Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1031/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1031 /
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Romeo Jirlăeanu judecător
JUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Gabriela Valentina
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de către pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B - Direcția Națională Anticorupție, împotriva sentinței civile nr. 935 din 5 iunie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL GALAȚI în dosarul nr-, în contradictoriu cu ii, A, A,prin reprezentant legal și cu chematul în garanțieMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, în litigiu de muncă având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,în sensul că este primul termen de judecată în recurs; recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru; s-a solicitat judecarea cauzei conform art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.
Având în vedere că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă, Curtea rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată inițial la TRIBUNALUL GALAȚI sub nr-, ii ii, - -, -, prin reprezentant au chemat în judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație - si Justiție si Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI si Ministerul Finanțelor Publice, solicitând să se dispună obligarea acestora, în solidar, la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale corespunzătoare diminuării fiecăruia a venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale, începând cu luna august 2007 cât și pe viitor, actualizate cu rata inflației până la data achitării integrale a sumelor datorate.
În fapt, au arătat că, în conformitate cu art.23 al.1 și 2 din Legea nr.19/2000,baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați o constituie salariile individuale brute realizate lunar,inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă,bază care nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut lunar pe economie,potrivit nr.OUG 147/31.10.2002.
Art.183 al.4 din Legea nr.19/2000 stabilește că aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați nu pot duce la diminuarea venitului net al acestora,astfel că,potrivit alin.5, operațiunea va avea loc prin majorarea drepturilor salariale corespunzător cotei de contribuție la asigurări sociale.
Prin art.2 din Legea nr.250/19.07.2007 a fost modificat al.3 al art.23 din Legea nr.19/2000,în sensul că baza de calcul este venitul brut realizat lunar.
Însă, dispozițiile Legii nr.250/19.07.2007, nu au modificat,completat sau abrogat pe cele ale art.183 din Legea nr.19/2000, în consecință,trebuia să se facă aplicarea acestora la stabilirea noului cuantum al contribuției.
În acest scop, se impunea ca să se majoreze drepturile salariale cu suma reprezentând diferența dintre contribuția datorată anterior și cea datorată după intrarea în vigoare a Legii nr.250/19.07.2007,pentru ca majorarea contribuției să se realizeze în condițiile respectării art.183 al.4 din Legea nr.19/2000.
Prevederile art.183 din Legea nr.19/2000 sunt cuprinse în capitolul,Dispoziții tranzitorii al legii, care în conformitate cu prevederile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă,asigură corelarea normelor succesive.
Potrivit art.60 din Legea nr.24/2000, dispozițiile de modificare și de completare se încorporează de la data intrării în vigoare,în actul normativ de bază.
Prin urmare, art.183 din Legea nr.19/2000,din moment ce nu este abrogat sau modificat,continuă să aibă caracter general în ocrotirea dreptului înscris în conținutul său,referitor la venitul net al asiguraților la majorarea contribuției de asigurări sociale.
Pentru motivele de fapt și de drept invocate au solicitat admiterea acțiunii.
Pârâta Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată pentru următoarele motive.
Reținerea, calcularea și plata drepturilor salariale sunt operațiuni care se supun legislației fiscale. Normele de drept fiscal care au ca obiect de reglementare modalitățile de realizare veniturilor publice la bugetul de stat prin perceperea de taxe și impozite sunt de natură imperativă spre deosebire de normele de drept civil care au caracter dispozitiv sau supletiv.
Același caracter imperativ îl au și normele juridice care reglementează modalitățile de realizare a veniturilor publice la bugetul asigurărilor sociale de stat prin perceperea unor contribuții din care urmează a se achita indemnizații,ajutoare și pensii etc.
Contribuția la asigurările sociale de stat are natură juridică a unei obligații financiar-bugetare întrucât este reglementată în mod asemănător cu alte obligații fiscale, este instituită în scop public iar neplata integrală și la termenele legale ale acestei contribuții atrage aplicarea dispozițiilor privind administrarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor prevăzute la art.1 alin.3 din Codul d e procedură fiscală.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este parte componentă a bugetului general consolidat,astfel cum a fost definit de art.2 pct.7 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice -,ansamblul bugetelor,componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg - și în aceste condiții îi sunt aplicabile normele de procedură fiscală,potrivit dispozițiilor art.2 alin.2 din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală:,prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat".
În combaterea susținerilor ilor,care au apreciat că le-ar fi aplicabile dispozițiile în vigoare la data nașterii raporturilor juridice,a arătat că potrivit art.5 din Codul d e procedură fiscală, "interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voința legiuitorului așa cum este exprimată în lege.
Este adevărat că art.23 alin.3 și 4 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,în forma în vigoare înainte de modificare, a prevăzut:,(3) Baza de calcul prevăzută la alin.(1) și (2) nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut (4) Salariul mediu brut este cel prevăzut la art.5 alin.(3)".
Prin Legea nr.250/2007,art.23 alin.3 din Legea nr.19/2000 a fost modificat astfel:,Baza de calcul prevăzută la alin.1 și 2 este venitul brut realizat lunar.
Legea nr.250/2007 a intrat în vigoare la data de 22.07.2007,împrejurare în care angajatorul are obligația de a aplica pentru viitor cota de 9,5 % la noua bază de calcul care este venitul brut realizat lunar.
