Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1530/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr.1530
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 9 decembrie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Aștefănesei Petrina Manuela judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Romașcanu Sorina
- - JUDECĂTOR 3: Gioacăș
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr. 666/C din 7 august 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul este la al doilea termen de judecată, are ca obiectdrepturi bănești, procedura este completă, prin compartimentul arhivă s-a depus la data de 8.12.2009 note scrise din partea intimatului-reclamant și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat și față de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată, trecându-se la deliberare.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.666 din 7.08.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul, reținându-se în esență următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul - din 16.02.2009, reclamantul, a chemat în judecată pârâții: Casa Județeană de Pensii N, Tribunalul Neamț, Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Bacău, pentru ca în contradictoriu cu aceștia și pe baza probelor administrate să se dispună plata drepturilor salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară pentru perioada 01.10.2000 - 01.06.2004, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective, obligarea pârâților Ministerului Justiției și Libertăților și a Tribunalului Neamț la recalcularea pensiei de serviciu începând cu data de 01.06.2004 până la zi prin includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară și eliberarea adeverinței în acest sens pentru actualizarea dreptului la pensie.
Inițial, prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, această instanță, în temeiul art. I din OUG nr. 75/2008, prin sentința civilă nr. 10 din 26.01.2009 declină competența de soluționare în favoarea Tribunalul Neamț - Secția Civilă.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că a fost judecător la Judecătoria Roman jud. N și că prin decizia nr. - din 21.06.2004, i- fost stabilită pensia de serviciu, fără a fi luat în calcul sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, drept salarial stabilit ca fiind cuvenit magistraților de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.21 din 10 martie 2008; că, acest spor salarial fost stabilit prin art.47 din Legea nr.50/1996, rep. că în prezent, magistraților în funcție li s- stabilit venitul brut realizat avându-se în vedere și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și cu toate acestea, în mod nejustificat, în adeverința emisă în scopul actualizării pensiei sale de serviciu, Tribunalul Neamț nu prevăzut și acest spor salarial.
Pârâtul, Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinarea formulată, invocat excepția prescripției dreptului la acțiune menționând că în raport de data introducerii acțiunii, dreptul material la acțiune este prescris iar pretențiile reclamantului putând fi examinate numai pentru perioada de 3 ani, anterioară momentului introducerii acțiunii, totodată invocă și excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând, în esență că, nu poate avea obligații în ceea ce privește actualizarea pensiei de serviciu și plata vreunor diferențe de pensie.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta Casa Județeană de Pensii N, solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată, arătând că, reclamantul beneficiază de pensie de serviciu, stabilită prin decizia nr. -/08.02.2001; că, în temeiul dispozițiilor art.85 alin.2 din Legea nr. 303/2004, pensia de serviciu se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară unui magistrat în activitate, pe baza adeverințelor tip întocmite conform modelelor prevăzute de normele de aplicare acestui act normativ și că, răspunderea cu privire la datele menționate revine instituției care eliberează aceste adeverințe, în speță, Tribunalul Neamț.
Depune în copie decizia nr. - din 23.01.2009 și nota de calcul, adeverința nr. 2290/42A/14.11.2008 emisă de Tribunalul Neamț.
Pârâta, Curtea de Apel Bacău deși legal citată nu s-a prezentat în instanță și nici nu a administrat probe în apărarea sa.
La solicitarea instanței, pârâta Tribunalul Neamț, depune la dosar adresa nr. 1845/19A/30.06.2009 prin care arată că reclamantul nu a solicitat și nici nu i-au fost eliberate adeverințe în vederea recalculării pensiei de serviciu cu luarea în considerare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% ( 26).
Excepțiile privind prescripția dreptului la acțiune și lipsa calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților au fost unite cu fondul cauzei.
Față de excepțiile invocate de pârâul Ministerul Justiției și Libertăților privind prescripția dreptului la acțiune și lipsa calității procesuale pasive, instanța a constatat că acestea sunt nefondate, motivat de următoarele considerente:
Având în vedere că prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea unitară dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s- constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Cum în temeiul art. 329 alin 3 Cod de procedură civilă dezlegarea dată problemei de drept ce formează obiectul acestei judecăți este obligatorie pentru instanțe, soluția în cauză va fi conformă deciziei nr. 21 din 10.03.2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Astfel, dreptul material la acțiune al reclamantului privind plata sporului salarial pretins s- născut la data publicării în Monitorul Oficial deciziei instanței supreme, ce constituie temeiul de drept al acțiunii deduse judecății, respectiv 13 iunie 2008, iar cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentei cauze fiind formulată în 30 octombrie 2008, cu respectarea termenului de prescripție legal prevăzut, motiv pentru care instanța va respinge excepția privind prescripția dreptului la acțiune ca nefondat.
Potrivit dispozițiilor art.18 din Anexa la HG nr. 1275 din 18 octombrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, Ministerului Justiției, în calitate de instituție la nivel central statului, se comunică de către CNPAS listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată, la rândul său, acest minister având obligația de transmite adeverințele nominale, întocmite de unitățile din subordine, în vederea actualizării pensiilor de serviciu, către CNPAS, respectiv către casele județene de pensii.
