Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 452/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 452/2009

Ședința publică de la 23 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător

- - - JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa

- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.363/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care față de actele și lucrările dosarului și solicitarea recurenților pârâți de judecare a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei de față;

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr-, reclamanta a chemat in judecata pârâții Ministerul Justiției si Curtea de Apel Alba Iulia, solicitând ca prin hotărâre să fie obligați, la plata drepturilor salariale cuvenite cu titlu de spor de risc si suprasolicitare psihică, in procent de 50% din indemnizația de baza bruta lunara in cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective începând cu luna februarie 2005 și în continuare, precum și obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, conform prezentei.

In motivarea acțiunii se arată că sporul solicitat este reglementat până in prezent de art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, întrucât abrogarea adusă acestuia de Ordonanța nr.83/29 august 2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, nu a avut efecte in ceea ce privește acest articol de lege.

Prin efectul art.47 din Legea nr.50/1996 republicata in Monitorul Oficial nr.563/18 noiembrie 1999 magistrați, precum si personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar pentru risc si suprasolicitare.

Reclamanta mai arată că, prin dispozițiile Ordonanței nr.83/2000, act emis de Guvernul României care are natura unui act juridic de putere inferioara legii, le-a fost retras acest spor. Potrivit art.108 din Constituția României, Ordonanțele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitate, in limitele și in condițiile prevăzute de aceasta.

Prealabil emiterii Ordonanței nr.83/2000, Guvernul a fost abilitat, prin art.1 pct.1 litera Q din Legea nr.125/2000, să emită ordonanțe pentru perioada de la data intrării in vigoare a acestei legi și până la reluarea lucrărilor Parlamentului in cea de-a doua sesiune ordinara a anului 2000 în următoarele domenii:

Modificarea si completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești,republicata:

Guvernul a depășit competenta legislativă delegata de parlament potrivit art.115 din Constituție si a dispus abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, care reglementa drepturile pe care reclamanții arată că le solicită prin acțiunea dedusă judecății.

Se arată că Legea nr.24/2000 republicata, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, reglementează principiile de legiferare cat si cele de abrogare, care înlătura orice posibilitate de imixtiune a actelor Guvernului in actele Parlamentului, executivul având doar un drept limitat si expres prevăzut.

Cum executivul nu a fost abilitat sa abroge dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 reclamanții solicita a se constatat ca acest text normativ este in vigoare si sa le fie acordate drepturile astfel reglementate.

Reclamanta mai arată că, abrogarea dată prin Legea nr.334/2001, nu poate acoperi nelegalitatea si neconstituționalitatea abrogării dispusă fără drept de către executiv.

Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, textul art.47 fiind abrogat prin Ordonanța nr.83/2000 pentru modificarea si completarea legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr.425 din -, intrata in vigoare la - si aprobata prin Legea nr.334/2001.

Nici actele normative ulterioare Legii nr.50/1996 modificata prin nr.OG83/2000, care au reglementat salarizarea si alte drepturi ale magistraților - nr.OUG177 /2002, nr.OUG27/2006 - nu au prevăzut in mod explicit sporul solicitat de reclamanți. Paratul arată că, abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv, potrivit art.62 alin.3 din Legea nr.24/2000.

Pârâtul mai arată că, este opțiunea legiuitorului sa reglementeze criteriile de acordare a sporurilor sau adaosurile la indemnizațiile si salariile de bază.

Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 - lege ordinară - s-a făcut cu respectarea dispozițiilor constituționale care permit, in condițiile date, intervenția in domeniul legii ordinare prin ordonanțe.Mai mult, nr.OG83/2000 a fost aprobata prin Legea nr.334/2001 intrata in vigoare la data de 01.10.2000.

Pârâta Curtea de Apel Alba Iulia prin întâmpinare invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.

Prin sentința civilă nr.363/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu numărul de mai sus, a fost admisă acțiunea, pârâții fiind obligați să plătească reclamantei, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, începând cu data de 01.02.2005 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective. Pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa fost obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanta solicitat acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică in procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, pe perioada 21.09.2004-12.12.2007.

Prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 așa cum a fost modificată prin nr.OG56/1997, se prevedea ca pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistrații precum si personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar.

Textul de lege sus menționat a fost abrogat prin nr.OG83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1996 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.425 din 01.09.2000 și intrată in vigoare la 01.10.2000.

Procedându-se astfel, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă cât și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.

Astfel, potrivit art.108 alin.3 din Constituție "Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute aceasta". Dar prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la "Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, republicată".

