Drepturi salariale (banesti). Decizia 449/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 449/2009
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții și, având ca obiect
drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.200/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă consilier juridic pentru intimatul pârât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul intimatului pârât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE depune la dosar delegație și învederează instanței că nu mai are cereri de formulat. Solicită respingerea recursului declarat de reclamanți ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la ribunalul Alba sub dosar nr- formulată de reclamanții și împotriva pârâților Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Finanțelor Publice, s- solicitat:
-obligarea pârâților de ordinal 1 și 2 la calcularea retroactive și plata, începând cu data de 01.02.2005, a drepturilor salariale constând în sporul de periculozitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară până la 01.01.2007 în cazul reclamantei și până la 15.11.2006 în cazul reclamantului:
-obligarea pârâților de ordinul 1 și 2 la plata drepturilor de mai sus, actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești, cu efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă.
-obligarea Ministerului Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare plăților sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că au calitatea de procurori Serviciul Teritorial Alba Iulia, îndeplinind o activitate de mare risc social, recunoscut de legiuitor în nr.OUG27/2006.
Potrivit art.7 din acest act normativ pentru condiții de muncă grele și vătămătoare sau periculoase judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul asimilat acestora beneficiază de un spor de 15 % din indemnizația de încadrare brută lunară proporțional cu timpul lucrat în aceste condiții. În acest sens art.7 definește două categorii de condiții de muncă grele, respectiv vătămătoare și periculoase. Ordonatorul principal de credite a recunoscut numai sporul de condiții vătămătoare și nu pe cel de condiții periculoase.
Existența condițiilor periculoase este recunoscută de art.77 din Legea nr.303/2004, de art.27 din nr.OUG27/2006 iar aceste condiții periculoase nu exclud și existența condițiilor vătămătoare.
În legislația muncii s-a recunoscut în Contractul colectiv de muncă unic nr.2001/2005 la nivel național existența condițiilor deosebite de muncă periculoase separat de condiții nocive.
Ministerul Finanțelor Publice are calitatea procesuală pasivă întrucât acesta trebuie să pună la dispoziția Ministerului Public sumele de bani necesare îndeplinirii obligației de plată.
Ministerul Public Parchetul de pe lângă a formulat cerere de chemare în garanție împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor solicitând ca să fie obligat acesta să ia act de obligativitatea aprobării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008 care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Această cerere a fost disjunsă la termenul din data de 27.02.2008.
Prin sentința civilă nr.200/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu numărul de mai sus, a fost respinsă excepția necompetenței materiale a instanței invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție. A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a, fiind respinsă acțiunea formulată de reclamanți față de acești pârâți. A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în soluționarea acțiunii promovată de reclamanți.
Această excepție este întemeiată și a fost admisă, întrucât reclamanții nu sunt în relații contractuale sau atipice de dreptul muncii cu acest pârât iar alocarea sumelor de către acest pârât se face în baza altor proceduri demarate de ordonatorul de credit care este și angajatorul reclamanților.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Alba în soluționarea acestei cauze, invocând dispozițiile art.36 alin.2 din nr.OUG27/2006 potrivit cărora salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor se soluționează de Curtea de Apel București.
Această excepție a fost respinsă întrucât potrivit art.36 alin.1 din nr.OUG27/2006 personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale poate face contestație iar apoi potrivit al.2 împotriva hotărârilor pronunțate în contestație se poate adresa Curții de Apel București. Această normă specială vizează modul de stabilire a drepturilor salariale.
În cazul de față reclamanții au solicitat aplicarea unui spor prevăzut de art.7 din nr.OUG27/2006 și nu au contestat modalitatea de stabilire a drepturilor salariale, ceea ce înseamnă cu totul altceva, respectiv condițiile încadrării în grila de salarizare,
Acțiunea reclamanților a fost respinsă ca nefondată.
Este incontestabil că reclamanții își desfășoară o activitate ce presupune un mare grad de pericol, astfel este recunoscut prin toate actele normative din vigoare invocate de către reclamanți. Această periculozitate a fost recunoscută inclusiv prin nr.OUG27/2006 care a stabilit procurorilor din cadrul și o altă grilă de salarizare față de celelalte categorii de personal din justiție inclusiv procurori și judecători.
