Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 467/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.467/CM
Ședința publică din 22 Iulie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 3: Daniela Petrovici
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta pârâtă MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,-, sector 5 prin, cu sediul în str. - nr. 18, județul C, împotriva sentinței civile nr.97/CM/9.12.2008 pronunțate de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante C, )., toate cu domiciliul ales în C,-, județul C, la sediul C și, cu domiciliul procesual ales în C,-, - 12,. C,. 51 - la familia, județul C și intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI B, cu sediul în-, sector 5, TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție - spor 50 %.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
După referatul grefierului de ședință;
Curtea, constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției, luând act că prin cererea de recurs s-a solicitat judecata în lipsă conf.art.242 alin.2 cod pr.civilă.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr-, reclamantele C, () -, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA, TRIBUNALUL CONSTANȚA, Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu data de 1 aprilie 2004.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din justiție, iar conform dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, erau îndreptățiți să beneficieze de un spor pentru risc de suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 505 din salariul de bază brut lunar, spor ce nu i-a fost acordat începând cu data de 20 mai 2004 și până la data de 01.08.2006.
Se mai arată că prin Decizia nr. 21/10.03.2008 pronunțată într-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată, condiția ca judecătorii, procurorii, magistrații - existenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a Ordonanței de Guvern nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Prin întâmpinare Ministerul Justiției a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.04.2004-08.09.2005.
La rândul său, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, conform dispozițiilor art. 282 din Codul Muncii.
Pârâtul susține că în cauzele care au ca obiect litigii de muncă, părți nu pot fi decât salariații și angajatorii, sindicatele sau patronatele, conform art. 282 din Codul Muncii, Ministerul Economiei și Finanțelor fiind un terț.
Rolul Ministerul Economiei și Finanțelor este de a administra bugetul de stat în structura și conform destinației stabilite prin lege, aprobată de Parlament conform art. 138 alin. (2) din Constituție, art. 35 alin. (1) și art. 36 din Legea nr. 500/2002, iar proiectul de buget se întocmește la propunerea ordonatorilor prin principali de credite, în speță această sarcină revenindu-i Ministerului Justiției.
Prin sentința civilă nr.97/CM/9.12.2009, Curtea de APEL CONSTANȚA respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor.
A fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru drepturile născute anterior datei de 3 septembrie 2005.
Au fost respinse pretențiile solicitate de reclamanți pentru perioada aprilie 2004 - 2 septembrie 2005, ca prescrise.
A fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamantele C, () -, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, TRIBUNALUL CONSTANȚA, Curtea de APEL CONSTANȚA, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Economiei Și Finanțelor B prin
Au fost obligați pârâții către reclamanta la plata sporului de risc și suprasolicitare psihică de 50% din salariul de bază brut lunar aferent perioadei 1.10.2005 - 1.09.2006, reactualizat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor se reține că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art. 282 Codul Muncii, pot fi părți în litigiul de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație, în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Calitatea procesual pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor, rezultă nu din calitatea de angajator a reclamanților, ci din normele legale privind elaborarea proiectelor de buget.
Potrivit art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Pe fondul cauzei, se rețin următoarele:
Cu privire la temeinicia pretențiilor reclamantei se constată că acestea sunt întemeiate în parte, reclamanta fiind îndreptățită la plata sportului de stres și suprasolicitare în procent de 50% din îndemnizația brută lunară de încadrare, pentru perioada 07.07.2005-01.08.2006, pretențiile reclamantelor ce vizează perioada anterioară datei de 07.07.2005 fiind prescrise.
Pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești dreptul la un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Textul de lege a fost abrogat prin art. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.
Abrogarea s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 114 alin. 3 din Constituția României din anul 1991 (actualul art. 108 din Constituția revizuită) și cu încălcarea limitelor delegării legislative fixate prin Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
În temeiul art. 107 alin. 3 din Constituția din 1991, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și condițiile prevăzute de aceasta.
În baza acestei dispoziții constituționale prin art. 1 lit. "a" pct. 1 din Legea nr. 125/13.07.2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe în diverse domenii, inclusiv cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată, fără a se face vreo referire la abrogare.
Este de menționat și faptul că potrivit Legii nr. 24/2000 modificarea, completarea sau abrogarea sunt evenimente legislative care pot interveni după intrarea în vigoare a unui act normativ și sunt reglementate în mod distinct.
Cu toate acestea, prin nr.OG 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996.
În absența unei abilitări privind emiterea unei ordonanțe cu privire la abrogarea vreunei dispoziții din Legea nr. 50/1996 Guvernul nu putea să procedeze la abrogarea vreunei prevederi legale din acest act normativ.
Abilitarea de a abroga anumite texte de lege trebuia prevăzută expres în cuprinsul legii de abilitare.
Abilitarea de abrogare a unor acte normative a fost acordată în mod expres doar atunci când legiuitorul și-a exprimat această opțiune (ex. art. 1 lit. "a" pct. 3 din Legea nr. 125/2000 care privește abrogarea art. 2 alin. 3 pct. "B" lit. "d") din Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau II de muncă).
În concluzie, abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 prin OG nr. 83/2000 s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și a celor de tehnică legislativă, motiv pentru care ea nu poate produce efecte juridice.
Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
În practica sa Curtea Europeană a drepturilor Omului a statuat că dreptul de creanță constituie un bun în sensul art. 1, dacă acest drept există în patrimoniul celui care invocă protecția sa.
Prin decizia nr. 21/10.03.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 331/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă referitoare la recursul în interesul legii, dezlegarea problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Față de considerentele precedente se reține că, reclamanta este îndreptățită la plata acestor diferențe salariale pentru perioada 01.10.2005-01.09.2006.
Cu privire la pretențiile reclamantelor, reprezentând spor risc și suprasolicitare neuropsihică aferent perioadei aprilie 2004-02 septembrie 2005, se reține că acestea sunt prescrise, excepția de prescriere a dreptului la acțiune al reclamantelor pentru drepturile bănești aferente acestei perioade, invocată de Ministerul Justiției, fiind fondată.
Conform dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 167/1998 - dreptul la acțiune privind un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
Cum în speță, reclamantele au formulat acțiune la data de 3 septembrie 2008, se reține că pretențiile solicitate pentru perioada aprilie 2004-02 septembrie 2005, cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani, sunt prescrise, motiv pentru care instanța le va respinge.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Ministerul Finanțelor Publice solicitând admiterea acestuia și rejudecând în fond cauza să fie modificată hotărârea atacată, constatând că nu poate avea calitate procesuală pasivă în cauza de față, pentru următoarele motive:
Instanța a reținut că, calitatea procesuală pasivă a rezultă nu din calitatea de angajator al reclamanților, ci din normele legale privind elaborarea proiectelor de buget. Nu există nici o dispoziție legală care să atribuie o obligație solidară instituțiilor pârâte, singura obligație ce incumbă în speță ordonatorului principal de credite și celui secundar fiind aceea de a solicita instituției care gestionează bugetul de stat să cuprindă și sumele necesare acestor drepturi.
Pe fondul cauzei, acesta se referă la un litigiu de muncă între angajatori - Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA, TRIBUNALUL CONSTANȚA și angajați - reclamantele, astfel că nu are calitatea în acest raport de prepușenie, faptul că prin atribuțiile sale gestionează banii publici nu este de natură să-i dea calitate de chemat în judecată.
Mai mult și proiectul de buget se întocmește la propunerea ordonatorilor principali de credite, în cazul de față propunerea trebuia să o facă Ministerul Justiției - ordonatorul principal de credite conform HG nr.83/2006 cu modificările și completările ulterioare, art.4 alin.X punctul 3:3 ce prevede: "în exercitarea funcțiilor prev. la art.3 și pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Ministerul Justiției îndeplinește următoarele atribuții principale: .
în domeniul gestionării patrimoniului:
3. fundamentează și elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie a instituțiilor aflate sub autoritatea sa și a unităților subordonate; repartizează alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite și controlează modul de folosire a acestora".
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a admis recursul formulat pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată, reclamantele au solicitat obligarea pârâților Ministerul Justiției, TRIBUNALUL CONSTANȚA, Curtea de APEL CONSTANȚA și Ministerul Economiei și Finanțelor la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la salariul de bază brut începând cu 1.04.2004, actualizat cu indicele de inflație.
Este adevărat că potrivit art.282 lit.d din Codul Muncii pot fi părți în litigiul de muncă și alte persoane juridice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă, astfel cum a arătat instanța de fond, însă reclamanții nu au solicitat chemarea în judecată a pentru a aloca sumele necesare către ordonatorii de credite în vederea efectuării plății sumelor.
Reclamanții au solicitat obligarea Ministerului Finanțelor Publice în solidar alături de ceilalți pârâți la plata sporului de 50%, ori acest lucru nu este posibil, întrucât între reclamanți și nu există nici un raport juridic.
Ministerul Justiției în calitate de ordonator de credite întocmește necesarul sumelor de bani reprezentând drepturi salariale neacordate, iar în virtutea rolului său de elaborare a proiectului bugetului de stat, face propuneri de rectificare a acestui buget.
Calitatea procesual pasivă a Ministerului Finanțelor Publice s-ar fi justificat numai în situația în care reclamanții l-ar fi chemat în judecată în baza art.3 alin.1 din nr.HG386/2007, potrivit cărora are printre alte atribuții și aceea de a deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite din cadrul fiecărui exercițiu financiar.
Pentru considerentele arătate, potrivit art.312 Cod pr.civilă, Curtea a admis recursul formulat și a modificat în parte sentința recurată, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a și respingerii acțiunii față de aceasta, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,-, sector 5 prin, cu sediul în str. - nr. 18, județul C, împotriva sentinței civile nr. 97/CM/9.12.2008 pronunțate de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante C, )., toate cu domiciliul ales în C,-, județul C, la sediul C și, cu domiciliul procesual ales în C,-, - 12,. C,. 51 - la familia, județul C și intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI B, cu sediul în-, sector 5, TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul
Modifică în parte sentința recurată în sensul că admite excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor și respinge acțiunea față de acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 22.07.2009.
Pt.Președinte complet -, Judecători,
Aflată în semnează conform
Art.261 alin.2 Cod pr.civilă, - -
Președinte instanță,
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.Jud.-/23.07.2009
Tehmored.gref.RD/4ex./24.07.2009
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Răzvan Anghel, Daniela Petrovici
