Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1236/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1236/
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI împotriva sentinței civile nr. 936/05.06.2009 a Tribunalului Galați, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu reclamantele -, - și chematul în garanței MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurentul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE consilier juridic - și pentru intimatul chemat în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE consilier juridic, lipsă fiind intimatele reclamante, - și recurenții pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează: cererile sunt la primul termen de judecată fixat în recurs, fiind legal motivate și scutite de taxă judiciară de timbru; citați cu copii ale motivelor de recurs intimații nu au depus întâmpinare; a fost atașat procesul-verbal încheiat potrivit dispozițiilor art. 98 (6) din privind unui membru al completului de judecată, completul C 3R fiind format prin includerea judecătorului din planificarea de permanență, după care:
Părțile prezente întrebate fiind, arată că nu mai au cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursurilor pentru motivele descrise în cererile de recurs și pe fondul cauzei respingerea acțiunii promovată de reclamante.
Reprezentantul chematului în garanție lasă la aprecierea instanței cu privire la recursurile declarate în cauză solicitând menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond în ceea ce privește respingerea acțiunii pentru lipsa calității sale procesuale pasive în calitatea de pârât și a respingerii cererii de chemare în garanție.
Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului privind conflictul de muncă de față;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL GALAȚI reclamantele, și, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați au chemat în judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI și Ministerul Finanțelor Publice solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să îi oblige pe pârâți la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de 40% din încadrarea brută lunară de la data încadrării în funcția de procuror, 11.02.2008, până la zi și în continuare, până la încetarea stării de discriminare, actualizat cu rata inflației,la momentul efectuării plății și dobânda aferentă, sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază brut lunar începând cu data 11.02.2008, până la zi și în continuare, până la încetarea stării de discriminare, actualizat cu rata inflației,la momentul efectuării plății precum și la plata indexărilor corespunzătoare anului 2007, respectiv 5% de la data de 1.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, 2% data de 1.01.2007 față de nivelul luna februarie 2007 și 11% de la 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007 11.02.2008 și în continuare, până la încetarea stării de discriminare, actualizat cu rata inflației,la momentul efectuării plății.
Au mai solicitat reclamantele și obligarea pârâților să efectueze mențiunile corespunzătoare în cărțile de muncă, prin indicarea caracterului permanent al plăților.
În motivarea în fapt a cererii reclamantele au arătat că prin OUG nr. 43/2002 aprobată prin Legea nr. 503/2002, s-a stabilit acordarea unui spor de 30% din indemnizația de încadrare lunară, procurorilor din cadrul Parchetului Național Anticorupție, altor categorii de specialiști precum și judecătorilor din completele specializate în infracțiuni de corupție.
Acest spor a fost majorat la 40% prin OG nr. 24/2004, iar prin Legea nr. 601/2004 a fost extinsă sfera categoriilor de persoane beneficiare ale acesteia.
Pe de altă, un spor similar a fost acordat prin Legea nr. 508/2004 și altor categorii de magistrați: conducerea Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și justiție, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, procurorii din cadrul DIICOT, precum și procurorii și judecătorii participanți la judecarea cauzelor în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii din cadrul DIICOT.
Dispozițiile legale anterior menționate au instituit o formă de discriminare între diversele categorii de magistrați după cum aceștia aveau sau nu competența de a instrumenta anumite categorii de cauze.
Această discriminare a fost constatată în mod constant de instanțele de judecată, precum și prin hotărârea nr. 185/22.07.2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Existența acestei discriminări a fost recunoscută și înlăturată și prin OUG nr. 27/2006 publicată în nr. 314/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aplicabilă din luna aprilie 2006.
De pe altă parte, prin sentința civilă nr. 397/2006 a Tribunalului Galați, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 470/2006 a Curții de APEL GALAȚI, pârâtele din prezenta cauză au fost obligate la plata de drepturi salariale reprezentând 40% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Întrucât cauza de discriminare a subzistat până la data intrării în vigoare a OUG nr. 27/2006, respectiv până în luna martie 2006 inclusiv, se impune acordarea acestor drepturi salariale, începând cu data încadrării în funcția de procuror, 11.02.2008, până la încetarea cauzei de discriminare.