Prin art.7 din nr.OUG27/2006 s-a stabilit un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară proporțional cu timpul efectiv lucrat în condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase. Acest text de lege vizează toate condițiile deosebite de muncă, grele vătămătoare sau periculoase și vizează concentrațiile de noxe sau alte condiții specifice care fac munca mai grea, vătămătoare sau periculoasă pentru cel care o desfășoară. Sporul de periculozitate prevăzut de art.7 din nr.OUG27/2006 nu vizează periculozitatea funcției îndeplinită de reclamanți ci periculozitatea efectivă în care își desfășoară activitatea la locul de muncă, periculozitate care este în același timp și vătămătoare. aceasta fiind înțelesul sintagmei "sau", respectiv "vătămătoare sau periculoase".
Acest spor a fost prevăzut și de Legea nr.50/1996, pentru laboratoarele de criminalistică sau alte locuri de muncă cu condiții vătămătoare sau periculoase și a fost acordat magistraților, personalului auxiliar de specialitate și funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în locuri de muncă și în condiții vătămătoare sau periculoase. Pentru stabilirea acestor condiții s-au efectuat expertize tehnice, buletine de analiză ce cuprind determinările asupra concentrațiilor de noxe de la locurile de muncă. Așa cum am arătat pentru pericolul funcției îndeplinite de reclamanți, legiuitorul a avut în vedere elaborarea unei legi speciale de salarizare a judecătorilor și procurorilor care să țină cont de importanța muncii desfășurate, riscurile funcției, pericolul la care este supus magistratul și care este cu totul altceva decât condițiile nocive, vătămătoare, periculoase, stabilite pe baza măsurătorilor și care sunt prevăzute separat prin legislația de salarizare.
În cauză nu sunt aplicabile dispozițiile CCM unic la nivel național întrucât reclamanții beneficiază de o lege specială în domeniul salarizării și au un statut distinct decât salariații pentru care a fost elaborat acest Contract colectiv de muncă.
La nivel de principiu privind legislația muncii și stabilirea unor criterii unitare de plată a activității depuse se poate reține că și în acest contract se prevede expres că părțile contractante sunt de acord ca în perioada următoare să includă unele sporuri în salariul de bază, astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în totalul drepturilor salariale, iar sporurile să fie acordate numai pentru locurile de muncă unde nu sunt cuprinse în salariul de bază. Preluând acest principiu se constată că în cazul de față el a fost respectat în sensul că pericolul iminent al funcției deținute de reclamanți a fost recunoscut de legiuitor prin elaborarea unei legi speciale de salarizare care să aibă în vedere acest aspect, iar pentru situația concretă de la locul de muncă s-a prevăzut și acordarea unui spor care să acopere tot ce ține de condiție grea de muncă, vătămătoare sau periculoasă, acest aspect stabilit pe bază de măsurători tehnice.
În concluzie se apreciază că art.7 din nr.OUG27/2006 prevede acordarea unui singur spor pentru condițiile grele de muncă concrete de la locul de muncă a fiecăruia, proporțional cu timpul lucrat în aceste condiții și nu un spor suplimentar care să vizeze pericolul la care este supus magistratul în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Din probele existente la dosarul cauzei a rezultat că reclamanților li s-a acordat sporul de 15 % prin Ordin General al Parchetului de pe lângă și în baza Ordinului nr.80/2006 al Procurorului General.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu consecința admiterii acțiunii.
În expunerea de motive arată că desfășoară o activitate de mare risc, aspect recunoscut de legiuitor în art.2 din nr.OUG27/2006. de sporul de condiții vătămătoare sănătății generat urmărirea dosarelor și actelor acestora. Au solicitat sporul de periculozitate prevăzut de art.77 din Legea nr.303/2007 și de art.27 din nr.OUG27/2006, apreciind că sporurile salariale și procentele trebuie acordate pe categorii de riscuri, textul diferențiind condițiile nocive și toxice de cele periculoase.
Deliberând asupra recursului de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu potrivit prevederilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Reclamanții, judecători în cadrul A I, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 7 din nr.OUG 27/2006 și art.40 din CCM la nivel național.
Potrivit art. 7 din nr.OUG27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, magistrațilorli se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Reclamanții susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.
Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.
Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.
Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.
Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.
Prin urmare, magistrații beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.
Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățiți la un unic spor de 15% și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.
În consecință, este corectă susținerea pârâtului Ministerul Justiției că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamanții.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la judecători, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.
Pentru considerentele menționate, constatând că sentința pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, fiind la adăpost de criticile formulate, în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr.200/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./Thred.
2ex./22 mai 2009
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria