Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 193/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă Nr. 193/ Dosar nr-
Ședința publică din 20 februarie 2008
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
--- - JUDECĂTOR 3: Ligia
- judecător
grefier
***********
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției, împotriva sentinței civile nr. 1333 din 15 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică - la pronunțare - se constată lipsa părților acestea nefiind citate pentru data de astăzi.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 14 februarie 2008, când - constatând cauza în stare de judecată - instanța a rămas în pronunțare asupra recursului.
În vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a fost amânată pronunțarea pentru astăzi 20 februarie 2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că prin sentința civilă nr. 1333 din 15 noiembrie 2007, Tribunalul Covasnaa admis în parte cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea e APEL BRAȘOV, Tribunalul Covasna, Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință, a obligat pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Covasna să achite reclamantei drepturile salariale cuvenite acesteia, reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut pe perioada iunie 2004 - iunie 2007, în cuantum actualizat astfel cum a fost determinat prin raportul de expertiza tehnica contabila nr. 203/31.10.2007 întocmit de expert, raport ce face parte integranta din prezenta hotărâre, suma totala datorata reclamantei fiind de 3720 lei. Suma care urmează a fi actualizată prin aplicarea indicelui de inflație pe perioada cuprinsa intre data pronunțării prezentei hotărâri si data plății efective, a obligat paratul Ministerul Economiei și Finanțelor sa aloce fondurile necesare plății acestor drepturi bănești cuvenite reclamantei, a respins petitul din acțiune privitor la acordarea indemnizației de 10% din salariul brut pentru viitor și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Covasna la plata sumei de 300 lei către reclamanta cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Covasnaa reținut următoarele:
Reclamanta face parte din personalul auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Tg., deci este personal contractual.
Potrivit art. 6 al.2 din Codul muncii care se aplică în cauză, orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nici o discriminare."
Prin art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 republicată, cu modificările ulterioare, respectiv nr.OG83/2000, s-a prevăzut expres că "care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10 % din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități. De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară".
Reclamanta din speța de față îndeplinește funcția de grefier și prin urmare se poarte concluziona că deși îndeplinește aceiași funcție cu alte colege care au beneficiat de această indemnizație, în virtutea funcției, la muncă egală nu a beneficiat ca și colegele ei de acordarea acestui spor, și prin urmare neacordarea dreptului pretins a prejudiciat reclamanta din cauza de față, și totodată a creat o situație vădită de discriminare.
Prin urmare se încalcă dispozițiile legale în materie și anume art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, OG 137/2000, modificată prin Legea 27/2004 care se referă la sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și prevederile invocate mai sus.
Instituirea unor astfel de sporuri doar în favoarea unor categorii de grefieri conduce indubitabil la aplicarea unui tratament diferențiat care rezidă într-o inegalitate, cu consecința unui tratament diferențiat în ceea ce privește acordarea drepturilor salariale.
Faptul că nu toți grefierii au desfășurat activități din cele prevăzute la art. 19 pct.3 din Legea nr.50/1996 republicată și prin urmare nu sunt îndreptățiți la acordarea drepturilor solicitate, așa cum s-au apărat pârâții prin întâmpinările depuse, nu poate conduce la respingerea cererii, deoarece modalitatea de acordare a indemnizației de 10% prevăzută prin actul normativ menționat reprezintă o practică discriminatore.
Reclamanta a solicitat și s-a efectuat o expertiză contabilă cu nr. 203/2007 de către expertul din care rezultă sumele care i se cuvin, sume care sunt actualizate deja în raport de rata inflației.
Față de considerentele de drept și de fapt expuse tribunalul urmează a admite acțiunea reclamantei doar în parte, în sensul că va obliga Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Covasna la acordarea acestor sume potrivit raportului de expertiză contabilă care face parte integrantă din prezenta, care sunt deja actualizate, precum și la actualizarea sumelor tot în raport de indicii de inflație pe perioada cuprinsă între data pronunțării prezentei și data efectuării plății efective, dar va respinge cererea reclamantei cu privire la acordarea acestei indemnizații pe viitor întrucât un astfel de drept nu este născut, actual, cert, pentru aoî ndreptăți la această solicitare.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției.
Prin recursul formulat, Curtea e APEL BRAȘOVa criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În acest sens sunt invocate dispozițiile art. 19 pct. 3 din Legea nr. 50/1996 republicată, potrivit cărora grefierul care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, actelor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități. De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară.
