Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 109/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 109
Ședința publică de la 04 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 869/C din 16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Având în vedere că la prima strigare au lipsit părțile, instanța dispune lăsarea cauzei pentru a doua strigare.
La a doua strigare făcută în ședință publică, au lipsit părțile.
Instanța constată recursul la primul termen de judecată, declarat și motivat în termene și legal scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către recurentul - pârât, conform art. 242 al.2 cod pr.civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 869 din 16 octombrie 2007 Tribunalului Neamț pronunțată în dosarul nr- s-a respins ca nefondată excepția necompetenței materiale a Tribunalului Neamț privind capătul de cerere prin care se solicită acordarea stimulentelor pentru personalul din sistemul justiției și s-a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictor cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț, fiind obligați pârâții să plătească reclamantului stimulentele aferente anului 2005 așa cum au fost prevăzute în Ordinul Ministerului Justiției nr. 1921/C/2005. Prin aceeași sentință s-a disjuns capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat, în contradictor cu pârâții, anularea parțială a Ordinului Ministerului Justiției nr. 1921/C/2005.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, că prin acțiunea introductivă reclamantul chemat în judecată pârâții pentru a se dispune anularea Ordinului Ministerului Justiției nr. 1921/C/2005, în ceea ce privește dispozițiile prin care s-a hotărât acordarea de stimulente numai judecătorilor din cadrul judecătoriilor cu o vechime în funcție între 0 - 3 ani, emiterea unui nou act administrativ prin care să i se acorde aceste stimulente bănești și obligarea Curții de APEL BACĂU și Tribunalului Neamț la obținerea fondurilor bănești necesare acordării stimulentelor solicitate.
Pârâta Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului.
La termenul din 12 octombrie 2007, instanța, în temeiul art. 165 cod pr.civilă a pus în discuția părților necesitatea disjungerii capătului de cerere prin care reclamantul a solicitat anularea nr. 1921/C/2005, motivat de faptul că anularea unui act administrativ emis de o autoritate centrală întră în competența de soluționare a curții de apel - secția contencios administrativ și fiscal.
In raport de cele menționate și de faptul că cererea rămasă de soluționat în cauză, respectiv obligarea pârâților la plata stimulentelor pentru anul 2005, constituie un conflict de drepturi, așa cum a fost definit prin art. 248 al.3 din Condul, s-a apreciat că excepția de necompetență materială a tribunalului nu este fondată.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 1921/C/15 decembrie 2005 s-a aprobat repartizarea unui fond de stimulente, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru personalul ministerului, precum și pentru unele categorii din cadrul instanțelor, fiind repartizată suma de 673.030 lei judecătorilor de la judecătorii, cu o vechime în funcția de judecător cuprinsă între 0 - 3 ani.
S-a apreciat că, prin acordarea acestor sume, doar unora dintre judecători, se încalcă dispozițiile contituționale privind egalitatea în drepturi și se ignoră dispozițiile art. 5 din Legea 53/2003 referitoare la egalitatea de tratament salariaților, precum și cele ale art. 2 pct. 1 și art. 29 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privitoare la dreptul la salariu egal pentru muncă egală.
S-a considerat că, situația creată face incidente dispozițiile nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin acordarea stimulentelor numai judecătorilor din cadrul judecătoriilor, judecători cu o vechime în muncă între 0 - 3 ani, s-a creat o discriminare între categoria judecătorilor cu vechime în muncă anterior menționată din cadrul judecătoriilor și cei care au o vechime în activitate mai mare de 3 ani, sens în care s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr. 15 din 23 ianuarie 2006, prin care s-a constatat existența unei discriminări.
S-a mai reținut că reclamantul a avut funcția de judecător la udecătoria Roman, până la data de 1 august 2006 când s-a pensionat, fiind îndreptățit să încaseze stimulentele aferente anului 2005 așa cum au fost prevăzute prin nr. 1921/C/2005.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Ministerul Justiției, recursul fiind declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru, conform art. 15 lit. a din Legea 146/1997.
In motivarea recursului, se arată, în esență că nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente de fiecare judecător, ori salariat al sistemului justiției, neaflându-ne în situația unei discriminări, întrucât nu există un drept la acordarea de stimulente conferit sau garantat printr-un act normativ.
S-a mai susținut că, stimulentele nu pot intra în categoria salarizării, ele depinzând de o multitudine de factori, neputându-se reține că, criteriul vechimii este discriminatoriu, acordarea stimulentelor fiind determinate de rezultate meritorii obținute în activitate, respectarea îndatoririlor de serviciu potrivit fișei postului și modului de realizare a acestora, celeritatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, lipsa sancțiunilor disciplinare.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs Curtea de Apel reține următoarele:
Se va aprecia că în mod corespunzător, instanța de fond a reținut că acordarea stimulentelor salariale pentru judecători, potrivit criteriului de vechime reprezintă o discriminare indirectă potrivit art. 2 al.2 din OG137/2000 ( Hotărârea 15 din 23 noiembrie 2006 Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării).
Susținerile recurentei, nu pot fi reținute, întrucât, așa cum a reținut prima instanță, Ordinul Ministerului Justiției de a distribui stimulente stabilite potrivit Lg. 146/1997 modificată ( la constituirea cărora au contribuit și contribuie toți magistrații indiferent de vechimea în funcție), doar unei categorii delimitată după un singur criteriu al vechimii și gradului instanței, constituie o discriminare ce nu are la bază un criteriu obiectiv, fiind în contradicție cu principiul constituțional al egalității în fața legii.
Este adevărat, că stimulentele nu se confundă cu salariul ce se cuvine oricărei persoane care prestează o muncă, acestea fiind drepturi suplimentare, însă în momentul în care sunt acordate trebuie distribuite personalului din sistemul justiției în condiții de egalitate cu excluderea privilegiilor și discriminării, fiind parte componentă a salariului ( conform art. 155 din Codul Muncii ).
Legea 146/1997 prevede la art. 25 al.2 numai modalitatea de constituire a fondului cu destinație specială pentru stimularea personalului din sistemul justiției, fără să instituie reguli privind categoriile de beneficiari ai stimulentelor, situație în care se va aprecia că există actul normativ care prevede destinația acestor stimulente, în situația constituirii acestui fond.
Or, dacă prin actul normativ nu se prevăd criterii speciale de acordare a stimulentelor, acordarea acestora trebuia a se face conform principiilor generale stabilite prin Codul Muncii, referitoare la egalitatea de tratament a salariaților și a principiilor consacrate în Constituția României, referitoare la egalitatea în fața legii a cetățenilor ( art. 16 al.1 ).
De aceea, se va aprecia că în mod corect prima instanță a considerat că acordarea stimulentelor a fost discriminatorie, atât timp cât a avut drept criteriu de acordare a acestora vechimea în muncă de 0 - 3 ani și categoria instanței.
Având în vedere situația reținută Curtea de Apel în baza art. 304/1 cd pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul promovat de recurentul - pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 869/C din 16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 04.02.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu
- - - -
- -
GREFIER,
Red.sent.,
Red. - 19.02.
.ct/2 ex.
19/25.02.2008
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu
