Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 4625/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Numr în format vechi 2808/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI

SECȚIA A VII-A CIVIL ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC SI ASIGURRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 4625R

Ședința public de la 22 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat

JUDECTOR - - -

JUDECTOR - - -

GREFIER -

Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de ctre recurent împotriva sentinței civile nr.2231 din data de 18.03.2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști Secția a VIII-a Civil, Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata PROSPECȚIUNI, având ca obiect "drepturi bnești - recurs formulat împotriva încheierii de ședinț din 10.12.2008".

La apelul nominal fcut în ședinț public, a rspuns recurentul personal legitimat în fața instanței, intimata PROSPECȚIUNI prin consilier juridic.

Procedura legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, care învedereaz instanței c prin serviciul registratur s-a depus la dosar la data de 16.06.2009, de ctre intimata PROSPECȚIUNI A, întâmpinare, în dublu exemplar.

Curtea acord cuvântul pe excepția tardivitții recursului, excepție ce a fost invocat de intimata PROSPECȚIUNI A în cuprinsul întâmpinrii.

Recurentul las la aprecierea instanței soluționarea excepției.

Intimata PROSPECȚIUNI A prin consilier juridic solicit admiterea excepției tardivitții declarrii recursului.

Curtea, deliberând, respinge ca neîntemeiat excepția tardivitții, întrucât incheierea prin care se respinge exceptia de necompetenta este supusa caii de atac odata cu fondul, conform art.316 proc.civ. rap la 282 alin. 2 proc.civ. ceea ce inseamna ca termenul de recurs a inceput sa curga la data comunicarii hotararii, iar in speta recursul a fost declarat chiar inainte de aceasta comunicare.

Curtea pune in discutie, conform art. 306 alin. 2 proc.civ. motivul de casare de ordine publica privind necompetenta materiala a instanței de fond în soluționarea cauzei și acord prților cuvântul pe acest aspect.

Recurentul las la aprecierea instanței. Depune la dosar concluzii scrise.

Intimata PROSPECȚIUNI A apreciaz c speța dedus judecții este un litigiu de munc.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului B Secția a VIII-a Civil, Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, sub nr-, reclamanta - - a chemat in judecata pe paratul, solicitand obligarea acestuia la plata sumei de 1.437 lei, reprezentand despagubiri civile achitate de societate in calitate de parte responsabila civilmente, catre victima unui accident de munca al carei autor a fost paratul.

Prin incheierea pronuntata in sedinta publica din data de 10.12.2008 Tribunalul B-Sectia a VIII-a a respins exceptia de necompetenta teritoriala invocata de parat, cu motivarea ca in speta sunt aplicabile prevederile art. 284 alin. 2 din Codul muncii, conform carora competenta revine instantei de la sediul reclamantei.

Impotriva acestei incheieri a declarat recurs paratul, solicitand desfiintarea partiala a incheierii si obligarea Tribunalului B sa trimita dosarul la Tribunalul Arges.

In motivarea recursului, paratul arata ca are domiciliul in satul Schitu, com., jud. A si ca, in conformitate cu prevederile art. 5 proc.civ. competenta revine instantei de la domiciliul sau, si anume Tribunalului Arges.

In sedinta publica din data de 22.06.2009 Curtea a pus in discutie motivul de casare prevazut de art. 304 pct. 3 proc.civ. si anume necompetența materiala a instanței de fond în soluționarea cererii de chemare în judecat.

Examinând acest motiv de casare de ordine publica, se constata ca, în conformitate cu prevederile art.1 pct. 1 proc.civ, judecatoriile judeca in prima instanta toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante, norma cu caracter imperativ.

In speta, cauza a fost solutionata in prima instanta de Tribunalul B, desi obiectul litigiului se circumscrie sferei delimitate de art. 1 pct. 1 proc.civ. fiind vorba despre o actiune in regres exercitata de partea responsabila civilmente impotriva autorului faptei ilicite cauzatoare de prejudicii.

Astfel, prin sentinta penala nr. 743/1999 a Judecatoriei VMs -a retinut vinovatia paratului, salariat al - -, in producerea unui accident de munca, a carui victima a fost un alt salariat al acestei societati. S-a dispus obligarea lui, in calitate de inculpat, in solidar cu - -, in calitate de parte responsabila civilmente, la plata catre partea civila (victima accidentului) a unor despagubiri constand in diferenta dintre pensia de invaliditate care i s-a stabilit ca urmare a accidentului si drepturile salariale pe care le-ar fi incasat.

Intimata reclamanta - - sustine ca a procedat la plata acestor despagubiri catre victima accidentului, iar pentru recuperarea sumelor achitate a promovat cererea de chemare in judecata care face obiectul prezentului dosar, sub forma unei actiuni in regres.

Se constata ca actiunea este una de drept comun, intemeiata pe raspunderea civila delictuala, pentru care competenta de prima instanta apartine judecatoriei ( valorea obiectului cererii fiind de pana la 500.000 lei).

Nu suntem in prezenta elementelor raspunderii civile contractuale de dreptul muncii (raspunderea materiala a salariatului pentru prejudiciile cauzate angajatorului), intrucat aceasta se angajeaza numai pentru incalcarea obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca incheiat intre parti.

Or, in speta, temeiul juridic al actiunii comitentului impotriva prepusului il constituie art. 998-999 civ. si nu dispozitiile Codului muncii. Doctrina de specialitate este unanima in a aprecia ca natura juridica a actiunii in regres a comitentului impotriva prepusului este o actiune civila de drept comun, cu toate consecintele care decurg din aceasta cat priveste conditiile de fond si intinderea raspunderii, procedura jurisdictionala, competenta materiala si teritoriala, etc.

Principalul argument al acestei solutii il constituie faptul ca victima prejudiciului are dreptul sa actioneze, pentru despagubiri, printr-o actiune civila, atat pe comitent, cat si pe prepus, la alegerea sa, pe amandoi, concomitent ori succesiv, sau numai pe unul dintre ei. Comitentul care, ca garant al prepusului, plateste despagubirile pentru prepusul vinovat, preia, prin subrogare, drepturile si actiunile victimei, in masura in care a efectuat plata despagubirilor. Cum in patrimoniul victimei nu exista decat o actiune civila impotriva prepusului, aceasta actiune este preluata de catre comitent.

Odata retinuta competenta de prima instanta a judecatoriei si natura juridica a actiunii de fata, Curtea va stabili si competenta din punct de vedere teritorial, aceasta fiind cea prevazuta de art. 5 proc.civ. si anume cea de la domiciliul paratului, respectiv JUDECĂTORI: Silvia Georgiana Ignat, Călin Dragoș Alin

Constatand incident motivul de casare prevazut de art. 304 pct. 3 proc.civ. Curtea va admite recursul, va casa sentinta recurata si va trimite cauza spre competenta solutionare Judecatoriei P, instanta competenta pentru solutionarea in fond a cererii de chemare in judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de ctre recurent împotriva sentinței civile nr.2231 din data de 18.03.2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști Secția a VIII-a Civil, Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata PROSPECȚIUNI.

Caseaz sentința atacat și trimite cauza spre competenta solutionare Judecatoriei

IREVOCABIL.

Pronunțat în ședinț public, azi 22.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR

A

GREFIER

Red.:

2 ex.

14.07.2009

Jud.fond:

Președinte:Silvia Georgiana Ignat
Judecători:Silvia Georgiana Ignat, Călin Dragoș Alin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 4625/2009. Curtea de Apel Bucuresti