Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1472/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1472/
Ședința publică din 26 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
Grefier -
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții recurent TRIBUNALUL BRAȘOV, Direcția Generală a Finanțelor Publice în calitate de reprezentantă în teritoriu pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL JUSTIȚIEI SI LIBERTATILOR în contradictoriu cu intimații reclamanți și și cu intimații pârâți CURTEA DE APEL BRAȘOV și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect: "drepturi bănești", împotriva sentinței civile nr. 1312 din 02.10.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 24 2009, când instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 26 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Constată că prin sentința civilă nr.1312/M/2009 TRIBUNALUL BRAȘOVa admis excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantelor, pentru perioada februarie 2004 - 5 iunie 2006, excepție invocată de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției și Libertăților, invocată de acești pârâți prin întâmpinare. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Finanțelor Publice, invocată de Direcția Generală a Finanțelor B, în calitate de reprezentantă legală a Ministerului Finanțelor Publice, prin întâmpinare. A admis în parte acțiunea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice și în consecință: a obligat pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamantelor și diferențele de natură salarială, echivalente cu sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară începând cu data de 5 iunie 2006 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pentru viitor, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000, cu excepția perioadelor în care reclamantele au avut contractul de muncă suspendat sau întrerupt. A obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor privind acordarea acestor drepturi. A obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, reactualizate, menționate anterior. A respins pretențiile aferente perioadei februarie 2004 - 5 iunie 2006, ca fiind prescrise.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că, în ceea ce privește excepția invocată de pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV, respectiv, excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, motivat de faptul că nu a avut la dispoziție fonduri destinate plății acestor sume și în consecință nu putea face plățile, instanța a apreciat că această excepție nu este întemeiată, întrucât, între reclamanți și această parte, există raporturi de muncă, iar pârâta în calitate de ordonator de credite, asigură plata salariilor, inclusiv a stimulentelor și a premiilor.
Față de excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, instanța a constatat că potrivit HG nr.736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct.1 din Legea nr. 303/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Ca urmare, nu are relevanță faptul că reclamanții nu au raporturi de muncă cu Ministerul Finanțelor Publice.
Având în vedere aceste considerente, instanța a respins excepția invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile constând în sporul de confidențialitate corespunzător perioadei februarie 2004 - 5.06. 2006, instanța a constatată că potrivit art.1 din Decretul nr.167/10.04.1958 dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege. Conform art.3 din același act normativ, termenul prescripției este de 3 ani.
Conform art. 283 alin.1 lit. c) din Codul muncii, cererile ce privesc soluționarea unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate.
În consecință, instanța a constatat că a intervenit prescripția cu privire la drepturile bănești aferente perioadei februarie 2004 - 5 iunie 2006, întrucât, acțiunea a fost promovata la data de 5.06.2009, conform rezoluției aflate pe cererea introductivă de instanță.
Pe fond s-a constatat că reclamantele au calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Brașov, astfel cum rezultă din înscrierile din carnetele de muncă depuse în copie la dosar.
Prin dispozițiile deciziei nr.46/15.12.2008 a Jp ronunțate în recurs în interesul legii, hotărâre invocată de reclamanți în susținerea acțiunii sale, s-a constatat că judecătorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar.
Potrivit art.329 alin.3 teza finală pr.civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe. Or, problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate prin decizia nr. 46/2008 a, astfel încât se impune admiterea acțiunii.
În consecință, instanța a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOV, să calculeze și să plătească reclamanților de mai sus drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din data de 05.06.2006 și pe viitor, până la noi reglementări.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și pentru viitor, Tribunalul a reținut că această cerere este întemeiată, întrucât drepturile salariale constituie prin excelență prestări periodice în înțelesul art. 110 alin.2 pr.civ. astfel încât, pot fi solicitate și acordate înainte de termen.
Actualizarea sumelor acordată conform indicelui de inflație și a dobânzii legale a fost acordată de instanță în temeiul art.1082 și 1084 Cod civil, deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat reclamantelor un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației, precum și în lipsa de folosință a acestor sume.
Cererea de obligare la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărei reclamante a fost admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, TRIBUNALUL BRAȘOV critica sentința pe considerentul că prin soluția atacată instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești deoarece prin acordarea sporului de confidențialitate se adaugă la legea de salarizare invocând decizia Curții Constituționale prin care s-a admis neconstituționalitatea art.1,art.2 alin 3și ale art.27 alin1 din nr.OG137/2007. În acest sens a fost invocată și decizia Curții Constituționale în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de ICCJ, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
În ceea ce privește fondul cauzei, se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
De asemenea este criticată soluția de actualizare a sumelor acordate cu indicele de inflație și acordarea dreptului șipe viitor în condițiile în care ele sunt eventuale, nenăscute și actuale.
Ministerul Justiției și Libertăților invocă în temeiul art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și în acest sens menționează decizia Curtea Constituționale pronunțată la data de 27.05.2009 și în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, lipsa de temei legal a hotărârii având în vedere că în speță nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a personalului auxiliar de specialitate.
apare ca o atribuție de serviciu normală, compensarea salariatului nefiind o condiție de validitate a acestei obligații.
De asemenea este criticată soluția de actualizare a sumelor acordate cu rata inflației și dobânda legală.
Ministerul Finanțelor Publice reiterează lipsa excepției calității procesual pasive, iar pe fond nelegalitatea hotărârii.
Recursurile nu sunt fondate.
În ceea ce privește excepția reiterată de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, curtea reține că a fost corect soluționată de prima instanță având în vedere că potrivit nr.HG 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești curtea reține că acesta este nefondat întrucât cu privire la drepturile salariale supuse judecății s-a pronunțat ICCJ în cadrul recursului în interesul legii.
Prin urmare, admițând acțiunea privind acordarea sporului de confidențialitate de 15%, instanța de judecată de drept comun nu iese din sfera atribuțiilor sale constituționale, nu încalcă atribuțiile unei alte puteri constituționale, ci asigură respectarea prevederilor legale, de procedură civilă, care în prezent guvernează regimul juridic al deciziilor date în recursurile în interesul legii, anume instituirea caracterului obligatoriu al deciziilor de acest fel pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în Monitorul Oficial potrivit cerinței imperative din art.329 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Referitor la regimul juridic și efectele deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în privința conflictelor juridice de natură constituțională, în concret Decizia nr.838/27 mai 2009 referitoare la conflictul dintre Puterea Judecătorească pe de o parte și celelalte puteri constituționale pe de altă parte, atât doctrina, cât și jurisprudența constituțională sunt unanime în sensul că, potrivit art.147 alin.ultim din Constituție, efectele se produc numai pentru viitor, iar întinderea efectelor acoperă exclusiv comportamentul criticat de Curtea Constituțională prin decizia respectivă, interpretarea neputând fi extinsă la alte categorii de atribuții ale autorității publice găsită în culpă.
Efectele deciziei de constatare a conflictului între puteri (în sensul art.146 lit.e din Constituție) nu pot retroactiva cu privire la deciziile pronunțate în recurs în interesul legii care au născut conflictul în autorități, ci dispozitivul deciziei instanței constituționale impune ÎCCJ- Secțiile Unite să își reconsidere jurisprudența constituită în deciziile de unificare a practicii judiciare în așa fel încât deciziile în recurs în interesul legii să nu mai conducă la încălcarea atribuțiilor exclusive ale altei puteri constituționale, anume la încălcarea atribuțiilor exclusive ale Parlamentului în cazul concret.
Cu atât mai mult, astfel de decizii ale Curții Constituționale nu pot determina prin ele însele modificarea directă a practicii instanțelor de judecată în cauzele obișnuite, în absența unei noi decizii în recurs în interesul legii pe care să o fi pronunțat între timp ÎCCJ - Secțiile Unite, adică după publicarea Deciziei nr.838/2009 în Monitorul Oficial. Dimpotrivă, instanțele ordinare, cum este și cazul Tribunalului Brașov în litigiul de față, au obligația legală de a respecta dispozițiile cuprinse în deciziile pronunțate de ÎCCJ- secțiile Unite în recurs în interesul legii, așa cum impune art.329 alin.3 teza ultimă din Codul d e procedură civilă.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și pentru viitor, curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență prestări periodice în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale a fost corect acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 Cod Civil, deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părților reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 cod procedură civilă, curtea va respinge recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Direcția Generală a Finanțelor Publice în calitate de reprezentantă în teritoriu pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL JUSTIȚIEI SI LIBERTATILOR, împotriva sentinței civile nr. 1312/M/02.10.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 26.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. -/16.12.2009
Dact. /16.12.2009
Jud. fond: -
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Dorina Rizea, Roxana Maria
