Pretentii civile. Speta. Decizia 447/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVIL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE CIVIL Nr. 447/
Ședința public de la 16 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL - PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - PRIN DGFP C, PARCHETUL DE PE LÂNG CURTEA DE APEL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr. 133/F din 3 decembrie 2008, pronunțat de Curtea de APEL BRAȘOV în dosar nr-.
La apelul nominal fcut în ședinț public se constat lipsa recurenților pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor - prin DGFP C, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV, a intimaților reclamanți și, precum și a intimatului pârât Parchetul de pe lâng Tribunalul Brașov, a intervenientei în nume propriu și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier, dup care:
Se constat c prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lips, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedur civil.
Faț de actele și lucrrile dosarului, precum și faț de motivele invocate în recursuri, instanța rmâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor de faț:
Constat c prin sentința civil nr. 133/F din 3 decembrie 2008, Curtea de APEL BRAȘOVa respins excepțiile inadmisibilitții cererii de chemare în garanție și cererii de chemare în judecat invocate de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de casație și Justiție și de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C.
A admis în parte cererea de chemare în judecat și cererea de intervenție principal formulat de reclamanții, - procurori în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție,Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV,Parchetul de pe lâng Tribunalul Covasna și în consecinț:
A obligat pârâții la plata sporului de risc și solicitare neuropsihic, în procent de 50% începând cu 1.07. 2008, pân la data pronunțrii prezentei sentințe, 3.12.2008, și în continuare pe viitor, pân la noi dispoziții legale pentru reclamanții și - procurori la Parchetul de pe lâng Judectoria Sf.
A obligat pârâții susmenționați la plata reactualizat cu indicele de inflație și la acordarea dobânzii legale pentru sumele rezultate din acordarea sporului de 50% susmenționat, începând cu 1.07.2008 și pân la plata efectiv pentru reclamanții și.
A obligat pârâtul Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOVs efectueze mențiunile corespunztoare acordrii sporului de 50% în crțile de munc ale reclamanților.
A obligat pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV și Parchetul de pe lâng Tribunalul Covasnas plteasc sporul de 50% reactualizat cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, începând cu 11.02.2008 - 3.12.2008 și în continuare, pe viitor pân la noi dispoziții legale, în favoarea intervenientei principale.
A obligat pârâtul Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV s înscrie în carnetul de munc al intervenientei sporul de mai sus menționat pentru perioada recunoscut.
A respins pretențiile reclamanților și ale inervenientei principale formulate în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
A admis cererea de chemare în garanție formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C și în consecinț:
A obligat chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C s aloce fondurile necesare achitrii sumelor mai sus stabilite ctre pârâtul Ministerul Public.
Pentru a pronunța aceast sentinț, instanța de fond a reținut urmtoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor instanța a respins -o cu motivarea exprimat în încheierea de la termenul din 3.12.2008 reținând calitatea procesual pasiv a MEF faț de pretențiile din cererea de chemare în garanție.
În ceea ce privește temeinicia pretențiilor reclamanților, instanța, în temeiul art. 329 alin. 3 Cod procedur civil a ținut cont de decizia de recurs în interesul legii nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care prin interpretarea art. 47 din Legea 50/1996 s-a recunoscut dreptul magistraților la sporul de 50% și dup intrarea în vigoare a OUG 83/2000.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza final din Codul d e Procedur Civil dezlegarea dat problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce st la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegat în sensul celor artate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea a fost admis potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedus judecții și " pentru viitor", curtea reținut c aceasta cerere este întemeiat deoarece drepturile salariale constituie prin excelenț " prestri periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedur civil, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale a fost acordat de ctre instanț în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natur salarial s-a creat prții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosinț a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speta.
Se susține c în aceast situație exist dou daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealalt art.998 Cod civil.
Astfel, pe lâng dobânda legal ca daun moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite s acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanței datorat inflației, dup ce a ajuns la scadenț. Valoarea acestui din urm prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominal a creanței și valoarea sa real la data executrii. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentat pe natura și scopurile diferite ale celor dou instituții; dobânda este prețul lipsei de folosinț, iar actualizarea cu rata inflației urmrește pstrarea valorii reale a obligației bnești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța a constatat c în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speț prțile neavând un contract de munc încheiat, punerea în întârziere realizat prin cererea de chemare în judecat nu este imperativ astfel c aceast dobând curge de drept ( și - Teoria general a obligațiilor).
