Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 191/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 191
Ședința publică din data de 26 februarie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 3: Bârsescu Neculai
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în,-, județul S, împotriva sentinței nr. 1335 din 5 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat recurenta, lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat "- M" SA
Procedura este completă.
S-au verificat lucrările dosarului după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Recurenta, reiterând motivele precizate în scris, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei aceleiași instanțe spre rejudecare, întrucât consideră că unitatea pârâtă are calitate procesuală pasivă, ca urmare a faptului că ""- M DISTRIBUȚIE" este o continuatoare a "- M SA, păstrând aceleași elemente de identificare și nu este o unitate nouă. In subsidiar, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și, pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. A depus la dosar concluzii scrise.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Suceava - Secția civilă și înregistrată la data de 4.06.2007, reclamanta, în contradictoriu cu pârâta "- M" SA B, a solicitat ca pârâta, în temeiul dispozițiilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, ale art. 25, 26 din Codul muncii și ale art. 46, 57 alin. 2 și 3 și art. 60 din Statutul profesiei de consilier juridic, să emită o decizie prin care să opereze modificările în încadrarea și stabilirea drepturilor sale, prin acordarea sporului de mobilitate și confidențialitate în cuantum total de 30% din salariul de încadrare, începând cu data înscrierii în Asociația consilierilor juridici, cu actualizarea sumei în funcție de indicele de inflație, la data plății.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în aplicarea Legii nr. 514/2003, Congresul Extraordinar al Colegiilor consilierilor juridici din România, a adoptat la data de 6.03.2004 - Statutul profesiei de consilier juridic care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr.684/2004, dispozițiile acestuia fiind obligatorii.
La art.24 alin.2 din Legea nr.54/2003 se prevede că: "în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritățile publice, instituțiile publice și toate celelalte persoane juridice de drept public sau priva5t, vor opera modificările prevăzute de prezenta lege în încadrarea și stabilirea statutului, a drepturilor și obligațiilor consilierilor juridici pe care îi au numiți sau angajați în slujba lor".
Din acest text de lege rezultă că și SC - M SA B are obligația prevăzută imperativ de lege, în privința sa.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a ""- M DISTRIBUȚIE" SA.
A susținut că în conformitate cu Directiva CE 54/2003, transpusă în Legea energiei electrice nr.13/2000, s-a hotărât separarea activităților de distribuire și furnizare, motiv pentru care, SC - M SA s-a divizat, așa cum rezultă din proiectul de divizare, publicat în din 16.02.2007 și din cele două certificate de înregistrare a societăților, la Oficiul Registrului Comerțului
La data notificării cât și la data acționării în judecată, nu mai exista SC - M SA, contractul de muncă al petentei fiind transferat începând cu data de 1.04.2007, la societatea nou înființată, SC - M Furnizare SA.
Prin sentința nr. 1335 din 5.11.2007 a Tribunalului Suceava - Secția civilă, s-a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâtă și s-a respins acțiunea reclamantei, în contradictoriu cu pârâta "- M" SA B, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În considerentele sus-menționatei sentințe s-a reținut că, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă) precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv al (este obligat în) raportului juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă cât și pe cea pasivă iar instanța, după ce a fost sesizată, va trebui să verifice calitățile procesuale ale părților înainte de începerea dezbaterilor.
S-a mai arătat că, în cauză, reclamanta a înțeles să cheme în judecată, în calitate de pârâtă, "- M" SA B pentru a fi obligată să opereze modificările în încadrare și stabilirea drepturilor prin acordarea sporului de mobilitate și confidențialitate în cuantum de 30% din salariul de încadrare începând cu data înscrierii în Asociația Consilierilor juridici din cadrul Autorităților și Publice a județului S, cu actualizarea sumei în funcție de indicele de inflație la data plății.
Instanța de fond, din înscrisurile depuse la dosar, a constatat că pârâta chemată în judecată nu mai există ca și persoană juridică, începând cu data de 6.04.2007. aceasta a fost supusă divizării, din ea rezultând două societății: SC - M Distribuție SA și SC - M Furnizare SA, la divizare împărțindu-se atât patrimoniul societății SC - M SA cât și personalul acesteia, iar, din decizia nr. 294/20.04.2007, cât și din actul adițional la contractul de muncă, reclamanta a luat la cunoștință de trecerea activității sale la "- FURNIZARE" SA.
În considerentele sentinței nr. 1335 din 5.11.2007, a Tribunalului Suceava - Secția civilă, s-a conchis în sensul că, întrucât pârâta chemată în judecată este lipsită de personalitate juridică, nu are folosința drepturilor civile și nici o celor procesuale, deci nu poate sta în judecată.
Împotriva sus-menționatei sentințe, reclamanta a declarat recurs.
În motivarea acestei căi de atac, întemeiată pe prevederile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, recurenta arată că în cauză nu este aplicabil art. 26 Decretul nr. 31/1954, ci art. 42 din același act normativ, potrivit căruia persoana juridică nu încetează de a avea ființă în cazul în care parte din patrimoniul ei se desprinde și se transmite la una sau la mai multe persoane juridice care iau astfel ființă.
A mai susținut că "- M DISTRIBUȚIE" SA nu numai că a preluat majoritatea patrimoniului "- M" SA, ci și-a menținut datele de identificare existente la ORC, inclusiv sediul social al acesteia, stare de fapt probată prin:
- același cod unic de înregistrare cu "- M" SA, respectiv - din 6.03.2002;
- același număr de ordine, respectiv JO- din 5.03.2002;
- are același sediu social, respectiv municipiul B,-;
- a operat cu aceleași identificări în carnetul de muncă al recurentei după data de 13.04.2007, când instanța prezumă divizarea.
Recurenta constată că, pe cale de consecință, neoperând situația de fapt a încetării persoanei juridice, instanța de fond nu era îndreptățită a constata, pe un fals temei de drept, lipsa calității procesuale a "- M DISTRIBUȚIE" SA.
Recurenta învederează instanței de recurs neexercitarea rolului activ al instanței de fond, în condițiile în care soluționarea acțiunii impunea introducerea în cauză a "- M FURNIZARE" SA, conform cererii formulate prin întâmpinare de către "- M DISTRIBUȚIE" SA, cerere asupra căreia instanța nici nu s-a pronunțat, rezumându-se doar la a constata că "- M" SA nu are personalitate juridică și nu poate astfel sta în instanță, stare de fapt nerelevantă atâta timp cât, potrivit art. 42 mai sus citat, persoana juridică nu încetează a avea ființă.
În recurs se mai susține că netemeinicia sentinței recurate vine și din faptul că recurenta, aflându-se în concediu de maternitate, nu avea posibilitatea și nici obligația de a cunoaște modificările organizatorice ale angajatorului "- M" SA, parte a contractului ei de muncă.
Și cu privire la acest aspect invocat, instanța de fond nu a manifestat rol activ, rezumându-se doar la a constata existența unui act adițional, depus de către pârâtă, dar neînsușit de reclamantă prin semnătură și a cărui comunicare nu a fost probată.
Recurenta, în susținerea acelorași considerente privind calitatea procesuală pasivă a pârâtei, arată că potrivit art. 41 din Codul muncii contractul individual de muncă nu poate fi modificat prin acordul părților, atâta timp cât "- M DISTRIBUȚIE" SA este fără echivoc continuatoarea "- M" SA și doar o parte din consilierii juridici, cu acordul acestora, au fost mutați la "- M FURNIZARE" SA.
Cum recurenta nu semnat un acord în acest sens, nu era posibilă mutarea acesteia la "- M FURNIZARE" SA, și consideră că pârâta avea obligația de a depune la dosar acordurile pe care le-au dat ceilalți juriști, care au fost preluați la "- M FURNIZARE" SA, respectiv, locație I, locație
Examinând recursul de față, curtea îl constată neîntemeiat.
Astfel, potrivit prevederilor art. 112 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, cererea de chemare în judecată va cuprinde "numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal și contul bancar. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul".
Obligația de a indica cu precizie toate datele sus-menționate revine în exclusivitate celui care formulează cererea de chemare în judecată, în speță, recurentei.
Rolul activ al judecătorului în procesul civil, consacrat de prevederile art. 129 și 130 din Codul d e procedură civilă, nu este menit a da posibilitatea părților să eludeze obligațiile procesuale ce le revin potrivit, ca în cauză, prevederilor art. 112 pct. 1 din același cod.
Față de cele de mai sus și cum sentința recurată este legală, curtea, având în vedere prevederile art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței nr. 1335 din 5 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 februarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond:
Dact.
2 ex. 19.03.2008
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Andrianu Virgil, Bârsescu Neculai
