Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1424/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1424
Ședința publică din data de 15 iulie 2008
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de declarat de pârâta SC SA- GRUP, cu sediul în B,-, sector 1, cu sediul procesual ales la Și Asociații, cu sediul în B, B-dul - -- House nr.4-8, sector 1, împotriva sentinței civile nr.167 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant -, domiciliat în com. sat, jud.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-pârâtă SC SA-Membru Grup, intimatul-reclamant -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Curtea, din oficiu invocă excepția tardivității recursului formulat de recurenta-pârâtă SC SA-Membru Grup, rămânând în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la instanță sub nr. 6954/120/03.12.2007 pe rolul Tribunalului Dâmbovița, petentul - a chemat în judecată intimata SC SA Târgoviște, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea intimatei la plata sumei de 9256 lei, sumă ce reprezintă drepturi salariale cuvenite și neacordate în perioada anilor 2004, 2005 și 2006 reactualizate la data plății efective.
In motivarea cererii, s-a arătat că prevede o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu de bază cu ocazia sărbătorilor de Paște și pentru fiecare salariat, iar pentru anii 2004- 2005 și 2006 petentul nu a beneficiat de aceste suplimentări salariale.
S-au anexat în copie decizia privind încetarea contractului individual de muncă și practică judiciară în litigii similare.
Intimata a depus la dosar în dublu exemplar întâmpinare, urmând a fi comunicată petentului
In ședința publică din data de 31.01.2008, din oficiu instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale având în vedere că domiciliul reclamantului se află în comuna, satul, județul A.
Prin sentința civilă nr.166 din 31 ianuarie 2008 Tribunalul Dâmbovițaa admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de judecare a cauza în favoarea Tribunalului Argeș.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că art. 284 alin 2 din Codul muncii prevede că cererile referitoare la conflicte de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul, fiind vorba despre o competență teritorială absolută, stabilită în mod expres de lege.
Prin urmare, în temeiul dispozițiile art. 158 Cod procedură civilă, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA, solicitând admiterea căii de atac și modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
A susținut recurenta-pârâtă că drepturile salariale de C și de Paște au fost incluse în salariile de bază ale angajaților începând cu anul 2003,în acest sens fiind redactat și alin.2 al art.168 din CCM pe anul 2003, această prevedere fiind reiterată și în CCM pe anii2004 și confirmată prin versiunea din 2005 alin. 2 art.168.
De asemenea, aceeași interpretare a oferit-o și Comisia Paritară, înființată în scopul clarificării intenției reale a părților la momentul negocierii clauzelor CCM,comisie formată din reprezentanții părților semnatare,interpretare ce a fost cuprinsă în decizia nr.5140/2007 din 31.08.2007 intitulatănotă asupra precizării primelor de Paște și C, prevăzute în art.168 din CCM al SA,aceasta având caracter obligatoriu conform prevederilor Anexei 2 la CCM.
A învederat că atât prevederile CCM cât și interpretarea oferită de Comisia Paritară sunt opozabile salariaților conform art.9,14 și 30 din Legea nr.130/1996, această interpretare fiind reținută și de alte instanțe învestite cu soluționarea unor acțiuni similare.
Astfel, prima instanță a apreciat în mod greșit că se impune respingerea excepției prematurității întrucât nu există nici o reglementare care să stabilească în sarcina reclamantei obligația declanșării unei asemenea proceduri, a excepției prescripției dreptului la acțiune întrucât sumele solicitate sunt drepturi salariale care se prescriu în termen de 3 ani, precum și admiterea acțiunii deoarece pârâta nu ar fi făcut dovada că sumele în discuție nu au fost incluse în salariile angajaților.
În susținerea caracterului prematur al acțiunii formulate, recurenta-pârâtă a învederat că dreptul la acțiune nu se poate considera născut atâta timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora ar fi trebuit stabilit cuantumul exact al sumelor, condiție ce reiese din redactarea alin.1 al art.168 din CCM 2003-2007 și care trebuie să se concretizeze într-o decizie.
Totodată, caracterul întemeiat al excepției prescripției dreptului la acțiune reiese din faptul că drepturile a căror valorificare se urmărește prin promovarea acțiunii nu au natură salarială, nu au caracter continuu și nu reprezintă contraprestație a activității desfășurate ci drepturi acordate salariaților prin CCM în scopul de a le oferi protecție socială, fiind incidente disp. art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii ce reglementează un termen de prescripție de 6 luni pentru acțiunile rezultate din neexecutarea obligațiilor asumate prin CCM.
În subsidiar, a susținut că modalitatea de calcul a sumelor pretinse e greșită, câtă vreme se raportează la salariul mediu brut la nivel de societate,deși art.168 alin.1 din CCM stipulează că baza de calcul e salariul de bază mediu la nivel de, nivelul acestuia reieșind din adresa nr. 2022/04.09.2007.
Față de împrejurarea că pârâta a declarat recurs la data de 16.02.2008, astfel cum rezultă din ștampila poștei cu care acesta a fost înaintat, că sentința recurată a fost pronunțată la data de 31 ianuarie 2008, iar termenul de declarare a căii de atac este de 5 zile de la pronunțare.
Curtea, constată că recursul de promovat după împlinirea termenului legal, astfel încât în baza art.312 Cod procedură civilă îl va respinge ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivitățiii formulării recursului de către recurenta-pârâtă, invocată din oficiu de instanță.
Respinge ca tardiv recursul formulat de SC SA, cu sediul în Târgoviște,-, județ D, împotriva sentinței civile nr.167 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Gh. -, domiciliat în comuna, satul, județul A.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.07.2008.
Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - --- - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.2 ex./16.07.2008
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina
