Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 12
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu
JUDECĂTORI: Sorina Romașcanu, Sorina Ciobanu Dolșgoș Paul
ASISTENȚI JUDICIARI: - -
: -
GREFIER:
*******************************************
Astăzi la ordine s-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții G și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL APĂRĂRII, SECȚIA PARCHETELOR MILITARE - 02520, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRUI COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru Ministerul Apărării consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.-
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Reprezentantul Ministerului Apărării, cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ arată că nu se impune sesizarea Curții Constituționale în raport de deciziile emise în acest sens.-
Instanța, analizând excepția invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ, respinge ca inadmisibilă această excepție de neconstituționalitate cu privire la art. 2 alin.1 și art.11 din nr.OG137/2000, Curtea Constituțională pronunțându-se sub aceste aspecte prin deciziile nr.818,nr.819, nr.820 și nr.821.-
Nemaifiind alte cereri,instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.-
Reprezentantul Ministerului Apărării solicită respingerea acțiunii ca prematur formulată în principal, iar în subsidiar solicită a se admite cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor. - Depune la dosar concluzii scrise.-
CURTEA
-deliberând -
Asupra litigiului de muncă de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.6823. din 6.XII.2007 la Tribunalul Bacău, reclamanții G și au chemat în judecată pârâții Ministrrul Apărării Naționale, Secția Parchetelor Militare ( Unitatea Militară 02520) și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligați pârâții la plata sumelor reprezentând diferențele dintre indemnizațiile efectiv primite și indemnizațiile la care sunt îndreptățiți, respectiv sporul de 30 % acordat prin nr.OUG27/2006.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat următoarele:
Prin Legea nr.508/2004 a fost creată Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate și terorism ca structură distinctă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar prin nr.OUG27/2006, aprobată cu modificări și completată prin Legea nr.45/2007 magistrații procurori din cadrul acestei structuri beneficiază de un spor de 30 %, care nu se regăsește și în indemnizațiile celorlalți magistrați, alții decât cei din DIICOT, sunt discriminați prin excluderea de la drepturile bănești cuvenite categoriei profesionale a magistraților, care au lege comună de salarizare.
Pârâții nu au asigurat tuturor magistraților o remunerație egală și echitabilă pentru o muncă egală.
Prin acest mod de a-i trata pe procurorii civili de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, judecătorii și procurorii militari de la parchetele militare care, prin activitatea specifică funcțiilor participă cu rol activ la deciziile judecătorilor, au încălcat grav " principiul egalității între cetățeni și al excluderii discriminărilor în: exercitarea dreptului la o indemnizație egală pentru o muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare" prevăzut de art.1 alin.2 lit. e din nr.OG137/2000, dar și de protocolul 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Luarea în considerare doar a naturii unor cauze pe care o parte de procurori sunt desemnați să le soluționeze pe un anumit parcurs al carierei lor, fără a ține seama că toți magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție necesită aceeași pregătire de specialitate și experiență, responsabilitate profesională specifică echivalentă precum și risc identic în exercitarea sarcinilor de serviciu, constituie un criteriu subiectiv și discriminatoriu.
Acțiunea este legal scutită de plata taxei de timbru.
Prin încheierea din 04.07.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, s-a dispus în temeiul art. II din OUG nr.75/2008, scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea spre competentă soluționare Curții de APEL BACĂU.
Învestită cu soluționarea cauzei, curtea reține acțiunea reclamanților nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții solicită instanței acordarea unor drepturi salariale prevăzute exclusiv pentru alte categorii de salariați, ceea ce presupune ca instanța să depășească atribuțiile puterii judecătorești și să modifice soluția aleasă de legiuitor, cu încălcarea gravă a principiului separației puterilor în stat, stipulat în art.1 alin.4 din Constituție.
Curtea Constituțională, prin deciziile nr.818/2008, nr.819/2008, nr.820/2008 și nr.821/2008 prin care a soluționat excepțiile de nelegalitate a unor dispoziții din nr.OG 137 din 31.08.2000, s-a pronunțat în sensul că instanțele de judecată nu se pot substitui legiuitorului înlocuind anumite prevederi din acte normative cu putere de lege pe considerentul că sunt discriminatorii, cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Astfel, prin decizia nr. 818/2008 Curtea Constituțională a soluționat excepția de constituționalitate a dispozițiilor art.1, art.2 și art.27 alin.1 din nr.OG 137/2000. Curtea Constituțională a admis excepția de constituționalitate a dispozițiilor legale menționate, constatând că acestea " sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judecătorească sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Pentru a pronunța această decizie, Curtea Constituțională a reținut că " un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau dreptul de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat consacrat de art.1 alin.4 din Constituție precum și prevederile art.61 alin.1 în conformitate cu care Parlamentul este unica entitate legiuitoare a țării.
Curtea Constituțională a precizat că instanțele judecătorești nu au o asemenea competență ci, conform art.126 din Constituție, doar competența de a realiza justiția, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Potrivit art.31 alin.1 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "deciziile prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau a unei ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie".
Decizia nr. VI/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată de reclamanți, nu are relevanță în cauză. Această decizie a fost pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în judecarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în judecarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la aplicarea dispozițiilor art.11 alin.1 din nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, precum și ale dispozițiilor art.28 alin.4 din nr.OUG43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, modificată prin nr.OG24/2004, texte de lege abrogate la data intrării în vigoare a nr.OUG27/2006, potrivit art.41 lit.a) și e).
De altfel, așa cum se precizează și în expunerea de motive, nr.OUG27/2006 a fost adoptată tocmai pentru înlăturarea prevederilor discriminatorii din actele normative anterioare care reglementau salarizarea magistraților, inclusiv cele referitoare la acordarea unui spor suplimentar pentru judecarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție, criminalitate organizată și terorism.
Chiar Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, în considerentele Deciziei nr.VI/ 2007 că " a fost adoptată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.27 din 29.03.2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, pentru eliminarea inegalității ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și ale personalului asimilat acestora. În acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost înlăturat, pentru viitor, prin ordonanța de urgență menționată nemaifiind reglementate sporuri și diferențieri la îndemnizațiile magistraților în raport cu natura cauzelor pe care le instrumentează, ci numai pentru delimitarea firească a gradului profesional și a funcției îndeplinite".
Față de considerentele expuse, se va respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată acțiunea civilă promovată de reclamanții G și, ambii cu domiciliul ales la sediul Parchetului Militar Iași din B,-, jud. I, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale cu sediul în B,-, sector 5, Secția Parchetelor Militare - 02520 cu sediul în B, sector 5,--14, Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B, sector 5,- și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, sector 1, nr.1-3.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 10 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Sorina Ciobanu Dolșgoș Paul
ASISTENȚI JUDICIARI,
GREFIER,
Red.sent.SR.
Tehn.red.EG- ex.8/29.09.2008
Președinte:Sorina RomașcanuJudecători:Sorina Romașcanu, Sorina Ciobanu Dolșgoș Paul
