Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Încheierea 466/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE NR.466/CM
Ședința publică din 22 iulie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Daniela Petrovici
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de reclamantul G, domiciliat în C,-, -.3,. 13, jud. C, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sect.5, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sect. 5, reprezentat prin C, cu sediul în C, bd. -.- nr. 18, județ C, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, TRIBUNALUL CONSTANȚ, cu sediul în C,- și intimata reclamantă, cu domiciliul în C, str. -, nr. 23, -.10, jud. C, împotriva sentinței civile nr. 14/CM din 20.08.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conf. cu disp. art. 87 și urm. Cod pr. civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei învederând că prin grefa instanței, la data de 13.07.2009 intimatul Ministerul Finanțelor Publice, prin Cad epus întâmpinare care a fost comunicată către recurent la aceeași dată. Totodată, la data de 23.07.2009, recurentul reclamant G a depus declarație de renunțare la judecata recursului.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cererii de renunțare la judecata recursului.
CURTEA
Cu privire la recursul de față, constată:
Prin cererea formulată inițial la Tribunalul Constanța la data de 3.06.2008, reclamanții G și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Constanța, Curtea de APEL CONSTANȚA, Ministerul Finanțelor Publice, obligarea acestora în solidar la plata despăgubirilor civile echivalente cu sporul de 50% - pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pe perioada 2000 - 10.03.2008, actualizate cu rata inflației.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.21 din 10 martie 2008 s-a pronunțat, cu ocazia judecării recursului în interesul legii, în sensul ca magistrații, conform legislației de salarizare a acestora, au beneficiat și după anul 2000 de sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Pârâții Tribunalul Constanța, Curtea de APEL CONSTANȚA în mod nejustificat nu au inclus în statele de plată întocmite în perioada 2000 și 10 martie 2008 acest spor, iar pârâtul Ministerul Justiției a aprobat aceste state de plată fără a observa această deficiență.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesual pasive în raport de dispozițiile art.283 alin.1 lit.c din Legea nr.53/2003 și ale art.12 din Decretul nr.167/1958.
Pe fondul acțiunii, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât din deciziile emise de C, rezultă că reclamanții sunt beneficiari ai unor pensii de serviciu, astfel că pretențiile formulate, începând cu data pensionării sunt neîntemeiate.
Prin încheierea pronunțată la data de 9 iulie 2008, Tribunalul Constanța, în temeiul art.II din OUG nr.75/2008 a trimis cauza la Curtea de APEL CONSTANȚA, spre competentă soluționare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr-.
Prin sentința civilă nr. 14/CM din 20.08.2008 Curtea de APEL CONSTANȚAa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției.
A admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru pretențiile anterioare datei de 3.06.2005 cu consecința respingerii pretențiilor pentru această perioadă, ca prescrise.
A respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalul Constanța, privind pretențiile aferente perioadei 3.06.2005 - 10.03.2008.
A admis în parte în parte cererea reclamantului G și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalul Constanța la plata sporului de risc de 50% aferentă perioadei 03.06.2005 - 01.12.2005.
A respins restul pretențiilor, ca nefondate.
În referire la excepția invocată, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Conform art.1 din Decretul nr.167/1958, privind prescripția extinctivă, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art.7 prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.
În art.3 din același act normativ se precizează că termenul prescripției este de 3 ani dacă nu există alte prevederi legale derogatorii.
Conform art.283 alin.1 lit.c din Legea nr.53/2003, cererile în materia conflictelor de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
Legea de salarizare a magistraților, nu cuprinde dispoziții derogatorii referitoare la termenul de prescripție, astfel încât devine aplicabil termenul general de prescripție prevăzut de dreptul comun.
Chiar dacă magistrații sunt o categorie distinctă de personal, fiind numiți în funcție, aceștia au tot un raport juridic de muncă.
Față de data introducerii acțiunii, respectiv 3.06.2008, instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru pretențiile anterioare datei de 3 iunie 2005, cu consecința respingerii pretențiilor anterioare acestei date, ca prescrise.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
La cererea adresată instanței, reclamanții au atașat deciziile nr. -/01.04.2004 și nr. -/09.01.2006 emise de Casa Județeană de Pensii C, din care rezultă că reclamanta a fost pensionată începând cu data de 01.10.1999, iar reclamantul G, începând cu data de 01.12.2005.
Reclamanții fiind pensionați din 1999 și respectiv 2005, cererile acestora pentru plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare, ulterioare datei pensionării apar ca nefondate, întrucât raportul juridic de muncă al acestora a încetat prin pensionare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției, instanța a apreciat că aceasta este nefondată, întrucât potrivit art.131 alin.2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară - bugetul curților de apel, al tribunalelor și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției.
În ceea ce îl privește pe reclamantul G cererea acestuia pentru plata sporului de risc și suprasolicitare de 50% aferent perioadei 03.06.2005 - 01.12.2005 (data pensionării) este fondată.
Pentru magistrați dreptul la sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare a fost reglementat prin art.47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Textul de lege a fost abrogat prin art.42 din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Abrogarea s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.114 alin.3 din Constituția României din anul 19991 (actualul art.108 din Constituția revizuită) și cu încălcarea limitelor delegării legislative fixate prin Legea nr.125/2000, privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Prin decizia nr.21/10.03.2008, a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OUG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.331/2001.
În conformitate cu dispozițiile art.329 al.3 Cod pr. civilă, referitoare la recursul în interesul legii, dezlegarea problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Împotriva acestei sentințe a formulat recursul reclamantul G, criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
Ulterior, prin cererea depusă la 17.07.2009 recurentul reclamant a solicitat să se ia act că renunță la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 14/CM/2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-.
În legătură cu cererea de renunțare la judecata recursului, se rețin următoarele:
Procesul civil este guvernat, între altele, de principiul disponibilității, exprimat prin art. 246 Cod pr. civilă. Potrivit acestui principiu reclamantul are dreptul ca după investirea instanței să renunțe la judecată printr-o declarație verbală sau scrisă.
Curtea, având în vedere cererea scrisă depusă la dosarul cauzei la 17.07.2009 și dispozițiile 246 Cod pr. civilă, va lua act de renunțarea la judecata recursului formulat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 14/CM/2008 a Curții de APEL CONSTANȚA.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Ia act de renunțarea la judecata recursului formulat de reclamantul G, domiciliat în C,-, -.3,. 13, jud. C, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sect.5, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sect. 5, reprezentat prin C, cu sediul în C, bd. -.- nr. 18, județ C, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, TRIBUNALUL CONSTANȚ, cu sediul în C,- și intimata reclamantă, cu domiciliul în C, str. -, nr. 23, -.10, jud. C, împotriva sentinței civile nr. 14/CM din 20.08.2008 pronunțate de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 22.07.2009.
Președinte, Judecători,
- - Pt. jud. - -
aflată în semnează
conf.art. 261 al.2
Președinte instanță,
Grefier, - -
- -
Jud.fond;
Red.închr. gref.
2 ex./27.07.2009
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol, Daniela Petrovici
