Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Sentința 36/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 36
Ședința publică de la 30 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi Aneta
Asistent Judiciar -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind acțiunea formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL IAȘI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamanta și consilierul juridic pentru pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen.
Avocat pentru reclamanta arată că, deoarece s-a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, depune la dosar certificat de soluție și sentința civilă nr. 129/30.01.2008 a Tribunalului Iași pentru a dovedi că au trecut-o greșit în acțiune, respectiv.
Consilierul juridic pentru pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR depune la dosar delegație și precizări. Arată că invocă excepția lipsei calității procesuale pasive.
Instanța acordă cuvântul părților pe excepțiile invocate și pe fondul acțiunii.
Avocat pentru reclamanta solicită respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune. Lasă soluționarea celorlalte excepții la aprecierea instanței. Pe fond solicită admiterea acțiunii deoarece este întemeiată. Arată că nu există.
Consilierul juridic pentru pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR solicită admiterea excepțiilor invocate și respingerea cererii de chemare în garanție. Pe fond solicită respingerea acțiunii.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând plata retroactivă a drepturilor salariale cuvenite și neachitate, reprezentând diferența dintre salariul cordat conform grilei de salarizare pentru grefierii dactilografi și salariul cordat conform grilei de salarizare pentru grefieri de ședință, începând cu data de 1 ianuarie 2005 și până la 02 februarie 2007, reactualizate în raport de indicele de inflație la data plății. Obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că ocupă funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și în cadrul DICOT - Serviciul Teritorial Iași. Că începând cu data de 1 ianuarie 2005, au fost transformate posturile de grefier-dactilograf în posturi de grefier, cu modificarea corespunzătoare a fișei postului și a atribuțiilor, dar fără modificarea grilei salariale.
Astfel, reclamanta a arătat că, prin prevederile Legii nr.567/2004, s-a încălcat un principiu fundamental al legislației muncii, respectiv dreptul la plată egală pentru muncă egală. Aceste dispoziții sunt discriminatorii pentru persoanele aflate în situații comparabile.
Se mai arată că, în redactarea art.91 alin.2 din Legea nr.17/2006 s-a recunoscut, practic, inegalitatea de tratament a foștilor grefieri-dactilografi, în raport cu grefierii, inegalitate ce a fost înlăturată prin prevederea expresă a acordării salarizării pentru funcția de grefier.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantei ca inadmisibilă.
În apărare, pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a instanței apreciind că, întrucât reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe OG nr. 137/2000, competența de soluționare a cauzei revine instanței de drept comun, respectiv Judecătoriei Iași, cu plata taxei judiciare de timbru aferentă.
A mai invocat pârâtul excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 23 mai 2005.
Pe fond, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, arătând că la data de 02.02.2007 a intrat în vigoare nr.OG8/2007, care reprezintă legea specială de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
S-a mai arătat că, în raport cu data intrării în vigoare a Legii nr.17/2006, pretențiile reclamanților privind calcularea și plata diferențelor salariale aferente perioadei 01.01.2005 - 02.02.2007 nu au nici un temei legal, drepturile salariale ale acestora fiind stabilite în mod corect, în conformitate cu dispozițiile în vigoare în acea perioadă.
Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității sale procesuale pasive în cauză. S-a susținut în acest sens că stabilirea și acordarea diferitelor sporuri sau alte beneficii aferente unui raport de muncă sau de serviciu, precum și a celorlalte drepturi prevăzute de legea cadru, constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor, solicitând ca, în cazul admiterii acțiunii reclamanților, chematul în garanție să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
În motivarea acestei cereri, pârâtul a arătat că potrivit HG nr. 736/2003 și art. 131 pct. 1 din Legea nr. 304/2004, republicată, activitatea instanțelor și a parchetului este finanțată de la bugetul de stat. Or, conform art. 19 din Legea nr. 500/2002, Ministerul Finanțelor Publice este cel care coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție. Astfel, rolul Ministerul Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului se stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite precum și de proiectele de rectificare ale acestor bugete.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus la dosar un punct de vedere.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
În temeiul art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate.
Excepția de necompetență materială a instanței va fi respinsă întrucât dispozițiile art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 referitoare la formularea "unei cereri pentru acordarea de despăgubiri " potrivit dreptului comun, nu au în vedere instanțele de drept comun ci procedura de drept comun pentru domeniul în care se invocă discriminarea. Or, în cauză fiind vorba de drepturi salariale, deci de un conflict de muncă, competența de soluționare a cererii revine tribunalului, conform art. 2 pct. 1 lit. c Cod procedură civilă și art. 284 coroborat cu art. 281 și art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii.
Excepția inadmisibilității se vădește, de asemenea, a fi nefondată și va fi respinsă ca atare în considerarea dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează accesul la instanță și a jurisprudenței CEDO.
