Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 402/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.402/2009
Ședința publică din 13 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mureșan Monica Maria judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Ghițoaică Dana
- - JUDECĂTOR 3: Motolea
- -grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției, împotriva sentinței civile nr.5/9.01.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar s-a depus adeverința nr.108/13.04.2009 emisă de Curtea de APEL ALBA IULIA din care reiese calitatea de judecător a reclamanților și data de numire în funcție, și nemaifiind alte cereri de fornulat, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamantele, -, - și au chemat în judecată pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Tribunalul Alba și Curtea de Apel Alba Iulia solicitând obligarea pârâților la plata către reclamante a drepturilor salariale constând în sumă de 1700 lei, reactualizată cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii se arată că prin hotărârea nr. 1572/23.01.2006 a CNCD s-a constata existența unei discriminări conform art. 2 alin. 1 și 2, art. 6 lit.c, art. 8, art. 15 din OG nr. 137/2000. Această hotărâre a reținut că prin Ordinul MJ nr. 1921/C/2005 s-a creat o discriminare, constatându-se preferința unei categorii socio-profesională - cea a judecătorilor cu o vechime între 0 și 3 ani - în acordarea stimulentelor, care au condus la excluderea altor categorii, cea a judecătorilor cu o vechime mai mare de trei ani.
Acordarea stimulentelor salariale magistraților reprezintă un scop legitim, dar impunerea criteriului de vechime de 0-3 ani nu constituie o metodă adecvată și necesară pentru atingerea acestui scop.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu are calitatea de angajator al reclamantelor și nici vreo atribuție în privința stabilirii indemnizațiilor judecătorilor.
MEF a invocat de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive, între această instituție și reclamante neexistând nici un raport de muncă sau obligațional.
Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că nu există nici un act normativ care să prevadă sau să garanteze dreptul de a primi stimulente fiecărui judecător, ori unui alt salariat din sistemul justiției.
Prin sentința civilă nr. 5/2008 Tribunalul Albaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor și Curtea de APEL ALBA IULIA și pe cale de consecință a respins acțiunea formulată împotriva acestora, și a admis acțiunea formulată de reclamantele, -, - și, pârâții fiind obligați la plata sumei de 1700 lei, actualizată cu indicele de inflație.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA nu are calitate procesuală pasivă întrucât responsabilitatea în ceea ce privește plata drepturilor de natură salarială în cuantum de 1700 lei revine în exclusivitate Ministerului Justiției în calitate de ordonator de credite și autoritate emitentă a ordinului de stabilire a indemnizației.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a MEF a fost admisă având în vedere că acest minister nu poate fi ordonator de credite principal pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că pârâții în mod greșit și fără temei legal au operat o selecție arbitrară între criteriile de acordare a stimulentelor salariale în sensul că au considerat peremptoriu criteriul vechimii în funcție până la 3 ani a beneficiarilor în detrimentul criteriilor de performanță profesională.
În același sens instanța reținut că prin Hotărârea nr. 15/2006 a CNCD s-a stabilit în mod clar și fără echivoc faptul că reclamanții au fost discriminați în mod indirect în sensul art. 2 alin. 2 din OG nr. 137/2000.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției prin care a solicitat în temeiul art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 Cod procedură civilă admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului se susține că prin ordinul nr. 1921/C/2005 s-a repartizat un fond de stimulente financiare pentru personalul din justiție menționat în anexă.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în Normele interne privind repartizarea fondului instituit potrivit art. 25 alin.2 din legea nr. 146/1997 rezultă că principalele criterii de repartizare a stimulentelor au caracter exemplificativ și nu limitativ, ceea ce înseamnă că ordonatorul de credite este îndreptățit să evalueze și să stabilească la un moment dat necesitatea stimulării financiare pe baza unor criterii ce corespund obiectivelor fixate la un moment dat în politica de dezvoltare a sistemului judiciar și/sau a obiectivelor generale ale MJ.
financiar nu este un drept conferit de lege cu caracter absolut, nu se confundă cu salariul, el depinzând de o multitudine de factori.