Față de dispozițiile legale menționate și față de procedura concretă în care se poate acorda sporul de 10%, personalul auxiliar care nu participă activ la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă nu poate beneficia de sporul în discuție, așa cum greșit a apreciat instanța de fond.
Totodată, nu poate exista discriminare prin efectul hotărârilor judecătorești care se bucură de prezumția interpretării și aplicării corecte a dispozițiilor legale și putere de lucru judecat.
Sentința mai este criticată și pentru modul de evaluare a prejudiciului pretins de reclamantă, având în vedere că acesta trebuie să fie cert și evaluat.
Prin recursul formulat, Ministerul Justiției a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând în acest sens prevederile art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996, ale art. 1 alin. 3 din nr.OG 137/2000 și Hotărârea nr. 333/8 octombrie 2007 Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
În acest sens, se arată că instanța de fond a reținut în mod eronat că modalitatea de acordare a indemnizației de 10%, reprezintă prun ea însăși o practică discriminatorie și, în realitate, această indemnizație este calculată în raport de timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Totodată se precizează că principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite, iar potrivit jurisprudenței CEDO, diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 numai atunci când autoritățile statale introduc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
În aceeași ordine de idei se evidențiază faptul că dispozițiile art. 19 din Legea nr. 50/1996 nu contravin art. 6 alin. 2 din Codul muncii și că nu se poate reține culpa Ministerului Justiției pe considerentul că dispozițiile art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 republicată sunt apreciate de reclamantă ca fiind discriminatorii, întrucât activitatea de legiferare aparține Parlamentului.
Examinând sentința în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de recurs, curtea reține următoarele:
Prima instanță a acordat în mod greșit drepturi bănești care nu sunt prevăzute de lege, prin interpretarea eronată a textelor de lege aplicabile în cauză.
Hotărârea nr. 333 din 8 octombrie 2007 pronunțată de CNCD, invocată de recurentul Ministerul Justiției stabilește, în interpretarea aceleiași dispoziții de drept invocate și în prezenta speță, că faptele prezentate nu constituie acte de discriminare conform nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a reținut că nu poate fi stabilită existența unei situații de diferențiere din perspectiva principiului egalității și nediscriminării, privind tratamentul diferit instituit prin efectul prevederilor art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007.
Întrucât petenții din plângerea adresată Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu îndeplinesc activități din cele enumerate în art. 3 alin. 8 ( grefieri care participă la efectuarea actelor priind reorganizarea judiciară, falimentul, executarea penală și civilă), în cauză este incident principiul potrivit căruia instituirea unor reglementări juridice diferențiate în privința drepturilor și obligațiilor unor categorii e cetățeni care se află în situații diferite nu e contrară art. 16 alin. 1 din Constituție.
Nu se poate face abstracție de efectele Hotărârii nr. 333/2007, cu privire la care nu s-a dovedit că a fost atacată în contencios administrativ și înlăturată.
Reclamanta este încadrată ca grefier în cadrul judecătoriei Târgu Secuiesc, însă fără a avea înscris în fișa postului atribuții pentru care dispozițiile art. 19 pct. 3 din Legea nr. 50/1996 așa cum a fost modificată prin nr.OG 83/2000 prevăd acordarea sporului de 10/% pentru timpul în care a desfășurat activitatea respectivă, respectiv efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii. Faptul că legiuitorul a atribuit unei anumite categorii de personal un procent de 10% la salariu pentru activități suplimentare și numai proporțional cu timpul efectiv lucrat, nu înseamnă că a creat o discriminare.
Prin urmare, reclamanta neîndeplinind atribuțiile legale și limitativ prevăzute de lege, nu poate beneficia de sporul de 10% din salariu, astfel că toate criticile din recursuri sunt fondate, urmând a fi admise și sntința primei instanțe modificată în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurenții pârâți curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 1333/15.11.2007 a Tribunalului Covasna, pe care o modifică în parte, în sensul că respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Covasna și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Înlătură dispozițiile privind admiterea în parte a cererii, obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut, actualizată, obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare pentru această plată și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Menține dispozițiile privind respingerea pretențiilor de acordare a indemnizației de 10% din salariul brut pentru viitor.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 20 februarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - --- - -
Grefier,
Red. - 13.03.08
Dact. - 18.03.08
2 ex.
Red. fond -
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Maria Carmen Tică, Ligia