Cu referire la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază brut lunar, de menționat că, în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost elaborate o multitudine de acte normative menite să confere categoriilor de persoane ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații. În acest sens, indicăm: Legea nr. 127/1997, OUG nr. 197/1999 aprobat prin Legea nr. 384/2002, OUG nr. 57/2000 modificat prin OG nr. 9/2001, Legea nr. 81/2002, Legea nr. 495/2004, OUG nr. 153/2002, Legea nr. 656/2002, OUG nr. 123/2003, OUG nr. 92/2004, OG nr. 9/2005 și OG nr. 3/2006.
Din examinarea acestor reglementări rezultă că voința legiuitorului a fost aceea de a acorda acest spor tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează și manipulează informații clasificate.
Deși procurorii dețin, conform art. 28 din Legea nr. 182/2002, certificate, eliberate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, gestionează informații clasificate, nu beneficiază de sporul de confidențialitate prevăzut pentru toate celelalte categorii de persoane enumerate.
De asemenea, o parte din funcționarii publici cu statut special din sistemul de ordine publică și siguranță națională, gestionează informații clasificate obținute sub supravegherea procurorilor.
Pe de altă parte, se remarcă că anumite categorii de personal beneficiază de acest spor pentru simplul fapt că, potrivit Codului muncii au obligația de a nu transmite date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului de muncă (așa zisa clauză de confidențialitate), nicidecum pentru că ar avea acces la informații clasificate.
În aceste condiții, cu atât mai mult apare ca justificată acordarea sporului de confidențialitate acelor categorii de personal care au acces la informații clasificate și dețin certificate eliberate în acest sens, conform Legii nr. 182/2002.
În ce privește cererea privind aplicarea celor trei tranșe de creșteri salariale, prevăzute de art. 1 alin. 1 din OUG nr. 10/2007, precum și a indexărilor ulterioare, corespunzătoare ratei inflației, menționăm următoarele:
Drepturile de salarizare ale magistraților au fost reglementate prin OUG nr. 177/2002 aprobată prin Legea nr. 347/2003, acest act normativ fiind abrogat prin OG nr. 27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.
Atât în legea precedentă prin art. 41 cât și în cea în vigoare, prin art. 35, s-a prevăzut în mod expres Cod penal drepturile de salarizare prevăzute vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.
În anul 2007, Guvernul României a reglementat aplicarea indexării salariale prin următoarele acte normative:
- Ordonanța nr. 10/31.01.2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în 2007 personalului salarizat potrivit OUG nr. 24/2000;
- Ordonanța nr. 6/24.01.2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici;
- Ordonanța nr. 8/24.01.2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din alte unități din justiție;
- Ordonanța nr. 11/31.01.2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007, personalului didactic din învățământ;
- Ordonanța nr. 16/31.01.2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004;
- Ordonanța nr. 27/31.01.2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi;
- Legea nr. -.07.2007 pentru aprobarea OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale ale funcționarilor publici.
Aceste acte normative prevăd creșteri salariale cu 5%, începând cu 01.01.2007, cu 2% începând cu 01.04.2007 și 11% de la 01.10.2007 (în 3 tranșe)pentru întreg personalul din sectorul judiciar, cu excepția judecătorilor și procurorilor de la curțile de apel, tribunale, judecătorii și de la parchetele de pe lângă acestea.
Prin urmare, prin excluderea acestei categorii de la creșterile salariale mai susmenționate, s-a creat un caz de discriminare, iar discriminarea astfel creată constituie un prejudiciu actual și viitor pentru procurori iar, numai aplicarea acestor procente de indexare este de natură să acopere rata inflației.
În art. 2 alin. 1 lit. e pct. 1 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare se prevede că "prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul public ori în alte domenii".