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunztoare în carnetul de munc al fiecrui reclamant a fost admis în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munc.
De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat s vireze fondurile necesare achitrii drepturilor solicitate
În acest sens curtea reține c potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțat de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede c Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz activitatea de pregtire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotrârea s fie opozabil acestei instituții care asigur fondurile necesare salarizrii puterii judectorești.
În ceea ce privește obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor în solidar cu pârâții 1,3,4, care au calitate de ordonatori de credite, instanța constat c, faț de atribuțiile MEF, acest pârât nu poate rspunde în solidar cu ordonatorii principali de credite pentru executarea unor obligații directe, de plat a unor drepturi salariale pentru personalul aflat într-un raport atipic de munc cu aceste din urm instituții, drept pentru care a respins pretențiile reclamanților faț de acest pârât.
Totuși, în baza atribuțiilor pe care însuși Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinare arat c le exercit, respectiv acelea de elabora proiectul bugetului de stat, instanța a admis cererea de chemare în garanție formulat de Ministerul Public în contradictoriu cu Ministerul economiei și Finanțelor și a obligat MEF la alocarea sumelor necesare plții de mai sus menționate
Pretențiile reclamantei privitoare la acordarea reactualizrilor cu indicele de inflație sunt fondate. Aceast actualizare nu constituie daune interese, în sensul art 1073 Cod civil întrucât actualizarea unei sume de bani cu indicele de inflație asigur creditorului încasarea unei sume echivalent cu cea de la data când era exigibil.
Pretențiile din cererea de intervenție principal formulat de intervenienta sunt fondate și au același obiect ca și cele ale reclamanților din cererea principal. Instanța pentru aceleași considerente legale a admis-o dispunând obligarea la plata sporului de 50% cu reactualizri și dobânda legal doar în sarcina pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lâng ÎCCJ, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lâng Tribunalul Covasna. Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat în temeiul cererii de chemare în garanție la alocarea fondurilor necesare plții sumelor rezultate din aplicarea sporului menționat.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C, în termen, motivat.
Prin motivele de recurs invocate, Ministerul Public - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție solicit ca în conformitate cu dispozițiile art. 329 Cod procedur civil, ca la soluționarea recursului s fac aplicarea deciziei nr. 21 din 10 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Se arat c hotrârea pronunțat este lipsit de temei legal și a fost dat cu înclcarea sau aplicarea greșit a legii, întrucât prin art. 30 alin. 1 lit. a din Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 s-a abrogat Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, astfel c acțiunea reclamanților este inadmisibil pentru perioada ulterioar datei de 3 februarie.
Conform Deciziei 21/10 martie 2008, art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții Judectorești, republicat, nu a fost abrogat prin art.1 pct. 42 din ordonanța de Guvern nr. 83/2000, art. 47, acest text de lege fiind aplicabil și dup data de 1 octombrie 2000, data intrrii în vigoare a nr.OG 83/2000.
În condițiile în care Legea nr. 50/1996 a fost abrogat prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 aprobat prin Legea nr. 247/2007, toate dispozițiile acestui act normativ și-au încheiat aplicabilitatea, fiind înlocuite de prevederile cuprinse în actul normativ de abrogare.
Se susține în motivele de recurs c Decizia nr. 21/10 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie interpretat în sensul c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la spor 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar și sup intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, dar numai pân la abrogarea Legii nr. 50/1996 prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2007.
Astfel, se apreciaz c instanța de fond a dispus în mod nelegal acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic reclamanților și pentru viitor, depșind astfel atribuțiile puterii judectorești și adugând la lege.
Pârâtul Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV prin motivele de recurs menționeaz c prin Decizia 21/2008, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitar a dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat, a constatat c judectorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic și dup intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000.
Îns, instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV ca instituție bugetar, nu poate s înscrie în bugetul propriu nici o plat fr baza legal pentru respectiva cheltuial.
