Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 204/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DOSAR NR- DECIZIE Nr. 204
Ședința publică de la 03 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Pîrjol Năstase Doru Octavian JUDECĂTOR 2: Busuioc Monica
- - - - JUDECĂTOR
- - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-au luat în examinare recursurile civile promovate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice N și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.905 din 26 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor - prin DGFP N; lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a referit instanței că la fila 22 dosar intimații-reclamanți au depus concluzii scrise, după care:
Nemaifiind de formulat cereri sau excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic pentru recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice - prin N, pune concluzii pentru admiterea recursului așa cum a fost formulat și depus în scris la dosar, casarea sentinței și pe fond, respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursurilor civile de față constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr.4244/103 din 16.08.2007 reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Justiție, domiciliat în N, str. -. - nr.6,.15,.10, județul și, domiciliat în P N,-, -.A,. 11, jud. N, au chemat în judecată civilă pe pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL BACĂU, cu sediul în B,-, Tribunalul Neamț, cu sediul în N, str. - - nr.30 și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, solicitând ca prin hotărâre judecătorească primii trei pârâți să fie obligați la plata sumelor de bani reprezentând diferență de compensare concediului de odihnă urmare a pensionării, în sumă de 1194,4211 lei pentru reclamantul și 350,0070 lei pentru reclamantul, în cuantum actualizat cu indicele de inflație, calculat începând cu luna august 2004 și până la plata efectivă drepturilor bănești solicitate și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la virarea fondurilor necesare plății în bugetul Ministerului Justiției.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au deținut funcția de judecător în cadrul Tribunalului Neamț, până la data de 23.05.2003 ( ), respectiv, 01.06.2004 ( ), când au fost pensionați; că, neefectuând concediu legal de odihnă pe anii respectiv, acesta le- fost compensat în bani; că, prin sentința civilă nr.1591/D/10.11.2006 Tribunalului Bacău, rămasă definitivă și irevocabilă, au obținut recunoașterea unor sporuri salariale neacordate (spor anticorupție și spor de vechime în muncă), care ar determina plata unei diferențe dintre indemnizația de concediu de odihnă acordată și cea cuvenită; că, sumele solicitate se regăsesc în adresele nr.1299/15.08.2007, respectiv nr.1298 din 15.08.2007 eliberate de Tribunalul Neamț și că, potrivit dispozițiilor Decretului nr.167/1958 dreptul material la acțiune s- născut la data de 08 ianuarie 2007 când sentința civilă în temeiul căreia solicitat plata unor diferențe de drepturi salariale rămas irevocabilă.
În dovedirea susținerilor, reclamanții au depus la dosarul cauzei adeverințele menționate, eliberate de Tribunalul Neamț, sentința civilă nr.1591/D din 10.11.2006 a Tribunalului Bacău și sentințele civile nr.670/ din 22.06.2007, respectiv sentința civilă nr.31/CC din 03.08.2007, pronunțate de Tribunalul Neamț în dosarul nr- ( 4-11, 23 -26).
Reclamanții au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care, în temeiul dispozițiilor Decretului nr.167/1958, invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, arătând că cererea de chemare în judecată fost înregistrată la data de 16 august 2007, cu încălcarea termenului ce 3 ani legal prevăzut.
Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinarea formulată a solicitat, pe cale de excepție, respingerea acțiunii formulate împotriva sa, pentru lipsă calitate procesuală pasivă, arătând că rolul său este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și că atribuțiile în angajarea și salarizarea reclamantului revine Ministerului Justiției și Tribunalului Neamț, în temeiul raportului de muncă încheiat între părți.
Prin sentința civilă nr.865/C/12.10.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț, s-au dispus următoarele:
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții, domiciliat în P N, str.-.-, nr.6,.15,.10, jud.N și, domiciliat în P N,-, - 7,.A,.11, jud.N, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, cu sediul în-, sect.5, Curtea de APEL BACĂU, cu sediul în-, Tribunalul Neamț, cu sediul în P N,- și Ministerul Economiei și Finanțelor B, cu sediul în-, sect.5, și în consecință:
Au fost obligați pârâții Tribunalul Neamț, Curtea de APEL BACĂU și Ministerul Justiției să plătească reclamantului suma de 1.194 lei RON și reclamantului suma de 350 lei RON reprezentând diferențe brute cuvenite acestora pentru compensarea în bani a concediului de odihnă pe anul 2004, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce și să vireze în bugetul pârâtului Ministerul Justiției sumele acordate celor doi reclamanți prin prezenta acțiune.
