Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 242/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.242/
Ședința publică din 14 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Ioneci
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, cu domiciliul ales la sediul Judecătoriei Tg.B,-, jud.G împotriva sentinței civile nr.1527/19.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nrt- în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL GALAȚI, TRIBUNALUL GALAȚI,MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit intimata-pârâtă MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, recurenții-reclamanți, și intimații-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL GALAȚI, TRIBUNALUL GALAȚI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la al treilea termen de judecată;recurenții-reclamanți au solicitat judecarea recursului în lipsă;au sosit la dosar relațiile solicitate de la Judecătoria Tg. privind funcția îndeplinită de fiecare reclamant în parte și perioada efectiv lucrată;Ministerul - a depus la dosar întâmpinare;după care:
Curtea,urmare tabelului înaintat de Judecătoria Tg.B, constată că grefier,în perioada 01.06.2005 -31.10.2006 a avut raporturile de muncă suspendate aflându-se în concediu de creștere a copilului.Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat iar reclamanții au solicitat judecarea recursului în lipsă,constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr.1527/19.10.2007 Tribunalul Galația admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a respinge acțiunea față de acesta pentru lipsa calității procesuale pasive.
A respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL GALAȚI, CURTEA DE APEL GALAȚI.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.
Prin acțiunea formulată și înregistrată sub nr. 6697/03.10.2007, reclamantele, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul -, Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Galați plata sporului de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% începând cu luna septembrie 2004 până la data de 01.02.2007, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
De asemenea au solicitat ca pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, să fie obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Motivându-și în fapt acțiunea, au arătat că potrivit disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996 "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Au mai susținut reclamanții că, prin OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, a fost abrogat acest spor, însă pentru personalul auxiliar de specialitate disp. Legii nr. 50/1996, au fost abrogate prin OG nr. 8/2007, sens în care au solicitat acordarea acestor drepturi până la data de 01.02.2007.
În susținerea acțiunii, s-au folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâtul Ministerul - a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A susținut că disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate total și explicit prin OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.
A mai precizat pârâtul, că numai legiuitorul are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază.
În combaterea susținerilor reclamanților, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâta Curtea de APEL GALAȚI, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii
Pârâta Curtea de APEL GALAȚI, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat prin OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001 și nu mai există temei legal pentru acordarea sporului solicitat de reclamante prin acțiune.
La termenul din 19.10.2007, instanța din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Potrivit disp. art. 137.pr.civ. instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, reținând următoarele:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv (este obligat) în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
În prezenta cauză, reclamantele - își desfășoară activitatea în cadrul Judecătoriei Tg.B și sunt salarizați pentru munca prestată de către Tribunalul Galați, în calitate de angajator.
Astfel, existența raportului juridic dintre reclamante și pârâtul Tribunalul Galați, nu poate da naștere la obligația Ministerului Finanțelor Publice de a plăti drepturile salariale solicitate prin acțiune.
Mai mult, disp. art. 282 din Codul muncii, stabilesc în mod expres părțile într-un conflict de muncă - respectiv salariat, angajator, sindicate, patronate -, Ministerul Finanțelor Publice neavând nicio calitate din cele menționate.
În acest sens, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată și a respins acțiunea în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei s-au reținut următoarele:
Reclamantele în calitate de personal auxiliar de specialitate, au formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50%, spor prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, se prevedea că pentru risc și suprasolicitate neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest drept salariat a subzistat, până la data de 1 septembrie 2000, când a fost adoptată OG. Nr. 83.
Potrivit disp. art. 42 din actul normativ sus-arătat, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat în tot, nefăcându-se nicio distincție cu privire la abrogare pentru magistrați sau personal auxiliar din care fac parte reclamantele.
Așadar, dreptul la sporul de 50% pentru stres instituit prin art. 47 din Legea nr. 50/1996, a încetat să existe pentru ambele categorii de personal și deci inclusiv pentru reclamante în calitate de personal auxiliar.
Încetând dreptul care a constituit temeiul acțiunii, acțiunea reclamantelor este nefondată motiv pentru care instanța de fond respins-
Împotriva acestei sentințe civile au declarat recurs reclamanții, solicitând modificare hotărârii și în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, pentru următoarele motive.