Ordonatorii au posibilitatea de a stabili și alte criterii pe care le apreciază necesare și utile, fără a fi necesar să existe identitate de criterii la nivelul tuturor instanțelor din tară.
Este criticată și actualizarea sumelor acordate reclamantelor, deoarece acestea puteau solicita numai dobânda și numai de la data cererii de chemare în judecată.
Intimatele nu au depus întâmpinare.
În cauză au fost acordate mai multe termene pentru ca reclamantele intimate să facă dovada că aveau calitatea de judecător la data emiterii ordinului în discuție.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.
Conform alin.3 al art.25 din Legea nr.146/1997 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției. Prin J nr.2404/C/2004 s-au aprobat Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997. În speță, prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare "judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 RON".
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat existența unei discriminării indirecte prin acest Ordin, ca urmare a faptului că stimulentele au fost acordate doar judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani. Se reține astfel că la acordarea acestor stimulente nu au fost luate în considerare criteriile prevăzute în art.21 alin.3 din nr.OUG177/2002 și nici celelalte criterii prevăzute în art.4 din Ordinul nr.2404/C/23.08.2004, folosindu-se doar criteriul vechimii, or "acest criteriu reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea stimulentelor salariale".
Ca atare, prin Hotărârea sus enunțată Consiliul Național pentru combaterea Discriminării a statuat că faptele prezentate constituie acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2, art.6 lit.c, art.8 alin.3, art.19 alin. 4 din nr.OG137/2000 cu modificările și completările ulterioare;
Apărarea pârâtului recurent dezvoltată prin prezentul recurs vizând faptul că nu putem vorbi de un drept de a fi premiat este nefondată, deoarece așa cum corect a reținut instanța de fond stimulentul salarial solicitat reprezintă un adaos bănesc, un premiu, iar art. 2 alin.1, art.6 lit. a și c și art.8 din nr.OG137/2000, ocrotesc în mod deplin și egal toate drepturile salariale.
De altfel, această apărare a făcut obiectul analizei și Colegiului Director care a pronunțat hotărârea în cauză, or, potrivit art. 20 punct 10 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare "hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (2) și care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu" și ca atare au forță obligatorie a puterii lucrului judecat.
Susținerea recurentului în sensul că la acordarea stimulentelor în discuție au fost respectate Normele interne sunt de asemenea nefondate, deoarece deși textul art.4 alin.1 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1997, aprobate prin Ordinul nr.2404/C/2004 nu prevede limitativ criteriile care stau la baza acordării stimulentelor, enumerarea lor indică în esență o evaluare a activității și performanțelor judecătorului, iar pentru acordarea acestor stimulente, ordonatorul de credite trebuie să țină în mod obligatoriu cont de aceste criterii, la care mai poate adăuga motivat, în strânsă legătură cu aceste criterii și altele. Or, vechimea în magistratură nu constituie un criteriu prevăzut de art.4 alin.1 din Normele menționate și nici nu este în strânsă legătură cu aceste criterii.
Este corectă și dispoziția referitoare la actualizarea sumelor, întrucât numai astfel se poate realiza repararea integrală a prejudiciului cauzat reclamantelor prin neplata sumelor menționate, reactualizare la care face referire și art. 78 din Codul muncii.
Față de cele ce preced, Curtea constată că instanța de fond a făcut o aplicare și interpretare corectă a legii și că aspectele critice ale recurentului sunt nefondate, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin 1 Cod procedură civilă coroborat cu art.82 din Legea nr.168/1999, va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.5/9.01.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
-
Red./7.05.2009
Tehnored.TM/ 2ex
Jud.fond:
Președinte:Mureșan Monica MariaJudecători:Mureșan Monica Maria, Ghițoaică Dana, Motolea