Cu toate acestea, prin nr.OG83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art.56-62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată - modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.

Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.

Este de remarcat în acest context, că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitate pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare. Astfel, conform art.1 pct. Q 3 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru "Abrogarea art.2 alin.3 pct. B lit. din Decretul nr.247/1997"

În susținerea celor mai sus menționate este și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție care s-a pronunțat prin recurs în interesul legii la data de 10.03.2008, în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.

Față de cele anterior reținute, întrucât abrogarea realizată prin nr.OG83/2000 este nelegală și în plus, subzistă rațiunea acordării sporului de stres, instanța a apreciat că pretențiile reclamantei sunt întemeiate cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 în procent de 50% pe perioada 01.02.2005 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație de la data plății efective.

Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul-Lege nr.92/1976 modificat, normele incidente prevăzute de Legea nr.130/1999 și art.296 din Legea nr.53/2003, Curtea de Apel Alba Iulia în calitate de operator al carnetelor de muncă, urmează a efectua cuvenitele și necesare mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.

În prezenta cauză civilă nu sunt incidente prevederile art.274 Cod proc.civilă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții. Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată. În expunerea de motive arată că acordarea sporului în discuție nu are nici o bază legală. Legea nr.303/2004 și nr.OUG27/2006 nu prevăd sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică. Acordarea acestui spor reprezintă o problemă de legiferare. Instanța nu se poate pronunța asupra acordării pe viitor a sporului de stres având în vedere că acesta reprezintă un drept eventual care nu este născut și actual.

Pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa invocat lipsa calității procesuale pasive, calitate pe care o are doar Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite. Pârâta nu are calitate de angajator al reclamantei și nu are atribuții în privința stabilirii drepturilor sale salariale.

Deliberând asupra recursurilor de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu potrivit prevederilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:

Este susținerea pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților în sensul că acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară nu are nicio bază legală, că reprezintă o problemă de legiferare și nu poate fi acordat pentru viitor.

Prin Decizia nr. XXI pronunțată de - Secțiile Unite în dosar nr.5/2008 la data de 10.03.2008 a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că magistrații au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, republicată, prin Legea nr.334/2001.

S-a reținut că potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, magistrații beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Art.47 sus arătat a fost abrogat prin art. I pct.42 din nr.OG83/2000, emisă în baza art.1 lit.Q pct.1 din Legea nr.125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr.50/1996, iar nu să și abroge această lege, nici total și nici parțial. De aceea, normele de abrogare conținute în art. I pct.42 din nr.OG83/2000 sunt inaplicabile, impunându-se ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000.

Potrivit art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.

Nu suntem în prezența acordării pe viitor a sporului în discuție care ar reprezenta un drept eventual care nu este născut și actual, ci în prezența recunoașterii unui drept stabilit prin dispoziții legale nelegal abrogate și, deci, rămâne în vigoare. În perspectivă, prin alte acte normative, legiuitorul poate statua în alte limite sau poate abroga acest spor.

Contrar susținerilor sale, Curtea de Apel Alba Iulia are calitate procesuală pasivă în cauză alături de Ministerul Justiției, în calitatea sa de ordonator secundar de credite, calitate în care gestionează fondurile i9nstanțelor din raza sa de activitate, asigură plata lunară a indemnizațiilor magistraților și operează înscrierile care se impun în carnetele de muncă.

Este de observat însă, că în mod greșit instanța de fond a acordat reclamantei sporul în discuție începând cu data de 01.02.2005. Potrivit art.1 din Decretul nr.167/1958, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial, așa cum este cazul în speță, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, termen care, potrivit art.3 este de 3 ani și, potrivit art.7 din același act normativ, începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.

Față de data introducerii cererii de chemare în judecată, 11.03.2008, se constată că pentru perioada 01.02.2005 - 11.03.2005 dreptul reclamantei este prescris potrivit prevederilor legale sus arătate.

Față de cele ce preced, potrivit prevederilor art.312 alin.2 din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite recursurile declarate de pârâți, va modifica în parte sentința atacată în sensul că va stabili ca dată de la care se datorează sporul în discuție ca fiind 11.03.2005, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr.363/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Modifică în parte sentința atacată în sensul că stabilește data de la care se datorează sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară ca fiind 11.03.2005.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23.04.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red./Thred. 2ex.

Președinte:Victor Crețoiu
Judecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 452/2009. Curtea de Apel Alba Iulia