Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 358/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 358
Ședința publică de la 03 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de CFR CĂLĂTORI B - REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI I împotriva sentinței civile nr. 266 din 22 II 2008 Tribunalului Iași, intimat fiind, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, intimatul a depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise, recurenta, prin cererea de recurs a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința 266 /22.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă excepția tardivității aplicării sancțiunii, invocată de contestator, a fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul,s-a dispus anularea deciziei nr-/14.12.2007 emisă de Călători B - Regionala de Transport Feroviar de Călători I, intimata fiind obligată să achite contestatorului drepturile salariale, indexate și reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective, aferente celor 5 zile în care a avut suspendat contractul individual de muncă în baza deciziei contestate.
Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția tardivității aplicării sancțiunii este fondată întrucât, prin decizia nr-/14.12.2007 emisă de intimata Călători B - Regionala de Transport Feroviar de Călători I, s-a dispus sancționarea disciplinară a contestatorului cu suspendarea contractului individual de muncă pe o perioadă de 5 zile, în temeiul disp. art. 264 alin. 1 lit. b Codul muncii. S-a reținut prin această decizie că în zilele de 23.08.2007 și 28.08.2007 s-a constatat un supraconsum de combustibil de 184 kg la locomotiva DA 877 la trenurile - de pe secția P- - F -, locomotivă deservită de contestator.
Potrivit disp. art. 268 alin. 1 Codul muncii, angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Or, în speță, raportul de cercetare privind abaterea disciplinară săvârșită de contestator în data de 23.08.2007, a fost întocmit la data de 30.10.2007 și înregistrat la I sub nr. 7.1/757/30.10.2007. De asemenea, acest raport este semnat de directorul I și avizat de șeful divizie exploatare, de șeful depou și de oficiul juridic. În consecință, instanța reține că existența unui supraconsum de combustibil la locomotiva deservită de contestator a fost adusă la cunoștința persoanelor îndreptățite să dispună aplicarea sancțiunii disciplinare la data de 30.10.2007. De altfel, și din nota explicativă rezultă că șeful de depou a dispus la data de 30.10.2007 aplicarea sancțiunii suspendării contractului de muncă pe o perioadă de 5 zile. Potrivit disp. art. 268 alin. 1 Codul muncii, intimata avea obligația de a emite decizia de sancționare în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii. Astfel, în cauză, termenul de 30 de zile a început să curgă de la data de 30.10.2007, data întocmirii și semnării raportului de cercetare.
Având în vedere faptul că decizia de sancționare a fost emisă la data de 14.12.2007, precum și disp. art. 268 alin. 1 Codul muncii, instanța de fond constatat că este întemeiată excepția tardivității emiterii deciziei, decizia de sancționare disciplinară a contestatorului nr-/14.12.2007 fiind emisă peste termenul de 30 de zile prevăzut de dispozițiile legale sus - menționate.
Cât privește susținerile intimatei referitoare la faptul că raportul de cercetare a fost semnat la data de 14.12.2007, instanța a reținut că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, faptul că pe raportul de cercetare sunt menționate numărul și data deciziei de sancționare nu conduce la concluzia că fapta contestatorului a fost adusă la cunoștința conducerii intimatei la data de 14.12.2007. Raportul de cercetare a fost întocmit la data de 30.10.2007 și a fost semnat de directorul și de șeful de depou, fiind înregistrat la I sub nr. 7.1/757/30.10.2007.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta CFR Călători SA B - Regionala de Transport Feroviar Călători,susținând că în mod greșit s-a admis excepția de tardivitate a aplicării sancțiunii întrucât decizia de sancționare a fost emisă în termenul legal de 30 zile de la data luării la cunoștință a conducătorului unității, fiind semnată la data de 14.12.2007, așa cum reiese și din viza raportului de cercetare a Serviciului de Resurse Umane a I, care poartă aceeași dată.
În drept recursul nu a fost motivat, însă critica formulată poate fi încadrată în disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat probe.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele de recurs invocate și dispozițiile legale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, așa cum corect a reținut și tribunalul, conform art. 268 (1) Codul muncii angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 zile calendaristice de la data luării la cunoștință dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Din punct de vedere al naturii juridice, termenul de 30 zile este un termen de prescripție și începe să curgă de la data la care reprezentantul angajatorului persoană juridică a luat cunoștință de săvârșirea abaterii printr-o notă de constatare, referat ori proces -verbal. Ori, în cauză, raportul de cercetare privind abaterea disciplinară imputată contestatorului a fost înregistrat la I la data de 30.10.2007, dată la care toate persoanele îndreptățite să dispună aplicarea sancțiunii au luat cunoștință de conținutul abaterii.
Ca atare, nu se poate susține că acest raport a fost semnat la data de 14.12.2007 de conducătorul unității atât timp cât semnătura directorului I nu se află sub această dată ci alăturat datei de 30.10.2007. Mai mult, toată procedura cercetării prealabile s-a desfășurat cu mult înainte de luna decembrie 2007, iar la data de 30.10.2007 șeful de depou a propus si suspendarea contractului individual de muncă pe o perioadă de 5 zile.
Față de cele reținute, Curtea constată că sentința Tribunalului Iași este legală și temeinică și, în baza disp. art. 312(1) teza 2 Cod procedură civilă va respinge recursul și va menține hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de CFR Călători SA B - Regionala de Transport Feroviar de Călători I împotriva sentinței civile nr. 266 din 22.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 1050 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 03 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red./Tehnored.:;
25.06.2008- 2ex.
Jud. fond:-Tribunalul I:-;
-
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina Moruzi, Daniela
