Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 453/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 453/2009
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.364/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la ribunalul Alba sub nr- reclamanta a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL ALBA,MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA si STATUL R PRIN MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, să fie obligați să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu 7.06.2004 și până la data de 15.10.2005, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație; s-a solicitat efectuarea mențiunilor respective în carnetul de muncă;
În motivare s-a arătat că s-au acordat sporuri salariale unor categorii de salariați care gestionează informații clasificate.
S-au invocat prevederile art.3 din Legea nr.444/2006 de aprobare a nr.OG19/2006 care prevede că pentru păstrarea confidențialității, în funcția de certificatul - avizul - de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază.
S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din nr.OG6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Se concluzionează că intenția legiuitorului este clară în sensul de a acorda acest spor tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează și manipulează informații clasificate și nu doar celor prevăzute de Legea nr.444/2006.
În drept s-au invocat prevederile art.30 al.3 din nr.OG137/2000, art.20 al.3 din Legea nr.656/2002 și art.3 din nr.OG19/2006.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondata, afirmând că exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.
S-a mai susținut că, în afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul Ordonanței nr.137/2000; astfel, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin nr.OG137/2000.
Examinând toate dispozițiile legale este evident că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare a cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține situația comparabilă - element necesar pentru putea vorbi de discriminare.
În unele situații acordarea sporului este condiționată de existența unor alocații bugetare; de asemenea, conținutul concret al diferitelor atribuții de serviciu precum și diversele sisteme de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
S-a concluzionat că situațiile diferite în care se află diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității.
Curtea de Apel Alba Iuliaa depus întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive iar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr.364/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților Ministerul Justiției B, Tribunalul Alba și Curtea de Apel Alba Iulia, cât și împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor B, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că nr.OG19/2006 și apoi Legea nr.444/2006 prevăd acordarea sporului de confidențialitate de 15% cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract, angajaților din instituții publice de apărare națională de ordine publică și siguranță, iar reclamanta în calitate de judecător, nu poate beneficia de acest spor, neîncadrându-se în prevederile legale menționate.
Totodată, s-a avut în vedere faptul că reclamanta nu deține certificat de acces la informații clasificate și că nu operează cu astfel de informații.
Prin prisma dispozițiilor nr.OG137/2000 s-a reținut că în speță nu se poate constata existența unei discriminări câtă vreme atribuțiile concrete de serviciu ale magistraților sunt diferite față de alte categorii profesionale care intră sub incidența legilor menționate, deci nu există între acestea situații comparabile sau analoage pentru a putea opera discriminarea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea acesteia, desființarea hotărârii atacate și în consecință, admiterea cererii sale.
În motivare invocă art.15 alin.1 și 2 din Hotărârea potrivit căreia magistrații au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele pentru exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate, cât și dispozițiile art.99 lit.d din Legea nr.303/2004.
Reiterează motivele privind discriminarea judecătorilor și procurorilor, în raport cu judecătorii militari și membrii în privința sporului de confidențialitate.
Totodată, invocă art.14 din CEDO, art.6 alin.1 din CEDO și art.1 Protocolul 12 la Convenție.
Prin întâmpinare (5), pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa invocat, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii reclamantei.
Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, dată de faptul că singura autoritate legislativă este Parlamentul României, intimatul neavând atribuții în privința reglementării salarizării.
Pe fond, solicită respingerea recursului (11-17).
Dosarul a fost scos de pe rol prin încheierea din 19.06.2008 și trimis pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii Curții de Apel Alba Iulia.
Prin încheierea nr.8340/2008 pronunțată de în dosar nr- s-au respins cererile de abținere.
Verificând legalitatea și temeinica sentinței atacate, Curtea reține următoarele:
În baza art.137 (1) Cod pr.civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Din această perspectivă este a se reține că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa fost corect soluționată de instanța de fond prin respingerea sa, întrucât această instituție, în calitate de ordonator secundar de credite, are atribuții în ceea ce privește calculul și plata indemnizației reclamantei, cât și în ceea ce privește calitatea sa de operator în carnetul de muncă al acesteia.
Analiza excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B va fi respinsă ca lipsită de interes prin prisma faptului că în motivarea acțiunii introductive de instanță și nicicând pe parcursul derulării procesului la instanța de fond, reclamanta nu a invocat o astfel de apărare în ceea ce privește chestiunea legată de discriminare. O astfel de problemă a fost ridicată pentru prima dată prin intermediul motivelor de recurs, după ce instanța de fond în considerente a făcut scurte considerații în motivarea soluției de respingere a acțiunii și cu privire la discriminare, însă în privința reclamantei, această problemă a fost ridicată pentru prima dată doar în calea de atac a recursului, ceea ce face ca analiza excepției invocate să fie lipsită de interes.
Aceasta și pentru că, pe fond, Curtea va reține că prin decizia nr.46 pronunțată de - Secțiile Unite, în dosar nr.27/2008, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Reclamanta, în perioada solicitată în acțiune, a avut calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Alba Iulia.
Potrivit art.329 Cod pr.civilă:
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."
Având în vedere aceste din urmă dispoziții legale enunțate și raportat la faptul că printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii, problematica sporului de confidențialitate în privința magistraților și a personalului auxiliar de specialitate a fost tranșată în sens pozitiv, Curtea, raportat la dispozițiile art.312 Cod pr.civilă va admite recursul de față, va modifica în parte sentința atacată, va admite în parte acțiunea reclamantei și va obliga pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada 13.03.2005 (3 ani anteriori introducerii acțiunii) - 15.10.2005, actualizate cu indicele de inflației din ziua plății efective.
În baza art.3 din decretul nr.92/1976, pârâta Curtea de Apel Alba Iulia va fi obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Se vor menține în rest celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.364/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul admiterii în parte a acțiunii formulată de reclamanta împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților B, Tribunalul Alba și Curtea de Apel Alba Iulia și în consecință:
(continuarea minutei deciziei civile nr.453/2009)
Obligă pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % pentru perioada 13.03.2005 - 15.10.2005, actualizate cu indicele de inflație din ziua plății efective.
Obligă Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, conform prezentei decizii.
Menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Thred. 2 ex.
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
