harghita, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice M, și, drept consecință:
- a obligat pârâții, în solidar, să plătească pe seama reclamantei suma de 6.829 lei, reprezentând sporul de vechime în muncă neachitat, pentru perioada 01.11.2000 - 31.12.2003;
- a obligat pârâții să plătească aceste sume, actualizate cu indicele de inflație, calculate până la data plății efective;
- a obligat pârâtul Tribunalul Harghita să efectueze mențiunile cuvenite în carnetele de muncă ale reclamanților;
- a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării sumelor solicitate de reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Direcția Generală a Finanțelor Publice H, în reprezentarea intereselor Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitându-se modificarea ei integrală, cu consecința respingerii acțiunii reclamanților.
. cu soluționarea recursurilor, Curtea de Apel a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 01.11.2000 - 31.12.2003, excepție de fond, absolută.
Examinând căile de atac deduse judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acestea sunt întemeiate, însă doar sub aspectul prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, astfel cum s-a invocat din oficiu, excepție cu privire la care reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, acesta fiind, conform prevederilor art. 3, raportat la art. 7 din același act normativ - 3 ani de la data când se naște dreptul la acțiune, același termen fiind prevăzut și de art. 283 alin. 2 din Codul muncii.
De asemenea, dispozițiile art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 stabilesc că prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data la care păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea, iar textul art. 12 precizează că în cazul în care un debitor este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestații se stinge printr-o prescripție deosebită.
Cum în cauza dedusă judecății s- solicitat repararea unui prejudiciu constând din însumarea unor adaosuri salariale, prin urmare este vorba de prestații succesive, dreptul la acțiune s-a născut la data încasării de către reclamanți a fiecărui salariu (diminuat cu sporul de confidențialitate pretins), la aceeași dată fiind cunoscute și persoanele vinovate de producerea pagubei invocate.
În acest context, pretențiile reclamanților sunt prescrise pentru perioada 01.11.2000 - 31.12.2003, deoarece acțiunea în justiție a fost promovată la data de 29 iunie 2007.
Prin urmare, Curtea constată că, sub aspectul examinat, hotărârea primei instanțe a fost dată cu încălcarea prevederilor legale anterior enunțate, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1, raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va admite recursurile pârâților și va modifica în parte sentința atacată, în sensul respingerii pretențiilor aferente perioadei menționate, ca prescrise.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă Ministerului Economiei și Finanțelor, Curtea constată că și acest aspect a fost în mod corect soluționat de către prima instanță, deoarece în virtutea prevederilor art. 1 din nr.OG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, ministerul răspunde de executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Acest minister a fost obligat la plata sumelor solicitate de reclamanți nu în considerarea unui raport de muncă, ci în baza atribuțiilor ce-i revin, decurgând din legea sa de organizare și funcționare. Or, una dintre aceste atribuții este aceea de a asigura instituțiilor bugetare care nu au venituri proprii, cum este și Ministerul Justiției, sursele financiare necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a activității, surse prevăzute fie prin bugetele anuale, fie prin rectificările bugetare.
De altfel, aceeași responsabilitate a Ministerului Economiei și Finanțelor derivă și din prevederile art. 42 alin.1 din Legea nr. 511/2004 și ale art. 26 alin. 1 din Legea nr. 379/2005.
De asemenea, trebuie avute în vedere și prevederile art. 6 alin.1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, drept ce presupune și punerea în executare a hotărârilor judecătorești într-un termen rezonabil. Or, chemarea în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor, precum și a organelor sale descentralizate din teritoriu, are tocmai menirea de a facilita executarea în cel mai scurt timp a obligațiilor de plată stabilite în sarcina ordonatorilor de credite.
Pentru considerentele expuse, recursurile supuse examinării vor fi admise doar sub aspectul constatării prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 01.11.2000 - 31.12.2003, astfel cum s-a relevat anterior în considerentele prezentei decizii, celelalte dispoziții ale hotărârii atacate urmând a fi menținute, ca legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, și Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în-, județul H, în reprezentarea intereselor Ministerului Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.387 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea atacată în sensul că admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor prin DGFP H și, în consecință:
Respinge acțiunea reclamantei, formulată împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalului Harghita, Ministerul Economiei și Finanțelor și DGFP H, ca prescrisă.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 Iunie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, , lipsă din instanță, semnează, președintele instanței, | Judecător, |
Grefier, |
Red.AV
Tehnored.CC/2 exp.
12.06.2008
Jd.fd.,
Asist.jud.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
