Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 442/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 442/

Ședința publică de la 16 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu

JUDECĂTOR 2: Ligia Vîlcu

JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi

Grefier - -

Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR -PRIN BV. CURTEA DE APEL BRAȘOV LEGAL, TRIBUNALUL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr. 1217/13.06.2008, pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Bv. Curtea de APEL BRAȘOV Legal, TRIBUNALUL BRAȘOV, a intimaților reclamanți, C, precum și intimatul pârât Ministerul Justiției și Libertăților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.

Față de actele și lucrările dosarului, precum și față d emotivele invocate în recursuri, instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 1217/M din 13.06.2008, TRIBUNALUL BRAȘOVa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov.

A respins excepția autorității de lucru judecat.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.

A admis acțiunea formulată de reclamantele, -, și, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor

A admis în parte acțiunea formulată de reclamantele și C, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.

A obligat pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să plătească în solidar reclamantelor, -, și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % din indemnizația de bază brută lunară, pe perioada 02.02.2007 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe, precum și în continuare.

A obligat pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să plătească în solidar reclamantelor sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % din indemnizația de bază brută lunară, pe perioada 01.10.2007 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe, precum și în continuare.

A obligat pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să plătească în solidar reclamantei crăciun sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % din indemnizația de bază brută lunară, pe perioada 02.12.2007 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe, precum și în continuare.

A obligat pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească în solidar tuturor reclamantelor sumele reprezentând actualizarea sporului menționat anterior, cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective.

A obligat pe pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.

A obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării drepturilor bănești actualizate, menționate anterior.

A respins restul pretențiilor reclamantelor și C, ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținu următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B,in calitate de mandatara, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, fiind necesar ca acesta să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare plății drepturilor salariale.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului TRIBUNALUL BRAȘOVa fost respinsă întrucât reclamantele au calitatea de personal auxiliar la Judecătoria Brașov care se află în raza de competență a Tribunalului Brașov.

Pe fondul cauzei,instanța a constatat următoarele:

Reclamantele sunt angajate în cadrul Judecătoriei Brașov în calitate de personal auxiliar de specialitate,așa cum rezultă din carnetele de muncă.

În drept,potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".

Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr.50/1996.

Potrivit dispozițiilor art.155 din Codul Muncii,"salariul cuprinde salariul de bază,indemnizațiile,sporurile,precum și alte adaosuri,"prin urmare nu se poate primi apărarea conform căreia sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică nu face parte din salariu,atâta timp cât Curtea Constituțională nu a declarat neconstituțional textul de lege mai sus citat.

Potrivit art.1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO," " Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."

Caracterizat în mod indubitabil printr-o valoare economică, sporul de risc si suprasolicitare nervoasa constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului,alături de alte asemenea "bunuri" potrivit practicii (pensia, acțiunile, părțile sociale).

Pretențiile reclamantelor se bazează pe un serviciu deja prestat,ele constituind "un bun" în sensul practicii,așa cum rezultă si din Hotărârea Van Marle împotriva Olandei din data de 26.06.1986.

In concluzie,dreptul de proprietate invocat de reclamante se analizează ca o valoare patrimonială (ansamblu de interese care decurg din ansamblul raporturilor cu conținut economic pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească) deci un bun în sensul primei fraze a art.1.

Proprietatea asupra acestui bun conferă dreptul reclamanților de a nu fi lipsiți de el în mod nejustificat,din perspectiva art. 44 din Constituția României coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Măsura eliminării sporului de risc si suprasolicitare nervoasa pentru magistrați si personalul auxiliar de specialitate nu se justifică,întrucât limitarea drepturilor nu era " necesară într-o societate democratică, pentru a garanta respectarea drepturilor și libertăților altora sau pentru a proteja ordinea publică, securitatea națională, sănătatea publică sau bunele moravuri ".

Acest act internațional ratificat de România nu prevede limitări ale dreptului reclamat decât în condiții speciale, ce nu sunt întrunite în speță, astfel încât,în baza art. 20 al.2 din Constituția României,devin aplicabile dispozițiile art. art.1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO,ca fiind mai favorabile decât legislația internă.

In concluzie,prin abrogarea art. 47 din Legea 50/1996,a fost încălcat dreptul reclamantei la bun,acesta constând in contravaloarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica.

Instanța a reținut si faptul ca,la data la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea 50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care judecătorii si celelalte categorii de personal își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.

Aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporite.

Prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată în dosar nr.5/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: că judecătorii,procurorii,magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică,calculat la indemnizația brută lunară,respectiv salariul de bază brut și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000,aprobată prin Legea nre.334/2001.

Această decizie este obligatorie,potrivit art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor B prin DGFP.

Prin recursul formulat, TRIBUNALUL BRAȘOV critică respingerea de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesual pasive a acestuia pentru perioada în care reclamantele nu au avut calitatea de judecători la instanțele din raza de competență a Tribunalului Brașov, iar pe fond solicită admiterea recursului, considerând că acordarea pe cale judecătorească a unui drept care nu este prevăzut în nici o normă legală în vigoare nu poate fi privită decât ca fiind făcută în absența oricărui temei legal și chiar prin înfrângerea voinței legiuitorului.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentele Curtea de APEL BRAȘOV, sentința este criticată pentru faptul că nu au fost soluționate în mod corect pretențiile reclamantei. fiind acordat sporul si pe viitor, fara a exista prevedere legala. Se susține ca acest spor nu poate fi acordat după apariția legii 45/2007, chiar daca exista decizia de recurs in interesul legii.

O altă critică, vizează fondul cauzei, arătându-se că art. 47 din legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 și prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistraților ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești.

Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.

Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.

Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.

În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.

Este criticata si acordarea cumulata a actualizărilor si dobânzilor legale pentru aceeași creanță.

Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamantă și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.

Excepția lipsei calității procesual pasive Tribunalului Brașova fost în mod corect respinsă de către instanța de fond întrucât reclamantele au calitatea de personal auxiliar la Judecătoria Brașov care se află în raza de competență a Tribunalului Brașov.

În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.

Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.

În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, ținând cont și de momentul în care s-a pronunțat această decizie de recurs în interesul legii, respectiv în cursul soluționării recursului, înainte de încheierea dezbaterilor soluția ÎCCJ fiind obligatorie, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamantei au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.

Criticile recurentilor cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.

Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.

Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.

Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.

În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).

În ceea ce privește critica din recursul paratilor cu privire la acordarea și pentru viitor a sporului de 50%, Curtea, în accepțiunea deciziei de recurs în interesul legii nr. 21/10.03.2008 care constată că " magistrații [----] au dreptul la sporul de 50% calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001", ținând cont și de caracterul raportului obligațional dintre părți care echivalează cu un raport juridic de muncă atipic ce intră sub incidența art. 291 Cod procedură civilă și 110 alin. 2 Cod procedură civilă, urmează a reține că în baza dispozițiilor legale mai sus invocate pretențiile reclamanților reprezintă prestații periodice cu executare succesivă și se poate cere, înainte de termen, executarea la termen a unor prestații periodice.

Apărarea pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV conform căreia sporul de 50% trebuie acordat numai până la data intrării în vigoare a Legii 45/2007 și nu și pentru viitor nu poate fi primită.

Trebuie remarcat că prima mențiune cu privire la abrogarea art. 47 din Legea 50/1996 a fost făcută prin OG 83/2000 la art. 42, însă ÎCCJ prin decizia de recurs în interesul legii a stabilit că art 47 din Legea 50/1996 continuă să-și producă efecte și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 pentru argumente de tehnică legislativă. La data intrării în vigoare a legii 45/2007 recursul în interesul legii nu era pronunțat iar OG 83/2000 era recunoscută ca act normativ producător de consecințe juridice fără a fi pusă în discuție la acea vreme legalitatea acestei ordonanțe.

Așadar la data intrării în vigoare a legii 45/2007, dispozițiile art. 47 din Legea 50/1996 erau cunoscute ca fiind deja abrogate iar dispozițiile din legea 45/2007 se referă la abrogarearestului de dispozițiipe care Legea 50/1996 le mai conținea la momentul intrării în vigoare a acesteia. Recursul in interesul legii, fiind pronunțat după intrarea in vigoare a Legii 45/2007, este evident ca succesiunea legilor in timp a fost avuta in vedere la momentul pronunțării recursului de câtre

Deci orice interpretare conform căreia sporul de 50% se acordă doar până la data intrării în vigoare a 45/2007 pentru magistrați, contrazice raționamentele juridice obligatorii conținute de decizia de recurs în interesul legii mai sus invocată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr. 1217/2008 a Tribunalului Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 16 Aprilie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red LV 24.04.2009

Tehnored AG 28.04.2009/ 2 ex

Jud fond T /

Președinte:Anca Pîrvulescu
Judecători:Anca Pîrvulescu, Ligia Vîlcu, Camelia Juravschi

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 442/2009. Curtea de Apel Brasov