Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.30/

Ședința publică din 21 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ion Ioneci

JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel

JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta cu sediul în C, str.-.-, nr.1,.14, jud.C împotriva sentinței civile nr.1317/28.08.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamantul, cauza având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă și intimatul reclamant .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la al doilea termen de judecată; nu au sosit relațiile solicitate de la recurenta pârâtă, fiind restituit plicul în care a fost emisă adresa la termenul anterior; intimatul a depus la dosar concluzii scrise, solicitând judecarea recursului în lipsă; după care:

Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, iar intimatul a solicitat judecarea în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA

Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.

Prin sentința civilă nr. 1317/28.08.2007 a Tribunalului Galați, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâta

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale pe perioada 01.02.2006 - 31.01.2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

A fost obligată pârâta să vireze contribuțiile de asigurări sociale aferente drepturilor salariale.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.

Prin cererea formulată și înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalul Galați, reclamantul - a solicitat în contradictoriu cu pârâta G, obligarea acestuia la plata drepturilor salariale cuvenite, începând cu 1.02.2006 și până la încetarea raporturilor de muncă, actualizate cu rata inflației.

A mai solicitat obligarea pârâtei la virarea contribuțiilor de asigurări sociale către bugetul asigurărilor sociale pentru perioada arătată.

Motivându-și în fapt acțiunea, reclamantul a arătat că este salariatul societății pârâte în baza contractului individual de muncă, înregistrat la. G sub nr. /12.01.2006.

A susținut că, deși a prestat activitatea zi de zi, conform pontajului în perioada 1.02.2006-31.01.2007, nu s-au achitat drepturile salariale.

Reclamantul a mai motivat că deși, în nenumărate rânduri a solicitat administratorului plata drepturilor salariale ce i se cuveneau, nu a obținut decât promisiuni.

În susținerea cererii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.

În drept a invocat prevederile Codului Muncii.

Pârâta G nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe în apărare.

Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:

Reclamantul - a fost salariat al pârâtei G în funcția de director, potrivit copiei contractului individual de muncă.

Deoarece pârâta nu i-a achitat drepturile salariale, începând cu 1.02.2006 și până la încetarea raporturilor de muncă, a promovat prezenta acțiune.

În conformitate cu disp. art. 154(1) Codul Muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.

În temeiul disp. art. 156 Codul Muncii, salariile se plătesc înaintea oricărei alte obligații bănești ale angajatorilor.

De asemenea, potrivit disp. art. 163 (1) Codul Muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.

În cauză, pârâta căreia îi revenea sarcina probei în conformitate cu disp. art. 287 Codul Muncii, nu a dovedit prin nici un mijloc de probă din cele arătate prin disp. legale sus invocate, că a achitat reclamantului dr. salariale solicitate.

Așa fiind instanța, în temeiul disp. art. 154, 156 și 163 Codul Munciia obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale pe perioada 1.02.2006 -31.01.2007 (potrivit adeverinței nr. 13763/29.05.2007 fila 21 la dosar fond ), actualizate cu indicele de inflație la data plăți efective.

În temeiul disp. art. 40 (2) lit. f, Codul Muncii, a obligat pârâta să vireze contribuțiile de asigurări sociale aferente drepturilor salariale.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs intimata C, solicitând modificare sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea ca nefondată a acțiunii, pentru următoarele motive.

Este adevărat că societatea s-a confruntat cu anumite probleme din cauza cărora a fost în imposibilitatea achitării la termen a salariilor însă, în ceea ce îl privește pe intimat, a primit suma de circa 7000 usd pentru perioada lucrată.

De asemenea, la data de 12.06.2007, au fost achitate în întregime contribuțiile de asigurări sociale pentru toți salariații, inclusiv pentru intimat așa cum rezultă din nota de restituire nr. - emisă de Administrația Finanțelor Publice C, la data de 12.06.2007.

A mai arătat că instanța de fond a obligat societatea la plata drepturilor salariale cuvenite reclamantului fără însă a preciza care este suma concretă și față de situația că acesta primise deja suma de 7000 usd.

În drept, a invocat disp. art. 304.pr. civilă.

A depus la dosar nota de restituire nr. -/12.06.2007 cu tabele anexă.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat întrucât sentința primei instanțe este legală și temeinică.

A susținut că recurenta nu a depus statele de plată pentru a se verifica dacă a primit salariul cuvenit.

De asemenea, nu s-a înaintat dovada achitării contribuțiilor de asigurări sociale pentru a putea verifica susținerile recurentei și care plăți au fost făcute.

La termenul de judecată din data de 10.12.2007, instanța de recurs, în baza rolului activ și văzând prevederile art. 305.pr. civilă, a emis adresă către recurentă cu solicitarea de a depune la dosar tabelul nominal privind pe salariații cărora li s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale. De asemenea, având în vedere afirmația recurentei referitoare la faptul că reclamantul a primit suma de 7000 usd pentru perioada lucrată, s-a solicitat a se depune acte în acest sens.

Adresa a fost expediată către sediul indicat de către recurentă prin cererea de recurs.

Recurenta nu a depus la dosar nici unul din actele solicitate de către instanță.

Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurentă cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază acesta este nefondat față de următoarele considerente:

Deși recurenta afirmă că a achitat reclamantului intimat suma de 7000 usd pentru perioada lucrată, nu a depus nici un stat de plată semnat din care să rezulte veridicitatea acestora afirmații sau orice alt document justificativ.

Ori, în cazul litigiilor de muncă, potrivit disp. art. 287 din Codul Muncii, sarcina probei revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.

Ori, nici la judecata pe fond, nici la judecata în recurs, recurenta intimată nu a depus nici un act din care să rezulte că reclamantul ar fi primit salariile solicitate.

În aceste condiții, corect a reținut prima instanță că, potrivit disp. art. 154 alin. 1 din Codul Muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă iar pentru munca prestată fiecare salariat are dreptul la un salariu care se plătește înaintea oricărei alte obligații bănești ale angajatorilor.

Conform disp. art. 163 alin. 1 din Codul Muncii, plata salariilor se dovedește prin semnarea statelor de plată precum și alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății de către salariatul îndreptățit.

În ce privește susținerea recurentei în sensul că ar fi achitat contribuțiile sociale la bugetul de stat pentru fiecare salariat deci și pentru reclamant, această susținere, de asemenea, nu a fost probată, deși instanța de recurs a solicitat dovezi.

Adresa nr. -/12.06.2007 emisă de Agenția Națională de Administrație Fiscală depusă de recurentă nu poate fi reținută întrucât nu rezultă din cuprinsul acesteia și a tabelelor anexă pentru care salariat a fost achitată contribuția de asigurări sociale.

Ca atare, nu putem reține că pentru reclamantul -, în calitate de salariat al recurentei, s-ar fi achitat aceste contribuții.

Față de aceste considerente, în baza disp. art. 312 alin. 1.pr.civilă, se va respinge ca nefondat recursul, deoarece sentința primei instanțe este legală și temeinică sub toate aspectele.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SRL cu sediul în C, str.-.-, nr.1,.14, jud.C împotriva sentinței civile nr.1317/28.08.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 21 Ianuarie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

dec.jud.-/07.02.2008

Tehnored./2 ex./ 08 Februarie 2008

Fond:-

Asistenți jud.--

Președinte:Ion Ioneci
Judecători:Ion Ioneci, Marioara Coinacel, Virginia Filipescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Galati