Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 351/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu
Minori și de familie, de conflicte
de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILA Nr. 351/ DOSAR CIVIL NR-
Ședința publică din 31 martie 2009
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel judecător
- - - - judecător
- - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții CURTEA DE APEL B și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr.872/M din 21 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 24 martie 2009 când părțile au lipsit, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 31 martie 2009.
CURTEA,
Asupra recursului de față,
Constată că, prin sentința civilă 872/2007 Tribunalul Brașova dispus următoarele: a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor invocată de B ca invocată de pârâtul Tribunalul Brașov, ca fiind lipsită de obiect.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Brașov, invocată de acesta prin întâmpinare.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții -, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției.1) Tribunalul Brașov.
A obligat pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să plătească în solidar reclamanților cu titlu de despăgubiri, suma de câte 1700 RON pentru fiecare, actualizată cu indicele de inflație, precum și prin aplicarea dobânzii legale, începând cu data de 01.01.2005 și până la data plății efective.
A respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin reprezentant legal Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A respins petitul privind obligarea pârâților la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată, ca nedovedit.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brașov sub nr- reclamanții -, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI și STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE au solicitat:
- obligarea pârâților să plătească fiecăruia dintre reclamanți suma de 1700 RON actualizată în funcție de indicele de inflație începând cu 1 ianuarie 2005 și până la achitarea sumei cu titlul de despăgubiri ce le sunt datorate în temeiul art. 21 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată și modificată prin Legea nr.27/2004;
- obligarea pârâților să plătească reclamanților dobânda legală cuvenită pentru suma de 1700 RON, actualizată începând cu luna ianuarie 2005 și până la achitarea integrală a acesteia.
Potrivit art.137 alin.1 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra următoarelor exceptii: excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată din oficiu de către instanță, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, în calitate de mandatar și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Brașov.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Tribunalul Brașov, instanța a apreciat că aceasta nu este întemeiată, deoarece reclamanții desfășoară activitatea de magistrați la această instanță, iar sumele solicitate de aceștia reprezintă drepturi salariale, ce se achită de către ordonatorul terțiar de credite - tribunalul.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin reprezentantul său legal Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată din oficiu, a fost admisă deoarece între reclamanți, pe de o parte și acest pârât, pe de altă parte, nu există raporturi de muncă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, a fost respinsă ca lipsită de obiect, deoarece acest minister nu stă personal în proces, ci numai în calitate de reprezentant legal. Astfel, Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, aceasta aparținând Statului Român.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că reclamanții au calitatea de judecători la Tribunalul Brașov.
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a reținut că "acordarea stimulentelor salariale pentru judecători potrivit criteriului de vechime (0-3 ani) reprezintă o discriminare indirectă, potrivit art.2, alin.2 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare. Criteriul vechimii de 0-3 ani reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani ce îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea de stimulente salariale".
În același sens, Colegiul Director a reținut că "acordarea de stimulente salariale magistraților reprezintă un scop legitim, dar impunerea criteriului de vechime de 0-3 ani nu reprezintă o metodă adecvată și necesară pentru atingerea acestui scop", iar "acest tratament a fost de natură a aduce atingere drepturilor economice ale judecătorilor cu vechime în muncă mai mare de 3 ani, recunoscute prin art.6, lit. c (din nr.OG137/2000)".
În drept, potrivit dispozițiilor art.5 alin.1 din Codul Muncii, "în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii".
2: "Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, este interzisă".
Alineatul 4 al aceluiași articol precizează că: "constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin.2 dar care produs efectele unei discriminări directe."
