Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 107/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 107/R-CM
Ședința publică din 12 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu judecător
JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimatul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr.974 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor, în baza delegației nr-, lipsind recurentul-intimat Ministerul Justiției, intimații-revizuienți și intimatul Tribunalul Vâlcea.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că, prin cererea depusă la dosar, intimata-revizuientă solicită a se lua act că numele său corect este și nu, cum în mod eronat a fost conceptată.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Reprezentanta intimatului Ministerul Economiei și Finanțelor, având cuvântul, solicită, în ceea ce-i privește, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Vâlcea, revizuienții, OG, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Tribunalul Vâlcea, au solicitat instanței revizuirea sentinței civile nr.1202/11 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
Spre dovedirea cererii au depus la dosar copia încheierii de îndreptare eroare materială pronunțată în dosarul nr.31/2005 la data de 21 mai 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizia nr. 434/R - CM/19.09.2007 a Curții de APEL PITEȘTI, decizia nr. XXIII a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Instanța a dispus atașarea dosarului nr- în care s-a pronunțat sentința civilă nr.1202/11 decembrie 2006 cărei revizuire se solicită dec reclamanți.
Au arătat revizuienții că prin hotărârea de mai sus li s-a respins acțiunea privind obligarea pârâților la plata primei de concediu aferentă anilor 2005-2006, cu motivarea că prin Decizia XXIII/12.12.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite cu ocazia soluționării recursul în interesul legii, decizie obligatorie pentru instanțele judecătorești, potrivit dispozițiilor art.329 Cod procedură civilă, s-a dezlegat problema dreptului magistraților și personalului auxiliar la plata primelor de concediu și s-a statuat că aceștia sunt îndreptățiți să primească sumele cu acest titlu aferente anilor 2001- 2002.
Decizia pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost modificată însă prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 21.05.2007 prin care s-a înlăturat mențiunea "și personalul auxiliar de specialitate".
Prin sentința civilă nr.974/21.11.2007, a fost admisă cererea de revizuire, a fost desființată sentința civilă nr.1202/11.12.2006 a Tribunalului Vâlcea, a fost admisă acțiunea și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Vâlcea la plata drepturilor sale reale reprezentând prime de vacanță aferente anilor 2005-2006, actualizate cu indicele de inflație, la data plății efective. A fost respinsă acțiunea față de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamanții fac parte din personalul auxiliar al Judecătoriei Bălcești, județul V
Prin sentința civilă nr.1202/11 decembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți, privind obligarea pârâților la plata primei de vacanță pe anul 2005-2006.
La pronunțarea respectivei sentințe, instanța a avut în vedere că potrivit deciziei nr. XXIII din data de 12 decembrie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.31/2005 s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în aplicarea dispozițiilor art.41(1) alin.1 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi personalului din organele autorității judecătorești, introdus prin nr.OG83/2000, s-a stabilit că prima de concediu, pe lângă indemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau,după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați și personalul auxiliar, se acordă numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată.
Potrivit dispozițiilor art.329 alin.3 Cod procedură civilă, soluția pronunțată în recursul în interesul legii în ceea ce privește dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță.
Reținând dispozițiile art.329 alin.3 Cod procedură civilă, precum și decizia nr. XXIII/12.12.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, tribunalul a constat că instanța supremă a statuat că dreptul la acțiune pentru calcul și plata primei de concediu pentru magistrați și personalul auxiliar se acordă numai pentru anii 2001 și 2002.
După pronunțarea sentinței nr.1201/2006 a cărei revizuire se solicită, prin încheierea pronunțată la data de 21 mai 2007 în dosarul nr.31/2005 Înalta Curte de Casație și Justiție, în Secții Unite, a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale din decizia nr. XXIII/12.12.2005, în sensul că a înlăturat mențiunea" și personalului auxiliar de specialitate" stabilind că dispozitivul respectivei decizii va avea următorul conținut: "prima de concediu, pe lângă indemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați, se acordă numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată".
Conform art.322 pct.5 teza a II-a Cod procedură civilă, se poate solicita revizuirea unei hotărâri dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Având în vedere că decizia nr. XXIII/12.12.2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizie pe care s-a întemeiat sentința civilă nr.1202/11 decembrie 2006 a Tribunalului Vâlcea - Secția Civilă S (a cărei revizuire se cere) a fost modificată prin încheierea din 21.05.2007, instanța a apreciat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.322 pct.5 teza a II-a Cod procedură civilă, motiv pentru care a admis cererea de revizuire și a schimbat în totalitate sentința civilă nr.1202/11 decembrie 2005, în sensul obligării pârâților Ministerul Justiției și Tribunalul Vâlcea la plata către reclamanți a primelor de vacanță pe perioada 2005-2006, actualizate cu rata inflației, la data plății efective.
Cu privire la pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, tribunalul a constatat că acțiunea promovată împotriva acestui pârât nu este întemeiată întrucât între părțile în litigiu nu există raporturi juridice de dreptul muncii, motiv pentru care a respins acțiunea față de acest pârât.
În termen legal, pârâtul Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva acestei sentințe, pe care a criticat-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei admiteri a acțiunii formulate de reclamantul OG, care are funcția de șofer.
În dezvoltarea recursului, pârâtul a arătat că potrivit art.I pct.3 din Legea nr.17/2006, personalul conex din cadrul instanțelor judecătorești este format din agent procedural, aprod și șofer, însă, anterior Legea nr.567/2004 prevedea ca personal conex numai funcțiile de agent procedural și aprod.
Întrucât Legea nr.17/2006, care a inclus în personalul conex și funcția de șofer a intrat în vigoare odată cu legea specială de salarizare (nr.OG8/2007), rezultă că reclamantul nu OG putea beneficia de primă de vacanță în anii 2005-2006, de această primă beneficiind numai magistrații, personalul auxiliar și auxiliar conex.
Anterior anului 2007, șoferii aveau calitatea de personal contractual, fiind salarizați conform nr.OUG24/2000.
Analizând sentința recurată în raport de criticile aduse, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Conform art.411alin.1 din Legea nr.50/1996, dreptul la prima de concediu o au magistrații și alte categorii de personal, salarizate în baza Legii nr.50/1996.
Analizând anexele la Legea nr.50/1996, Curtea constată că funcția de șofer nu se regăsește între funcțiile salarizate conform respectivului act normativ.
Prin art.3 alin.3 din Legea nr.567/2004 s-a prevăzut că sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, funcțiile de agent procedural și aprod.
Textul a fost modificat prin art.I pct.3 din Legea nr.17/2006 care a statuat că sunt conexe personalului auxiliar funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Art. VII din Legea nr.17/2006 a prevăzut însă că actul normativ va intra în vigoare la data intrării în vigoare a Legii speciale de salarizare. Este vorba de nr.OG8/2007 care a intrat în vigoare în iulie 2007.
Rezultă așadar că numai de la această dată funcția de șofer a fost considerată conexă personalului auxiliar de specialitate, astfel că începând cu această dată și șoferii beneficiază de primă de vacanță în temeiul art.23 alin.1 din nr.OG8/2007.
Până la data intrării în vigoare a nr.OG8/2007, șoferii nu au fost salarizați prin legea specială a personalului din justiție, ci, având calitatea de personal contractual, au fost salarizați conform nr.OUG24/2000 care nu prevedea dreptul la prima de concediu.
Ca atare, dreptul reclamantului la OG plata primei de vacanță s-a născut numai în anul 2007, reclamantul nefiind beneficiarul acestui drept în anii 2005 și 2006.
Față de aceste considerente, în temeiul art.312 și art.315 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul și va modifica sentința în parte, în sensul că va respinge acțiunea reclamantului.OG Va menține în rest sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de intimatul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr.974 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
Modifică sentința civilă de mai sus, în parte, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 februarie 2007, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./15.02.2008
GM/4 ex.
Jud.fond:
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță
