Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 383/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE
MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.383/ DOSAR NR-
Ședința publică din data de 06 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu judecător
JUDECĂTOR 2: Măria Carmen Tică
JUDECĂTOR 3: Anca
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr.775 din 14 aprilie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și a intimaților reclamanți -, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța invocă din oficiu tardivitatea recursului declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, având în vedere că hotărârea a fost comunicată la data de 23 mai 2008 iar recursul a fost formulat la 6 iunie 2008.
Față de actele și lucrările dosarului, având în vedere că recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Constata ca prin sentința civilă nr.775/M din 14.04.2007, TRIBUNALUL BRAȘOVa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocata de acesta prin întâmpinare.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului TRIBUNALUL BRAȘOV, invocata de acesta prin întâmpinare.
A respins excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune privind pretențiile aferente perioadei 1.01.2003-14.03.2008, excepție invocată de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV.
A admis acțiunea formulată de reclamanții -, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, cu sediul in mun. B,-, jud. B, Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în muri. B,-, jud. B, Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință:
A obligat pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecărui reclamant menționat mai sus diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara
începând cu data de 14.03.2005, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000.
A obligat pe paratul Ministerul Economiei și Finanțelor sa să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natura salariala, reactualizate, menționate anterior.
A obligat pe parata Curtea de APEL BRAȘOV sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetele de munca ale reclamanților.
Pentru a pronunța aceasta sentința prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 14.03.2008, reclamanții -, si au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI si FINANȚELOR, CURTEA DE APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOV solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea paraților Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV la plata unor diferențe de drepturi de natură salariala începând cu 14.03.2005 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței și pe viitor, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare lunară, despăgubiri ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, plus dobânzile aferente pe întreaga perioadă, până la data plății efective, obligarea paratului Ministerul Economiei si Finanțelor sa aloce fondurile necesare efectuării plații sumelor de bani menționate anterior si obligarea paratei Curtea de APEL BRAȘOV sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetele de munca ale reclamanților; întrucât reclamanții au formulat și introdus cererea de chemare în judecată la data de 14.03.2008 solicitând pretenții aferente perioadei 14.03.2005-prezent, instanța va respinge excepția prescripției dreptului la acțiune, invocata prin întâmpinare.
în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, instanța a constatat că potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Pe fondul cauzei, instanța reține că reclamanții au calitatea de judecător, aspect ce rezultă din înscrisurile din carnetele de muncă depuse în copie la dosar.
În data de 10 martie 2008 înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța a admis acțiunea reclamanților, sens în care va obliga pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecărui reclamant menționat mai sus diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 14.03.2005, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art. 1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art. 1084 Cod civil.
Pentru considerentele expuse raportat la excepția lipsei calității procesuale a acestui parat, instanța a obligat pe paratul Ministerul Economiei și Finanțelor sa să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natura salariala, reactualizate, menționate anterior.
De asemenea, instanța o obligat pe parata Curtea de APEL BRAȘOV sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetele de munca ale reclamanților.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor B prin DGFP și Ministerul Justiției.
Recurentul pârât Ministerul Justiției a formulat recurs in termen criticând sentința pentru nelegalitate si netemeinicie. Se arata ca in mod greșit s-a admis acțiunea reclamantei cu acordarea cumulata a dobânzii legale si a reactualizărilor pentru aceeași creanța. Motivele de recurs privesc si la data de la care curg dobânzile legale, sustinandu-se ca sunt debite doar de la data cererii de chemare in judecata.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentele Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV sentința este criticată pentru faptul că nu au fost soluționate în mod corect pretențiile reclamantei. fiind acordat sporul si pe viitor, fara a exista prevedere legala. Se susține ca acest spor nu poate fi acordat după apariția legii 45/2007, chiar daca exista decizia de recurs in interesul legii. Astfel, in temeiul art. 304 pct. 4.pr. Civ, instanța a pronunțat o sentintă nelegală, intrucat si-a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
O altă critică, vizează fondul cauzei, arătându-se că art. 47 din legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 și prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistraților ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești.
Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.