Se mai susține în motive c neaplicarea indicelui de inflație se datoreaz și faptului c, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin (2) din Legea nr. 500/2002 - privind finanțele publice " nici o cheltuial nu poate fi înscris în buget și nici angajat și efectuat din acesta dac nu exist o baz legal pentru respectiva cheltuial".
Ministerul Public nu are alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege, plata sumei reprezentând indicele de inflație, putându-se face numai prin intervenția legiuitorului. Deci, Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV, în lipsa unei prevederi legale care s reglementeze materia actualizrii drepturilor cu rata inflației ori plata cheltuielilor de judecat, nu are la dispoziție alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege.
Se mai menționeaz c faț de obligarea pârâților s opereze mențiunile corespunztoare în carnetele de munc, în mod eronat instanța de fond a dispus aceast obligație, având în vedere dispozițiile art. 11 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976.
Împotriva sentinței 133/F/2008 a Curții de APEL BRAȘOVa formulat recurs și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin reprezentanta în teritoriu DGFP C, în motive susținând c prima instanț în mod greșit a respins excepția inadmisibilitții cererii de chemare în garanție întrucât între Ministerul Public și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice nu exist nici o obligație de garanție, iar simplul fapt c ordonatorul principal de credite nu a avut în vedere plata acestor sume nu îi confer nici o garanție acestuia din partea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru eventualele sume ce ar trebui s le plteasc, din culpa sa.
Se arat în motive c doctrina juridic( I, Participarea prților în procesul civil, pag. 201) a statuat c cererea de chemare în garanție nu poate fi admis în cadrul acțiunilor personale nepatrimoniale și nici în litigiile de munc, pe același considerent c raporturile de munc exist între instituția angajatoare, alta decât Ministerul Economiei și Finanțelor și angajați reclamanți în litigiu.
Analizând sentința atacat în raport de criticile formulate, instanța reține urmtoarele:
Critica Ministerului Economiei și Finanțelor prin DGFP C cu privire la inexistența unei obligații de garanție pentru sumele care trebuie s le plteasc reclamanților este nefondat.
Potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțat de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002privind finanțele publice se precede c Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz activitatea de pregtire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotrârea s fie opozabil acestei instituții care asigur fondurile necesare salarizrii puterii judectorești.
Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond admițând cererea de chemare în garanție a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efecturii plților, fonduri pe care urmeaz s le aib în vedere cu ocazia elaborrii proiectelor de buget, sau în cadrul rectificrii bugetare.
În ceea ce privește fondul cauzei din toate recursurile, care vizeaz fondul cauzei, instanța apreciaz c acestea sunt nefondate, astfel c pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanț în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțat de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar și dup intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobat prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza final, conform cu care dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, c în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel c restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecinț s fie respinse.
Referitor la critica Ministerului Public privind plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedus judecții și " pentru viitor", curtea reține c aceasta cerere a fost corect soluționat de ctre instanța de fond, deoarece drepturile salariale constituie prin excelenț " prestri periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedur civil, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
În ceea ce privește motivul de recurs vizând reactualizarea sumelor cu rata inflației, aceasta reprezint o îndeplinire exact a obligației în sensul art.1073 Cod civil, întrucât actualizar unei sume de bani cu indicele de inflație asigur creditorului încasarea unei sume echivalent cu cea de la data când era exigibil
Critica recurentului Ministerului Publicc plata sumei reactualizat cu indicele de inflație reprezint o obligație imposibil întrucât nu exist prevedere legal care s reglementeze materia actualizrii sumelor și nu are la dispoziție surse de finanțare în afara celor alocate prin lege, nu poate fi acceptat, atâta timp cât aceast obligație are reglementare în Codul civil, conform celor de mai sus.
Nefondat este critica din recurs cu referire la operarea mențiunilor corespunztoare în carnetul de munc. Aceast obligație se circumscrie dispozițiilor prevzute de art. 1-8 din Decretul nr. 92/1976 potrivit cruia în carnetul de munc se înscriu date cu privire la retribuția tarifar precum și alte drepturi ce se includ în acestea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C și Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr. 133/3.12.2008 a Curții de APEL BRAȘOV, pe care o menține.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public, azi 16 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red CJ 8.05.09
Tehnore AG 18.05.2009/ 2 ex
Jud fond /
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Ligia Vîlcu, Mihail Lohănel