În acest context legislativ,a solicitat să se observe că modalitatea de determinare a CAS este legală, iar criticile ilor sunt vădit nefondate. Ceea ce nu au avut în vedere ii este faptul că prin plata contribuțiilor devin parte în raporturi de drept fiscal, compuse de drepturi și obligații, printre care și obligația de a plăti contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat, obligație ce se naște prin dobândirea periodică, lunară, a drepturilor salariale. sunt calculate, reținute și virate odată cu plata drepturilor salariale,și singura concluzie logică este că li se aplică regimul legal în vigoare la momentul plății.
În acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii,pentru plata drepturilor salariale începând cu luna august 2007 angajatorul determinat CAS datorat de angajat folosind baza de calcul aplicabilă,potrivit legii,la data plății,respectiv venitul brut realizat lunar. Folosirea unei baze de calcul plafonată la 5 salarii medii brute pe economie excedează prevederilor legale în vigoare,încălcându-se totodată și principiul neretroactivității legii, potrivit căruia,Legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Prin urmare principiul retroactivității legii este aplicabil,pe cale de excepție,numai în cazul legii penale sau contravenționale mai favorabile și nu a celei fiscale incidente în prezenta cauză. Soluția propusă de i este cea a ultra-activității aplicării legii fiscale în timp,în mod selectiv,doar în privința unor dispoziții legale pe care le apreciază ca fiindu-le mai favorabile.
De asemenea, a apreciat că prin soluția propusă de se ajunge la o aplicare discriminatorie a legii, prin aceea că persoanelor aflate în situații identice li se aplică un tratament inegal,în ceea ce privește contribuția la bugetul de asigurări sociale de stat. Este vorba de persoane ale căror raporturi de muncă s-au născut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.250/2007 pe de o parte,iar pe de altă parte, de persoane ale căror raporturi de muncă s-au născut după acest moment la care se raportează ii.
Pârâta a solicitat chemarea în garanție a Ministerul Finanțelor Publice ca, în cazul în care cade în pretenții, să fie obligată la restituirea sumelor solicitate de către
Prin sentința civilă nr. 53 din data de 18.02.2009, Curtea de APEL GALAȚI, în baza dispozițiilor art. I si II alin. 2 din OUG nr. 75/2008, a trimis cauza spre soluționare Tribunalului Galați, unde cauza a fost înregistrată sub numărul -.
Prin sentința civilă nr. 935/05.06.2009 TRIBUNALUL GALAȚIa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A admis acțiunea formulată de i și a obligat pe pârâți să restituie ilor diferența de contribuție individuală de asigurări sociale reținută lunar în plus de la fiecare reclamant în parte, începând cu data de 1 august 2007 la zi, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei lucrate de fiecare reclamant.
A respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
S-a reținut în motivarea sentinței că potrivit art. 183 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, respectiv majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate se va face pe baza Normelor Metodologice aprobate de Guvern, astfel încât contribuția de asigurări sociale suportată de asigurați să nu conducă la diminuarea venitului net al acestora.
Pârâții nu au făcut dovada respectării dispozițiilor respective situație ce a dus la o diminuare nejustificată a drepturilor salariale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI si Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție - Direcția Națională Anticorupție criticând-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive:
- Lipsa calității procesuale pasive a Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție întrucât procedura de restituire a sumelor invocate în acțiune se aprobă de către conducătorul Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale;
- Prin OUG nr. 91/2007 procentul de 9,5% pentru calcularea contribuției de asigurări sociale este aplicat pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate la venitul lunar brut individual și nu la suma reprezentând de 5 ori salariul mediu brut.
- Măsurile nu au caracter discriminator întrucât discriminarea presupune tratament inegal pentru persoanele aflate în aceeași situație în baza unora din criteriile enumerate de art. 2 din nr.OG 137/2000.
Recursurile declarate de pârâți sunt nefondate.
În mod corect instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Casație și Justiție întrucât acesta are calitatea de ordonator principal de credite fiind și cel care a reținut respectivele contribuții de asigurări sociale.
Dispozițiile Legii nr. 250/19.07.2007 nu au modificat sau abrogat pe cele prevăzute de art. 183 din Legea nr. 19/2000 și în consecință se impunea ca să se majoreze drepturile salariale cu suma reprezentând diferența dintre contribuția datorată anterior și cea datorată după intrarea în vigoare a Legii nr. 250/19.07.2007.
Nu s-a invocat de către i și instanța de fond nici nu s-a referit la măsurile discriminatorii pentru a se face trimitere la criteriile enumerate de art. 2 din nr.OG 137/2000.
Soluția instanței de fond a fost motivată exclusiv pe dispozițiile art. 183 din Legea nr. 19/2000, dispoziții pe care pârâții le-au încălcat ceea ce a dus la diminuarea drepturilor salariale în mod nejustificat.
Pentru aceste considerente în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI si Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței civile nr. 935/05.06.2009 a Tribunalului Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile civile declarate de către pârâțiiMINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B - Direcția Națională Anticorupție,împotriva sentinței civile nr. 935 din 5 iunie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL GALAȚI în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. RJ/13.11.2009
decizie VM/13.11.2009
8 ex./13.11.2009
Fond: TRIBUNALUL GALAȚI - judecători:
Asistenți judiciari:
Com. 6 ex./luni, 16.11.2009
- Parchetul de pe lângă ÎCCJ
- Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
- Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI
- Parchetul de pe lângă ÎCCJ - Direcția Națională Anticorupție
- Ministerul Finanțelor Publice
- - reprezentant legal al ilor
Președinte:Romeo JirlăeanuJudecători:Romeo Jirlăeanu, George Popa, Gabriela Valentina
