Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1476/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1476/
Ședința publică din 20 august 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Finanțelor Publice, prin H, cu sediul în M C,-, împotriva sentinței civile nr. 474 din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate și motivate în termen, fiind scutite de taxă judiciară de timbru, iar Tribunalul Harghitaa comunicat relațiile solicitate la termenul anterior.
Văzând lipsa părților și împrejurarea că acestea au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor conform art. 242 Cod procedură civilă, în baza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 474/20 martie 2008, Tribunalul Harghitaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar pe fondul cauzei, a admis acțiunea civilă formulată de către reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Harghita, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și, drept consecință:
- a obligat âții în solidar, la calcularea și la plata despăgubirilor echivalente diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite reclamanților, calculate în funcție de coeficienții de multiplicare primiți de procurorii și, aflați în funcții de execuție sau de conducere, analoage reclamanților și drepturile salariale primite efectiv de reclamanți, începând cu luna aprilie 2006 și pentru viitor, până la încetarea stării de discriminare;
- a dispus că sumele mai sus menționate cuvenite reclamanților vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărei diferențe de natură salarială neacordate și până la data executării efective a hotărârii;
- a obligat pârâtul Tribunalul Harghita să efectueze mențiunile cuvenite în carnetele de muncă ale reclamanților;
- a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării sumelor menționate anterior.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă.
Prin memoriul de recurs, pârâții au susținut că prima instanță a depășit limitele puterii judecătorești și și-a arogat atribuții de legiferare, întrucât a dispus obligarea ordonatorilor de credite la plata în favoarea reclamanților a unor drepturi salariale în alt cuantum decât cel stabilit de actul normativ incident în materia salarizării magistraților, respectiv nr.OUG 27/2006.
S-a mai arătat că în cauză nu se poate pune în discuție incidența dispozițiilor nr.OG 137/2000, privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare, în lipsa unui text de lege care să recunoască reclamanților dreptul pretins prin cererea de chemare în judecată, întrucât stabilirea de către legiuitor a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii profesionale sau nereglementarea anumitor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă care să poată fi apreciată din punctul de vedere al discriminării.
De asemenea, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a susținut excepția lipsei calității sale procesuale pasive, invocând faptul că raporturile de serviciu ale reclamanților nu sunt stabilite cu acest minister, situație în care nu poate fi obligat la plata unor drepturi către salariații altor instituții.
Verificând legalitatea hotărârii atacate, prin raportare la motivele invocate de către recurenți, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea civilă formulată, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata unor diferențe de drepturi salariale, invocând discriminarea prin neacordarea unei indemnizații egale cu cea a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Examinând solicitarea acestora, instanța de fond a reținut incidența prevederilor art. 1, art. 2 alin. 1-3 și art. 27 alin.1 din nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Trebuie observat, însă, că prin repetate decizii ale Curții Constituționale s-a constatat că dispozițiile nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. ( deciziile nr. 818 - 821 din 3 iulie 2008 ).
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin.1 din Legea nr. 47/1992, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.
Cum prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a acordat reclamanților beneficiul dispozițiilor art. 11 alin.1 din nr.OUG 27/2006, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 45/2007, deși aceștia nu se încadrează în categoria personalului vizat de norma legală evocată, Curtea constată incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, soluția adoptată fiind lipsită de temei legal.
Pentru considerentele expuse, în baza prevederilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile deduse judecății și va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți și menținerii dispozițiilor privitoare la soluționarea excepțiilor, constatând că, față de motivul de nelegalitate identificat, nu se mai impune verificarea celorlalte critici expuse în cuprinsul memoriilor de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr. 474/20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanții, și.
Menține dispoziția privitoare la soluționarea excepțiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 august 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./27.08.2009
Jud.fond.;
Asist.jud.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