Decizia Curții Constituționale nr. 135/05.11.1996 a reținut că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de inexistența unui raport juridic de muncă între reclamante și acest minister, reclamanții revendicând drepturi salariale în calitate de angajați ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați.
Pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată și a solicitat chemarea în garanție a Ministerului Finanțelor Publice pentru ca în situația admiterii acțiunii să ia act de obligația adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor se reprezintă pretențiile reclamantelor.
Prin sentința civilă nr. 83/11.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚIa fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Galați față de decizia nr. 104/2009 pronunțată de Curtea Constituțională prin care s-a constatat că dispozițiile art. I și II din OUG nr. 75/2008 sunt neconstituționale.
Pe rolul Tribunalului Galați cauza a fost înregistrată sub numărul -.
Prin Sentința Civilă nr. 936/05.06.2009 TRIBUNALUL GALAȚIa admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și a respins cererea formulată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
A admis în parte acțiunea și i-a obligat pe pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI să le plătească reclamantelor drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 11.02.2008 și în continuare, sumă actualizată cu rata inflației la data plății efective.
A respins capetele de cerere privind drepturile salariale constând în sporul de 40% din indemnizația de încadrare brută lunară și indexările acordate în cursul anului 2007 ca nefondate.
A respins ca nefondată cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
În motivare instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Ministerul Finanțelor Publice este întemeiată întrucât reclamantele au solicitat drepturi de natură salarială în calitate de angajate ai Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați iar într-un astfel de litigiu calitate procesuală pasivă poate avea numai angajatorul, ceea ce nu este cazul Ministerului Finanțelor Publice.
Cât privește fondul cauzei instanța constată că pretențiile reclamantelor sunt fondate doar în parte, respectiv doar în ceea ce privește solicitarea de acordare a sporului de confidențialitate din salariul de bază brut lunar.
În privința acestui spor prin decizia nr. 46/15.12.2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în recurs în interesul legii declarat de către procurorul general și s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin. 3 Cod de procedură civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe astfel că nu mai pot fi făcute alte interpretări privind aplicabilitatea dispozițiilor legale invocate de reclamante, fiind astfel înlăturate și apărările pârâtului.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a acestor drepturi bănești până la data plății efective, tribunalul o consideră întemeiată, din perspective dispozițiile articolului 161 pct. 4 Codul muncii precum și a faptului că prin aceasta se realizează o corelație între salariul real și salariul nominal de care reclamantele ar fi beneficiat la momentul la care pârâții la datorau drepturile bănești în cauză și momentul în care aceste sume au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarului.
Acesta deoarece principala funcție a indexării este aceea de a atenua efectele inflației asupra nivelului de trai.
În ceea ce privește cererile privind acordarea sporului de 40% și a indexărilor aferente anului 2007 instanța le-a respins întrucât reclamantele așa cum rezultă din ordinele aflate la dosar au fost angajate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați la data de 11.02.2008. Ordonanța de Guvern nr. 10/2007 cuprinde prevederi referitoare la aplicarea creșterilor salariale acordate în anul 2007 personalului salarizat în baza OUG nr. 24/2007. La momentul intrării în vigoare a acestor două acte normative, reclamantele nu erau salariate ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați și nici nu au făcut dovada că s-ar încadra printre persoanele expres prevăzute de acestea.
Sporul de 40% a fost acordat tuturor magistraților prin includerea lui în baza de calcul urmare adoptării OUG nr. 27/2006.
Cererea de chemare în garanție a Ministerul Finanțelor Publice a fost respinsă întrucât acest minister nu are nici o atribuție legată de plata unor drepturi de natură salarială către reclamante și nici de a include anumite sume în buget. Elaborarea proiectului de buget revine ordonatorului de credite iar Ministerul Finanțelor Publice are atribuții privind finanțarea, coordonarea și rectificarea bugetelor pârâților din cauză cărora hotărârea judecătorească le este opozabilă conform legii.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI, prin care au solicitat modificarea ei și respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare a arătat că prin Decizia nr. 821/2008, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției și a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
Prin acordarea drepturilor solicitate de reclamanți, instanța a adăugat la legea specială de salarizare a magistraților, încălcând atribuțiile puterii legiuitoare și dispozițiile constituționale privind separația puterilor în stat.
Consideră că nu există nici o bază legală pentru plata indicelui de inflație, iar o instituție publică nu poate să înscrie în bugetul propriu cheltuieli care nu sunt în limita creditelor bugetare anuale aprobate.
Susține și că instanța de fond a respins în mod nelegal cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, în situația în care a admis acțiunea, întrucât potrivit art. 131 din Legea nr. 304/2004 activitatea parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Intimații nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Deși sporul de confidențialitate nu este prevăzut de legea de salarizare a magistraților, curtea reține că acțiunea reclamanților este întemeiată față de decizia nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Astfel, în interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicata, cu modificările si completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) si (2) din Codul deontologic al magistraților, și ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificata si completata, raportat la art. 9 din Codul deontologic al acestora, s-a constatat ca judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.
Decizia este obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
Față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra acestei probleme de drept, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Chiar dacă prin Decizia nr. 838/27.05.2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, Guvern și instanțele judecătorești, reținând că doar Parlamentul și Guvernul, prin delegare legislativă, au competența de a institui, modifica sau abroga normele juridice cu putere de lege, rolul instanțelor judecătorești fiind de a realiza justiția, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective, această decizie are efecte doar pentru viitor și nu modifică în nici un fel Decizia în interesul legii, care este obligatorie pentru instanțe.
În mod corect s-a dispus actualizarea cu rata inflației la data plății a sumelor datorate. Potrivit dispozițiilor art. 161 alin. 4 din Codul muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Despăgubirile constau într-o sumă de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației de către debitor.
Unul din principiile evaluării judiciare este că prejudiciul suferit trebuie să cuprindă pierderea efectiv suferită (damnum emergens) și câștigul pe care creditorul nu 1-a putut realiza (lucrum cessans).
În timp ce dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, actualizarea cu inflatia urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești.
Actualizarea operează în temeiul legii, de îndată ce creditorul a solicitat-o, fie instanței, fie executorului judecătoresc, și a probat întârzierea executării obligației bănești independent de dovedirea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile.
Soluția actualizării cu indicele de inflație are în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1084 cod civil potrivit căruia daunele interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit.
Suma rezultată din actualizare în raport cu rata inflației, a reparat integral prejudiciul rezultat din întârzierea plății și astfel riscul devalorizării leului a fost pus in sarcina debitorului.
În consecință, Codul muncii prin dispozițiilor art. 161 alin. 4, nu interzice în nici un fel actualizarea cu indicele de inflație prin noțiunea de "daune interese".
De altfel, chiar Curtea Constituțională, prin mai multe decizii (de exemplu decizia nr. 72/05.03.2002), a statuat că actualizarea în raport cu rata inflației a sumelor datorate se impune pentru asigurarea recuperării creanței la valoarea ei reală.
Este irelevant că în speță debitorul este o instituție publică finanțată de la bugetul de stat, iar neacordarea acestui drept nu poate fi justificată pe lipsa de finanțare.
De asemenea corect a fost respinsă cererea de cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere că acesta nu are în atribuții rectificarea bugetului Ministerului Public și nu alocă fonduri bugetare celorlalți ordonatori principali de credite decât potrivit celor aprobate prin Legea bugetului de stat sau de rectificare potrivit capitolelor și destinațiilor prevăzute în acestea.
În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile declarate de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI împotriva sentinței civile nr. 936/05.06.2009 a Tribunalului Galați.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 09 2009.
PREȘEDINTE: Alina Savin | JUDECĂTOR 2: Benone Fuică | JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu |
Grefier, |
: - -/09.12.2009
: 9 ex.//21.12.2009
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Comunicat 7 ex.//______________
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Benone Fuică, Mihaela Neagu