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă este necesar într-o societate democratică. Sporul de 50% pentru risc și solicitare neuropsihică de care beneficia și personalul auxiliar de specialitate a fost abrogat neconstituțional, cu încălcarea disp. art. 41 alin. 2 și art. 53 din Constituția României, măsura nefiind proporțională cu situația care a determinat-o și aducând atingere însăși existenței dreptului.
Este adevărat că prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres însă, procedându-se în acest mod, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă cât și disp. Legii nr. 125/2000 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.
Conform acestor dispoziții, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 însă, cu toate acestea, prin OG nr. 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996.
Nu au indicat temeiul de drept al cererii de recurs.
Intimata pârâtă Curtea de APEL GALAȚIa formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât sentința primei instanțe este legală și temeinică.
Intimata pârâtă Ministerul - a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând faptul că OG nr. 83/2000 a fost aprobată prin Legea nr. 334/2000.
A mai învederat că adoptarea OG nr. 83/2000a avut printre obiective modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești prin aducerea acestuia în acord cu sistemul prevăzut în Legea nr. 154/1998.
Recurenții au depus la dosar, în sprijinul cererii de recurs, copia dispozitivului deciziei nr. 21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Din oficiu, Curtea a solicitat să se depună la dosar relații privind funcția îndeplinită de fiecare reclamant în parte și perioada efectiv lucrată de aceștia, sens în care s-a atașat tabelul cuprinzând aceste informații la filele 104-105.
Examinând recursul pe baza motivelor arătate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că este fondat pentru următoarele considerente:
În cauză, la data de 10 martie 2008, s-a pronunțat decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 47 din Legea rn. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 47 din Legea nr. 50/1996, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
Față de aceste considerente, apărările formulate de pârâtele intimate Curtea de APEL GALAȚI și Ministerul - nu pot fi reținute ca întemeiate iar acțiunea promovată de reclamanți este fondată.
Întrucât decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a emis după data pronunțării hotărârii primei instanțe, devin incidente disp. art. 305. Civilă, fiind vorba de un înscris nou.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin. 1, 2 și 3 și art. 304 indice 1.pr. civilă, se va admite recursul declarat de reclamanți și se va modifica în parte sentința civilă nr. 1527/19.10.2007 a Tribunalului Galați.
Se vor obliga pârâții Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Galați și Ministerul - la plata către reclamanți a sporului de risc și solicitare neuropsihică de 50% calculat din salariul de bază brut lunar pe perioada 1.10.2004 - 1.02.2007 actualizată cu rata inflației.
În ceea ce privește pe reclamanta, acțiunea se va admite în parte, avându-se în vedere tabelul nominal depus la fila 180 din dosarul de recurs din care rezultă că aceasta a avut întreruperi în desfășurarea activității pe perioada 01.10.2004 - 31.05.2005 și 01.11.2006 - 01.02.2007.
Astfel,aceasta în perioada 1.06.2005 - 31.10.2006 s-a aflat în concediu pentru creșterea copilului; potrivit disp. art. 50 lit. a din Codul muncii, în această situație, contractul de muncă este suspendat iar, conform disp. art. 295 alin. 2 din Codul muncii, prevederile acestuia se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, cu domiciliul ales la sediul Judecătoriei Tg.B,-, jud.G împotriva sentinței civile nr.1527/19.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.1527 din 19.10.2007 a Tribunalului Galați și în rejudecare.
Admite acțiunea civilă a reclamanților, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul -,Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Galați și Ministerul Finanțelor Publice.
Obligă pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL GALAȚI și TRIBUNALUL GALAȚI la plata pentru fiecare reclamant a sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.10.2004 - 1.02.2007 actualizate cu rata inflației.
Admite în parte acțiunea civilă reclamantei.
Obligă pe pârâți la plata acelorași drepturi pentru perioada 1.10.2004 -31.05.2005 și 1.11.2006 -1.02.2007.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 14 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud./14.05.2008
Tehnored./2 ex./ 16 Mai 2008
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Ion IoneciJudecători:Ion Ioneci, Marioara Coinacel, Virginia Filipescu