Este criticata si acordarea cumulata a actualizărilor si dobânzilor legale pentru aceeași creanța. cat si dispozițiile instanței de fond privitoare la data de la care curge dobânda, respectiv de la data cererii de chemare în judecata.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul TRIBUNALUL BRAȘOV, sentința este criticată si pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă de culpei sale pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamantă. O altă critică vizează excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului, pentru perioadele în care reclamanta nu a avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență a Tribunalului Brașov.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Este criticata si acordarea cumulata a actualizărilor si dobânzilor legale pentru aceeași creanța.
Recursul promovat de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, este tardiv., formulat cu încălcarea termenului special de recurs de 10 zile ce curge de la comunicarea sentinței. Astfel, sentința i-a fost comunicata recurentului in 23.05.2008, iar recursul a fost promovat in 6.06.2008. drept pentru care instanța va respinge recursul acestei părți ca tardiv formulat.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate in cadrul celorlalte recursuri, instanța apreciază că sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, ținând cont și de momentul în care s-a pronunțat această decizie de recurs în interesul legii, respectiv în cursul soluționării recursului, înainte de încheierea dezbaterilor soluția ÎCCJ fiind obligatorie, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamantei au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Criticile recurenților cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art. 1088 alin.l Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
În ceea ce privește critica din recursul paraților cu privire la acordarea și pentru viitor a sporului de 50%, Curtea, în accepțiunea deciziei de recurs în interesul legii nr. 21/10.03.2008 care constată că " magistrații [-] au dreptul la sporul de 50% calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001", ținând cont și de caracterul raportului obligațional dintre părți care echivalează cu un raport juridic de muncă atipic ce intră sub incidența art. 291 Cod procedură civilă și 110 alin. 2 Cod procedură civilă, urmează a reține că în baza dispozițiilor legale mai sus invocate pretențiile reclamanților reprezintă prestații periodice cu executare succesivă și se poate cere, înainte de termen, executarea la termen a unor prestații periodice.
Apărarea pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV conform căreia sporul de 50% trebuie acordat numai până la data intrării în vigoare a Legii 45/2007 și nu și pentru viitor nu poate fi primită.
Trebuie remarcat că prima mențiune cu privire la abrogarea art. 47 din Legea 50/1996 a fost făcută prin OG 83/2000 la art. 42, însă ÎCCJ prin decizia de recurs în interesul legii a stabilit că art 47 din Legea 50/1996 continuă să-și producă efecte și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 pentru argumente de tehnică legislativă. La data intrării în vigoare a legii 45/2007 recursul în interesul legii nu era pronunțat iar OG 83/2000 era recunoscută ca act normativ producător de consecințe juridice fără a fi pusă în discuție la acea vreme legalitatea acestei ordonanțe.
Așadar la data intrării în vigoare a legii 45/2007, dispozițiile art. 47 din Legea 50/1996 erau cunoscute ca fiind deja abrogate iar dispozițiile din legea 45/2007 se referă la abrogarearestului de dispozițiipe care Legea 50/1996 le mai conținea la momentul intrării în vigoare a acesteia.Recursul in interesul legii, fiind pronunțat după intrarea in vigoare a Legii 45/2007, este evident ca succesiunea legilor in timp a fost avuta in vedere la momentul pronunțării recursului de către
Deci orice interpretare conform căreia sporul de 50% se acordă doar până la data intrării în vigoare a 45/2007 pentru magistrați, contrazice raționamentele juridice obligatorii conținute de decizia de recurs în interesul legii mai sus invocată.
Cu privire la soluționarea excepției lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov, Curtea reține că este neîntemeiată întrucât prin acțiunea dedusă judecății nu s-a solicitat obligarea acestei pârâte la plata unor drepturi bănești pentru perioade în care reclamanții.nu au fost amgajatii acestei instituții. Calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității recursului declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr.775/2008 a Tribunalului Brașov invocată din oficiu și în consecință;
Respinge ca tardiv formulat recursul recurentei Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr.775/2008 a Tribunalului Brașov.
Respinge recursurile formulate de recurentele pârâte Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Justiției împotriva aceleiași sentințe, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
-
Red.AP/24.04.09 Tehnored. 24.04.2009 - 2 ex. Jud. fond /
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Măria Carmen Tică, Anca