Excepția prescrierii dreptului la acțiune va fi respinsă, dată fiind HG232/2005, care prin cap.VI anexa 2 pct.3.2 hotărăște plata nediscriminatorie a drepturilor salariale aferente anilor 2000-2004,magistraților și personalului auxiliar de specialitate, drepturi datorate și pentru care nu există hotărâri judecătorești. Această hotărâre de guvern este un act întrerupător de prescripție fiind o recunoaștere a necesității plății drepturilor salariale cuvenite, în sensul art.16 din D 167/1958.
Pe fond Curtea reține următoarele:
Prin Legea nr.567/2004, ce a intrat în vigoare la data de 01.01.2005, toți grefierii-dactilografi în funcție la data intrării în vigoare a legii au fost încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute.
Din copia carnetului de muncă ( filele 46-61) rezultă că reclamanta a ocupat funcția de grefier - dactilograf la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași din data de 02.05.1996, apoi din data de 01.01.1998 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, de la data de 06.09.1999 Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, iar de la data de 01.09.2005 la.- Serviciul Teritorial Iași. Începând cu data de 01.01.2005, aceasta a fost reintegrată ca și grefier, păstrându-i-se însă salariul de grefier-dactilograf.
Potrivit disp.art.91 din Legea nr.567/2004 " (1)Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor în care este numit.
(2)La intrarea în vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi în funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute. criminaliști din cadrul parchetelor sunt asimilați grefierilor."
Ulterior, prin Legea nr.17/2006 a fost modificat alin.2 al art.91, în sensul că: " dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare".
În temeiul dispozițiilor art. 91 din Legea nr.567/2004, începând cu data de 01.01.2005, reclamanta a fost încadrată pe postul de grefier, fiind salarizată însă cu drepturile bănești stabilite pentru grefierii dactilografi.
Curtea reține că, deși prin modificarea alin.2 al art.91, intervenită prin Legea nr.17/2006, s-a recunoscut pe plan normativ inegalitatea de tratament la care a fost supusă reclamanta, în fapt, prin adoptarea legii speciale de salarizare a grefierilor abia în luna februarie 2007, aceasta a fost prejudiciată în ceea ce privește drepturile salariale ce i se cuveneau.
Modificarea felului muncii, începând cu data de 01.01.2005, impunea, în cazul reclamantei și corelarea salarizării acesteia cu noua funcție ocupată.
Potrivit disp.art.5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament, fiind interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de salariați.
În temeiul disp.art.1 alin.2 lit.i din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării, sunt garantate și în exercitarea dreptului la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare. Alineatul 3 al aceluiași articol prevede că exercitarea drepturilor enunțate în acest articol privește persoanele aflate în situații comparabile.
Dispozițiile art.2 din nr.OG137/2000 prevăd că sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin.1, față de alte persoane.
Se constată, astfel, că dispozițiile art.91 din Legea nr.567/2004 au introdus o discriminare care nu are la bază un criteriu obiectiv între grefieri, în ceea ce privește salarizarea acestora, fiind în contradicție cu principiul egalității în fața legii, consacrat de art.16 din Constituția României.
Potrivit disp.art.21 din nr.OG137/2000, în toate cazurile de discriminare menționate în ordonanță, persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit.
De asemenea, în temeiul disp.art.269 alin.1 din Codul muncii, angajatorul este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu.
În consecință, Curtea reține că, pentru o justă și integrală despăgubire, plata diferențelor de drepturi salariale între salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier, reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului cauzat recurentelor prin prevederile art.91 din Legea nr.567/2004. Va admite acțiunea.
Cât privește acțiunea formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, urmează a fi respinsă, pe excepția lipsei calității procesual pasive motivat de următoarele considerente:
Este adevărat că, potrivit art. 1 din nr.OUG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Însă aceste dispoziții pot stabili în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor doar o obligație de "a face", respectiv de a include ori de a aproba în bugetele instituțiilor publice sumele necesare executării obligațiilor de plată.
Obligația de plată, care este o obligație de "a da", se stabilește în raport de titularul dreptului material (și, respectiv, obligației corelative) dedus judecății, în speță Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, ca ordonator principal și secundar de credite.
În temeiul dispozițiilor art.60 - 63.pr. civ va fi admisă cererea de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și finanțelor și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu acest pârât.
Respinge excepțiile necompetenței materiale, inadmisibilității acțiunii și prescripției dreptului la acțiune invocate de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Admite acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales la Cabinet av. din I,--B, --2, parter,. 6, în contradictoriu cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B,-, Sector 5 și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, cu sediul în I, str. -, nr. 28.
Obligă pârâții să plătească reclamantei drepturile salariale restante reprezentând diferența dintre salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier și salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier-dactilograf, pentru perioada 01.01.2005-01.02.2007, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății efective.
Admite cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, Sector 5, formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și, în consecință, obligă chematul în garanție să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate de reclamantă.
Prezenta hotărâre este opozabilă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3,. 2, cam. 212, Sector 1.
Respinge cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.09.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, ASISTENȚI JUDICIARI:
- -
Red.
Tehnored. PD./
04.11.2008
2 ex.-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Nelida Cristina Moruzi Aneta