S-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților invocată de pârâtul Ministerul Justiției
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârâtul Ministerul Justiției, instanța constată că este nefondată motivat de următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor Decretului nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, preluate la art.73 lit."d" din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă și la art.283 alin.1 lit."c" din Codul muncii, acțiunile constând în plata unor drepturi salariale neacordate sau unor despăgubiri către salariat, se formulează în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Cum cererea dedusă judecății fost introdusă pe rolul acestei instanțe în data de 16 august 2007 (3), iar dreptul reclamanților la acțiune s- născut la data la care fost pronunțată sentința civilă nr.1591/D/10.11.2006 Tribunalului Bacău, rămasă definitivă și irevocabilă, prin care aceștia au obținut recunoașterea unor sporuri salariale neacordate ( spor de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară aferent perioadei 01.03.2003 - 20.04.2004 și 40% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 21.04.2004-01.04.2006 și spor de vechime în muncă), instanța apreciază că, cererea dedusă judecății fost formulată în termenul de prescripție legal prevăzut.
Motiv pentru care, excepția invocată urmează fi respinsă, ca nefondată.
Pe fondul cauzei, instanța constată că acțiunea este întemeiată, motivat de următoarele considerente de fapt și de drept:
La ieșirea la pensie, reclamanții au beneficiat de compensarea în bani concediului de odihnă, proporțional cu perioada lucrată în anul pensionării, potrivit adeverințelor eliberate de pârâtul Tribunalul Neamț sub nr.1299 din 15.08.2007, respectiv nr.1298 din 15.08.2007 ( 4-5).
Cum însă ulterior, prin sentința civilă nr.1591 din 10.11.2006 pronunțată de Tribunalul Bacău, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.03 din 08 ianuarie 2007 Curții de Apel Bacău, reclamanților le-au fost recunoscute și acordate retroactiv drepturi salariale reprezentând sporul de 30 și respectiv 40% pentru corupție și sporul pentru vechime în muncă, sporuri pentru care nu s- constituit compensarea în bani concediului de odihnă, instanța constată că reclamanții au fost prejudiciați cu suma de 1.194 lei, în ceea ce îl privește pe reclamantul și cu suma de 350 lei, pentru reclamantul, astfel cum rezultă din adeverințele nr.1299 din 15.08.2007 și nr.1298 din 15.08.2007, eliberate de Tribunalul Neamț ( 4-11).
Față de considerentele ce preced, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț la plata sumelor sus menționate.
În considerarea principiului reparației integrale a prejudiciului, obligația de plată cu acest titlu a drepturilor salariale cuvenite impune actualizarea sumelor aferente cu indicele de inflație la plata plății efective.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat, în calitatea sa de coordonator al activităților referitoare la sistemul bugetar, să aloce și să includă în bugetul Ministerului Justiției suma necesară pentru plata acestor drepturi acordate.
Împotriva acestei sentinței au declarat recurs în termen pârâții. În motivele de recurs, recurenții au reiterat apărările de la instanța de fond, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Nu au fost administrate probe noi în recurs.
Recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce succed:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, Curtea pe lângă argumentele instanței de fond mai reține că termenul de 3 ani de prescripție, prevăzut de Decretul nr.167/1958 începe să curgă de la data când sentința civilă nr.1591/D/10.11.2006 pronunțată de Tribunalul Bacăua rămas definitivă și nu de la data compensării în bani a concediului de odihnă pentru anul 2004, deoarece prin această sentință s-au acordat reclamanților retroactiv aceste sporuri în temeiul nr.OG137/2000 și nu ca urmare a faptului că instanța de judecată a considerat că dreptul la acordarea acestor sporuri nu a fost niciodată abrogat, așa cum a hotărât prin Decizia nr. XXXVI/2007.
De altfel în cursul acestui proces, același pârât, MINISTERUL JUSTIȚIEI a susținut că aceste drepturi nu se cuvin reclamanților deoarece legea nu prevede existența unui asemenea drept în cazul acestora.
Referitor la recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea constată că acesta face o confuzie între obligația de alocare a sumelor stabilite prin sentința recurată și procedura administrativ- fiscală.
Obligația stabilită prin hotărârea instanței de fond își are izvorul în dispozițiile legale care prevăd că Ministerul Economiei și Finanțelor este administratorul bugetului de stat.
Aspectele invocate de recurent care fac referire la necesitatea existenței unei hotărâri de guvern sau legi de rectificare bugetară și la lipsa raportului juridic dintre el și reclamanți sunt irelevante deoarece procedura de rectificare a bugetului de stat este ulterioară stabilirii creanțelor, făcând partea din faza de executare a titlului executoriu.
Față de aceste considerente Curtea va respinge ca nefondate recursurile.
Pentru aceste motive
În numele legii
Respinge ca nefondate cele două recursuri promovate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice N și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.905 din 26 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații- reclamanți: și și intimații- pârâți: Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 03.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.sent./
Red.dec.rec.
Tehnored.B- 2 ex.
03/04.04.2008
Președinte:Pîrjol Năstase Doru OctavianJudecători:Pîrjol Năstase Doru Octavian, Busuioc Monica
