Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 4160/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2749/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4160R
Ședința publică de la 05 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Nițu Petronela Iulia
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală A Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.1024 din data de 18.06.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, G ia, ta, ta, -, -, Tribunalul Ialomița, Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI, având ca obiect-drepturi bănești spor de 50 %.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, o reține spre soluționare, având în vedere solicitarea recurentului de judecare a pricinii în lipsa părților.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1024 din data de 18.06.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune, pentru perioada 28.09.2000 - 28.09.2004, a fost respinsă acțiunea pentru această perioadă, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanții, G ia, ta, ta, -, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul Ialomița, Ministerul Economiei și Finanțelor, au fost obligați pârâții Curtea de APEL BUCUREȘTI și Ministerul Justiției și Tribunalul Ialomița la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru perioada 28.09.2004 la zi și în continuare, conform timpului efectiv lucrat de fiecare reclamant, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii drepturilor până la plata lor efectivă.
Prin aceeași sentință a fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce pârâților fondurile necesare plății drepturilor și a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanții, .
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că dreptul subiectiv este legal valorificat începând cu data de 28.09.2004, fiind prescris pentru perioada 28.09.2000 - 28.09.2004.
Pe fond, s-a reținut că abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, care prevedea sporul în cauză, nu produce efecte juridice, întrucât OG nr.83/2000 este un act juridic de nivel inferior legii.
De asemenea, a fost avută în vedere decizia nr.21/10.03.2008 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, dată în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, potrivit cu care judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții, având în vedere că aceștia au calitatea de îngrijitori, respectiv șofer, nefăcând parte din categoria magistraților și personalului auxiliar de specialitate, pentru care a fost instituit, prin art.47 din Legea nr.50/1996, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală A Finanțelor Publice
În motivarea cererii de recurs, întemeiată, în drept, pe dispozițiile art.299-316.pr.civ. pârâtul a arătat că hotărârea primei instanțe este lipsită de temei legal, în ceea ce privește obligarea Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea fondurile necesare plății drepturilor, întrucât această instituție nu are calitate procesuală în cauza care are ca obiect drepturi salariale, reclamanții nu sunt și nu au fost angajați ai acestuia, iar atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor, potrivit dispozițiilor nr.HG386/2007, sunt în legătură numai cu procesul legislativ, prin întocmirea proiectului legii bugetului de stat, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
A mai arătat recurentul că Ministerul Justiției are calitatea de ordonator principal de credite și că prima instanță nu motivează în nici un fel temeiul de drept avut în vedere la pronunțarea acestei soluții.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Prin motivele de recurs, Ministerul Economiei și Finanțelor invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, însă argumentele prezentate nu sunt de natură a conduce la modificarea hotărârii în sensul susținut.
Astfel, este adevărat că, potrivit dispozițiilor art.1 din nr.OG22/2002, executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se încadrează obligația de plata respectiva, în speță calitatea de ordonator principal de credite aparținând Ministerului Justiției.
Însă, pentru ca Ministerul Justiției să repartizeze creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, potrivit prevederilor art.21 din Legea nr.500/2002, trebuie ca sumele necesare să fie cuprinse în proiectele legilor bugetare, elaborate de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în conformitate cu art.28 din Legea nr.500/2002, pe baza propunerilor de buget prezentate de ordonatorii principali de credite.
Altfel spus, prin atribuțiile care îi revin, potrivit Legii nr.500/2002 și HG nr.386/2007, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor se interpune în circuitul sumelor pretinse cu titlu de drepturi salariale, inclusiv în ceea ce privește procedura rectificării bugetare.
Pentru considerentele mai sus arătate, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală A Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.1024 din data de 18.06.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, G ia, ta, ta, -, -, Tribunalul Ialomița, Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I
GREFIER
Red.
Dact. /2ex
24.06.2009
Jud. fond: V;
Președinte:Comșa Carmen GeorgianaJudecători:Comșa Carmen Georgiana, Nițu Petronela Iulia