Pe de altă parte, în calitate de ordonator principal de credite, pârâtul Ministerul Justiției are obligația de asigura în bugetele proprii ale instituțiilor subordonate fondurile bugetare necesare efectuării plăților stabilite prin titluri executorii, astfel cum este reglementat la art.1 și art.2 din OG nr.22/2002.
Față de considerentele reținute, în temeiul textelor de lege invocate, instanța a respins excepția invocată, ca nefondată.
Pe fondul cauzei, examinând probatoriul administrat în dosar, instanța a reținut că, anterior pensionării, reclamantul a lucrat în calitate de judecător, având o vechime în magistratură de 39 ani.
În conformitate cu dispozițiile art. 82 din Legea 303/2004, republicată, aplicabile și reclamantului, în temeiul dispozițiilor art.82 alin.6 din aceeași lege, judecătorii și procurorii beneficiază de pensie de serviciu la îndeplinirea condițiilor legale, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Art. 85 alin. 2 din același act normativ prevede că, pensiile de serviciu se actualizează "ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime".
Prin Decizia nr. 21 din 10.03.2008, pronunțată în dosarul nr.5/2008, obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție, admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În atare situație, s-a apreciat că, în condițiile în care sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, intrat în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, în mod nejustificat și nelegal, în perioada 01.10.2000 - 01.06.2004, acest spor salarial nu fost prevăzut în vederea actualizării pensiei reclamantului.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art.7 alin.3 din HG nr. 1275 din 18 octombrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și aleLegii nr. 47/1992privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, în veniturile brute realizate, care stau la baza stabilirii pensiei de serviciu, se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent.
În acest context, s-a apreciat că, sporul este definit ca fiind creștere, mărire, majorare, adaos, supliment, sporul salarial dedus judecății intrând în această categorie.
De asemenea, instanța a apreciat că, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, nu face parte din sumele care, potrivit art.7 alin.3, teza finală din normele sus invocate, nu sunt incluse în veniturile brute ce constituie baza de calcul pensiilor de serviciu.
Împotriva sentinței civile nr.666 din 7.08.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț, în termen legal, au formulat recurs pârâtele Ministerul Justiției și Libertăților și Casa Județeană de Pensii N criticând-o pentru următoarele motive:
- s-au ignorat dispozițiile care reglementează instituția prescripției extinctive a dreptului la acțiune în sens material;
- actualizarea pensiei de serviciu a contestatorului, cu includerea sporului de 50%, nu se poate realiza deoarece acest spor nu a fost inclus, acordat și efectiv încasat de către magistrații în funcție.
Recursurile sunt întemeiate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În raport de data introducerii acțiunii, dreptul material la acțiune este prescris, pretențiile putând fi examinate numai pentru perioada de 3 ani - durata termenului de prescripție - anterioară momentului introducerii acțiunii, conform art.1,3 din Decretul nr.167/1958 și art.283 alin.1 lit.c din Legea 35/2003.
Prin Decizia 21/11.03.2008 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a stabilit un termen de la care a început să curgă prescripția, așa cum face de exemplu Decizia nr.XXIII/12.12.2005 publicată în Monitorul Oficial nr.233/15.03.2006 și prin urmare, începutul cursului prescripției trebuie să se determine potrivit prevederilor Decretului nr.167/1958 și art.283 din Codul muncii.
Prin Decizia 21/10.03.2008, Înalta Curte a reținut că inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în Ordonanța Guvernului nr.83/2000 impune considerarea dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, în vigoare și după apariția ordonanței respective, rezultând astfel că normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică au supraviețuit dispozițiilor de abrogare și prin urmare, acestea au produs efecte juridice pentru toată perioada pentru care reclamantul solicită plata acestui spor.
În aceste condiții, în raport de data introducerii acțiunii, precum și în considerarea prevederilor art.12 din Decretul nr.167/12958, potrivit cărora "în cazul când un debitor este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste pretenții se șterge printr-o prescripție deosebită" se constată că, în cauză dreptul la acțiune al reclamantului, cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică aferent perioadei 1.10.2000 - 1.06.2004 este prescris.
În consecință, față de considerentele expuse în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă, se vor admite recursurile, se va modifica în parte sentința în sensul respingerii ca prescrisă a acțiunii vizând perioada 1.10.2000 și 1.06.2004.
Pe cale de consecință, se va respinge ca nefondată acțiunea privind eliberarea adeverinței cu acest spor și recalcularea pensiei.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Admite recursurile promovate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr. 666/C din 7 august 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că admite excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada 1.10.2000 - 1.06.2004 și respinge ca prescrisă acțiunea vizând această perioadă privind acordarea sporului de 50% și ca nefondată acțiunea privind eliberarea adeverinței cu acest spor și recalcularea pensiei cu respectivul spor.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- --- - -
-
GREFIER,
Red.sent.-/
Red.dec.rec.- /17.12.2009.
Tehn.- / 6 ex./com.tuturor părților
Președinte:Aștefănesei Petrina ManuelaJudecători:Aștefănesei Petrina Manuela, Romașcanu Sorina, Gioacăș