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța nu a putut primi apărările pârâților în conformitate cu care prin aceste stimulente acordate magistraților cu o vechime de 0-3 ani nu au fost aduse prejudicii reclamanților, la rândul lor tot judecători la Tribunalul Brașov, care au soluționat cel puțin tot atâtea cauze dificile cât cei "stimulați" financiar prin Ordinul nr.1921/C/2005 al Ministrului Justiției. În plus, pârâții nu au făcut dovada că reclamanții nu au avut calificativele anuale de "foarte bine" și "bine" iar în ceea ce privește "complexitatea sarcinilor de serviciu" ale reclamanților, este cunoscut că este cel puțin egală cu cea a judecătorilor cu o vechime de 0-3 ani.
În ceea ce privește actualizarea sumei cuvenite fiecărui reclamant, instanța a constatat că și acest petit este întemeiat, avându-se în vedere rata inflației.
În ceea ce privește dobânda legală, instanța a făcut aplicația dispozițiilor art.1088 din Codul civil, în conformitate cu care la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală.
Față de considerentele expuse anterior, instanța a admis în parte acțiunea și i-a obligat pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să plătească în solidar reclamanților cu titlu de despăgubiri, suma de câte 1700 RON pentru fiecare, actualizată cu indicele de inflație, precum și prin aplicarea dobânzii legale, începând cu data de 01.01.2005 și până la data plății efective.
Ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin reprezentantul sau legal Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cererea privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata a fost respinsă, deoarece reclamanții nu au dovedit efectuarea vreunor cheltuieli în cauza de față.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției.
Curtea de APEL BRAȘOV critică sentința pentru netemeinicie și nelegalitate considerând că nu există discriminare în cauză, iar hotărârea CNCD invocată ca temei al acțiunii nu are decât caracter de recomandare și nu este obligatorie pentru instanță.
Ministerul Justiției, prin recursul formulat critică sentința prin prisma art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Se susține că în mod greșit s-a apreciat existența unei fapte discriminatorii ca temei de drept al acțiunii această sumă de bani fiind acordată doar ca stimulent financiar după norme de caracter de recomandare.
Obligarea la plata dobânzii legale este greșită. De altfel, această dobândă se acordă doar de la data cererii de chemare în judecată.
În mod greșit instanța de fond a acordat dobânzi legale începând cu 1.01.2005, deși Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C, a fost emis în data de 15.12.2005.
Criticile din cadrul celor două recursuri privitoare la fondul cauzei nu sunt întemeiate.
Dat fiind raportul juridic dedus judecății, Curtea de APEL BRAȘOV are calitate de ordonator de credite, ceea ce justifică calitatea sa procesuală și față de ceilalți pârâți.
Criticile din cadrul recursurilor privitoare la fondul cauzei nu sunt întemeiate.
Într-adevăr, hotărârea CNCD nu are efectul unei decizii de recurs în interesul legii, ea nu dezleagă o chestiune de drept, însă stabilește că starea de fapt expusă prin Ordinul 1921/2005 al ministrului justiției este discriminatorie, reprezintă acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2 și art.6 lit.e, art.8 alin.3 și art.19 alin.4 din OG 137/2000.
Efectele acestei hotărâri nu pot fi schimbate decât dacă se promovează o contestație împotriva ei și este admisă, sau dacă însuși CNCD își revocă hotărârea prin care a constatat discriminarea.
Instanța de judecată nu mai este învestită cu constatarea existenței unei fapte discriminatorii ci cu o acțiune în despăgubiri pentru o faptă discriminatorie deja constatată. Din acest punct de vedere, considerentele din ambele recursuri se depărtează de cauza acțiunii introductive de instanță și vizează aspecte ce tind la înlăturarea discriminării și nu a despăgubirii solicitate pe acest motiv.
Așadar nu se poate reține apărarea uniformă a pârâților prin care se arată că s-au interpretat greșit dispozițiile OG 137/2000 în sensul reținerii existenței faptei discriminatorii.
Față de considerentele expuse, curtea reține că sentința atacată este legală urmând ca potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă să respingă recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâți Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr.872/M/2007 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 31.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
- - - - - -
GREFIER,
Red: /17.04.2009
Dact: /15.05.2009 - 2 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina