Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1068/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1068
Ședința publică din data de 13 iunie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Cristina Mihaela
---
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta domiciliată OG în comuna, județul B, împotriva sentinței civile nr. 18 din 16 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-pârât Primăria comunei cu sediul în comuna, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-reclamantă și OG intimatul-pârât Primăria comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.
Curtea, având în vedere că recurenta-reclamantă a OG solicitat judecarea cauzei în lipsă, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Reclamanta a OG chemat în judecată pârâta Primăria solicitând obligarea pârâtei la plata sporului de vechime și concediului de odihnă pe perioada 1.03.2001 - 31.12.2006, conform, în calitate de însoțitor persoană cu handicap gradul I, precum și a dobânzilor aferente.
Reclamanta a arătat că nu s-au plătit drepturile solicitate, pârâta motivând că nu a avut inclus in bugetul de venituri și cheltuieli un asemenea capitol.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1.03.2001 - sept.2004. A mai arătat pârâta că este de acord cu plata sporului de vechime pe restul perioadei solicitate.
În ce privește concediul de odihnă, pârâta a arătat că se poate solicita plata în bani pentru concediul neefectuat numai la încetarea contractului de muncă, situație ce nu se aplică în speța de față.
Prin sentința civilă nr.18/16.01.2008 Tribunalul Buzăua admis în parte acțiunea, a constatat prescrisă acțiunea pentru perioada 1.03.2001 - sept.2004 și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sporului de vechime pe perioada oct.2004 - oct.2007 în cuantum de 1474 lei, reactualizată cu indicele de inflație și la acordarea concediului de odihnă pe anul 2006 și a indemnizației de concediu pe acest an.
Tribunalul a respins capătul de cerere privind acordarea indemnizației și concediului de odihnă pe anii 2001-2005.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că pârâta a recunoscut că nu a achitat sporul de vechime reclamantei, deși aceasta avea dreptul la plata lui pe perioada oct-2004 - oct.2007, pentru restul perioadei solicitate intervenind prescripția dreptului la acțiune.
În ce privește concediul de odihnă tribunalul a constatat că pe anii 2001-2005 acesta nu mai poate fi acordat în natură, iar compensarea în bani nu este permisă decât în caz de încetare a contractului de muncă.
Pentru anul 2006, tribunalul a constatat că reclamanta are dreptul la concediu de odihnă și acesta poate fi acordat în natură până la sfârșitul anului 2007, la fel și indemnizația de concediu aferentă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta criticând-o ca netemeinică și nelegală cu motivarea, în esență, că sporul de vechime trebuia acordat pe toată perioada solicitată, iar în ce privește concediul de odihnă trebuia făcută aplicarea disp. Legii 448/2006.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, curtea va constata că acesta este nefondat.
În mod corect instanța de fond a constatat prescrisă acțiunea pentru perioada 1.03.2001 - sept.2004, făcând aplicarea disp. art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, care statuează că dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, în cazul de față termenul general de 3 ani.
În ce privște concediul de odihnă, de asemenea, în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea disp. art.144 și 141 Codul muncii, constatând că recurenta nu a efectuat în natură concediul de odihnă pe anii 2001-2005 până la sfârșitul anului următor, astfel că nu mai poate solicita acest drept. Referitor la compensarea în bani a concediului de odihnă, aceasta nu se poate face decât la încetarea contractului de muncă.
Prevederile Legii 448/2006 nu se pot aplica retroactiv pentru anii 2001-2005, deoarece legea nu poate dispune decât pentru viitor, cum corect a reținut tribunalul.
Pentru considerentele expuse, curtea, văzând disp. art.304, 3041și 312 alin.1 pr.civ. va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta domiciliată OG în comuna, județul B, împotriva sentinței civile nr. 18 din 16 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-pârât Primăria comunei cu sediul în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Cristina Mihaela
- - - - - -
Fiind în concediu de odihnă Fiind în concediu de odihnă
prezenta se semnează de prezenta se semnează de
președintele instanței președintele instanței
Grefier,
Fiind în CO se semnează de
Grefierul șef de secție
Red. /AT
2 ex./11.07. 2008
f- - Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Traian Logojan Cristina Mihaela
