Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 26/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 26/
Ședințapublică de la 16 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
Grefier șef secție -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP B, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL PRAHOVA, împotriva sentinței civile nr. 912/10.10.2007, pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL PRAHOVA, a intimaților reclamanți -, precum și a intimaților pârâți Tribunalul Harghita, Tribunalul Gorj, Tribunalul Maramureș, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Tîrgu M, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Harghita, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
Proceduralegalîndeplinită.
S-a făcutreferatulcauzei de cătregrefier, după care:
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 24 pct. 2 Cod procedură civilă
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele recursurilor, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă 912/2007, TRIBUNALUL BRAȘOVa dispus următoarele:
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
A respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocate de pârâții Ministerul Justiției și TRIBUNALUL PRAHOVA.
A admis acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor, TRIBUNALUL PRAHOVA, Tribunalul Harghita, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Tîrgu M, Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Maramureș, și Curtea de Apel Cluj și în consecință:
A obligat pe pârâții Ministerul Justiției; TRIBUNALUL PRAHOVA; Tribunalul Harghita; Curtea de Apel Ploiești; Curtea de Apel Tîrgu M să plătească reclamantei diferențele de drepturi de natură salarială, echivalente cu sporul de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 11.04.2002 - 31.12.2002 în sumă de 4.692 lei, actualizată cu indicele de inflație și dobânda legală prevăzută de nr.OG 9/2000, la data plății efective.
A obligat pe pârâții Ministerul Justiției; Tribunalul Gorj; Curtea de Apel Craiova să plătească reclamantei - diferențele de drepturi de natură salarială, echivalente cu sporul de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 01.08.2002 - 09.05.2003 în sumă de 4.573 lei, actualizată cu indicele de inflație și dobânda legală prevăzută de nr.OG 9/2000, la data plății efective;
A obligat pe pârâții Ministerul Justiției; Curtea de APEL BRAȘOV; TRIBUNALUL BRAȘOV să plătească reclamantelor: suma de 4.692 lei; suma de 4.748 lei; suma de 4.994 lei reprezentând diferențele de drepturi de natură salarială, echivalente cu sporul de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 11.04.2002 -31.12.1002, reactualizate cu indicele de inflație și dobânda legală prevăzută de nr.OG9/2000, la data plății efective;
A obligat pe pârâții Ministerul Justiției; Tribunalul Maramureș; Curtea de Apel Cluj să plătească reclamantului diferențele de natură salarială,echivalente cu sporul de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 11.04.2002 - 31.12.2002 în sumă de 5.349 lei, actualizată cu indicele de inflație și dobânda legală prevăzută de nr.OG9/2000, la data plății efective;
A obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze sumele necesare achitării diferențelor de drepturi salariale mai sus stabilite.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, în calitate de magistrat, reclamanta beneficiază de sporurile de 30% - 40% din indemnizația de încadrare lunară conform OUG 177/2002.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții: Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, TRIBUNALUL BRAȘOV și TRIBUNALUL PRAHOVA.
În motivele de recurs este criticată sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, specificându-se că reclamantei, în calitate de judecător, nu i se aplică dispozițiile art. 28 OUG. 43/2002.
Se reiterează excepția prescrierii dreptului material la acțiune, considerând că termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă de la data intrării în vigoare a OUG 43/2002 anume 4.04.2002. respectiv de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
Suma la care a fost obligat Ministerul Justiției nu poate fi reactualizată, deoarece nu s-a justificat faptul că neexecutarea provine dintr-o cauză străină, care nu-i poate fi imputată Ministerului Justiției.
Dobânzile legale nu pot fi acordate împreună cu reactualizările, ci doar în baza art. 1088 alin. 2 Cod civil.
Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP critică sentința sub aspectul admiterii cererii de chemare în judecată susținând că, atâta timp cât nu există un raport juridic obligațional între reclamantă și Ministerul Finanțelor Publice acesta nu poate fi chemat în judecată pentru o obligație care nu există în sarcina acestui minister și nu poate fi obligat să vireze sumele la care au fost obligați ceilalți pârâți.
Analizând recursurile formulate, instanța constată că sunt neîntemeiate.
Criticile tuturor recursurilor privitoare la temeinicia pretențiilor deduse judecății sunt nefondate.
La data pronunțării sentinței atacate, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia VI/15.01.2007 devenită obligatorie, prin care s-a stabilit aplicarea nediscriminatorie a dispozițiilor art. 11 alin. 1 din OUG 177/2002. privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, precum și a dispozițiilor art. 28 alin. 4 din OUG 43/2002 modificată prin OUG 24/2004, aprobată cu modificări prin Legea 601/2004, în sensul acordării drepturilor salariale prevăzute de aceste texte de lege către toți magistrații.
În consecință, fiind vorba de acordarea drepturilor salariale constând în sumele rezultate din aplicarea nediscriminatorie a sporurilor de 30% - 40% pentru toți magistrații, este obligatoriu a accepta că, față de decizia de recurs în interesul legii, soluția instanței de fond este corectă.
Admiterea pretențiilor pentru perioada 11.04.2002 - 31.12.2002 este fondată, întrucât acestea își au izvorul în dispozițiile art. 28 alin. 4 din nr.OUG 43/2002 aprobată prin Legea nr. 503/2002 și intrată în vigoare în aprilie 2002.
În ceea ce privește criticile recursurilor Ministerului Justiției, Tribunalului Prahova și Curții de APEL BRAȘOV, cu privire la termenul de prescripție în exercitarea dreptului material la acțiune, se reține că data de la care curge termenul de 3 ani pentru promovarea acestei acțiuni este data la care reclamanții au luat la cunoștință de săvârșirea discriminării, iar în speță această dată este data la care s-a pronunțat Hotărârea 185/2005 de către CNCD. Cum cererea de chemare în judecată a fost formulată în ianuarie 2007, instanța corect a respins excepția prescrierii dreptului material la acțiune, reclamanții încadrându-se în termenul general de prescripție.
În ceea ce privește motivul de recurs vizând reactualizarea sumelor, Curtea reține că această actualizare nu constituie daune interese în sensul art. 1088 Cod civil, cui reprezintă o îndeplinire exactă a obligației în sensul art. 1073 Cod civil, întrucât actualizarea unei sume de bani cu indicele de inflație asigură creditorului încasarea unei sume echivalentă cu cea de la data când era exigibilă.
Dobânda legală prevăzută de art. 1088 cod civil poate fi solicitată în plus față de prejudiciul real ca urmare a reactualizării.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
În consecință, față de cele ce preced, instanța va respinge recursurile formulate, nefiind aplicabile dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă și va menține sentința.
În ceea ce privește recursul Ministerului Finanțelor Publice prin DGFP, instanța constată că nu este fondat deoarece, acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat precum și a legilor de rectificare, conform art. 28 Legea 500/2002.
În speță, instanța de fond nu a dispus obligarea acestui pârât în solidar cu ordonatorii de credite: Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV, la plata diferențelor de drepturi constând în sporul de vechime, ci conform dispozitivului hotărârii, acest pârât are o obligație de rezultat, aceea de a vira fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest recurent și-o invocă în cadrul recursului, respectiv " rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
În consecință, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge recursurile formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de recurenții pârâți Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV, TRIBUNALUL PRAHOVA împotriva sentinței civile nr. 912/2007 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16.01.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red. /24.01.2008
Dact. /25.01.2008
Jud. fond -
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu, Nicoleta Grigorescu
