Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 470/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 470/
Ședința publică din 21 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost formulată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN și TRIBUNALUL BRAȘOV în contradictoriu cu intimații reclamanți, și și cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL BRAȘOV și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în calitate de parte, având ca obiect: "drepturi bănești", împotriva sentinței civile nr. 1053/M din 26.05.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 14 aprilie 2009, când instanța a rămas în pronunțare asupra actelor și lucrărilor dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la 21.04.2009.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 22.04.2008, reclamanții -, -, - și au solicitat în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata unor diferențe de drepturi de natură salarială, după urmează:
- începând cu 1.02.2007 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței și pe viitor a diferențelor de drepturi de natură salarială, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare lunară, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, despăgubiri ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, plus dobânzile aferente pe întreaga perioadă, până la data plății efective;efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al fiecărei reclamante, obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor.
- efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă și cu privire la sporul de 50% dobândit pe perioada 1.10.2004-1.02.2007, prin sentințele civile nr. 1401 și respectiv 1399.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că potrivit art. 47 din nr. 50/1996, (republicată ulterior), pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar.
Ulterior, prin art. 50 din OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților a fost abrogat și art. 47 din nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG nr. 27/2006. Acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG nr. 177/2002.
Acest text a fost într-adevăr abrogat, abrogarea însă nu poate produce efecte juridice întrucât ordonanța 177/2002 este un act normativ de nivel inferior Legii 50/1996 și se încalcă principiul supremației juridice a legii, fiind într-o vădita contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativa pentru elaborarea actelor normative (art. 54 pct. 2).
Prin sentința civilă nr. 1053/08.07.2009 TRIBUNALUL BRAȘOV a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului TRIBUNALUL BRAȘOV invocată de pârât prin întâmpinare. A respins excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV prin întâmpinare. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
A admis acțiunea formulată de reclamanții -, -, - și în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință: a obligat pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecărei reclamant diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 1.02.2007, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000. A obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților cu privire la plata acestor drepturi și cu privire la sporul de 50% aferent perioade 1.10.2004-1.02.2007, recunoscut prin sentințele civile 1401/14.02.2007 și 1399/12.12.2007.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință: a obligat pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamantei diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 3.12.2007, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000. A obligat pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamantei diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara pe perioada 1.02.2007-7.03.2007 și începând cu data de 30.09.2007, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000. A respins restul pretențiilor reclamantelor. A obligat pe paratul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natura salariala, reactualizate, menționate anterior.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor invocate de pârâți prin întâmpinare.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașova fost respinsă întrucât pârâtul, în calitate de ordonator terțiar de credite, justifică, în speță, calitatea procesuală pasivă pentru plata drepturilor salariale solicitate în cazul în care acțiunea va fi admisă.
Tribunalul și-a motivat excepția invocată prin faptul că în perioada cât reclamanții nu au funcționat în raza sa de competență, acesta nu ar avea calitate procesuală pasivă. Instanța apreciază că în aceste condiții se pune problema temeiniciei pretențiilor și nicidecum a calității procesuale a pârâtului.
În privința excepției autorității de lucru judecat, acesta a fost respinsă întrucât nu au fost depusă la dosar nici o sentință judecătorească definitivă și irevocabilă din care să rezulte tripla identitate de părți, obiect și cauză cerute de lege pentru ca autoritatea de lucru judecat invocată să poată opera.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, instanța a constatat că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 28 lit. f din Legea 500/200, elaborarea bugetelor se realizează de Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate, ale ordonatorilor principali de credite. Pe baza proiectului de venituri și cheltuieli elaborat de principalul ordonator de credite, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în temeiul art. 18 lit. g din Legea 500/2002 analizează aceste propuneri de buget, avizându-le sau respingându-le. Așadar este esențial ca Ministerul Economiei și Finanțelor să fie parte în proces pentru a avea în vedere pretențiile reclamanților la elaborarea proiectului de buget.
Pentru aceste considerente excepția a fost respinsă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de grefier, aspect ce rezultă din înscrisurile din carnetele de muncă depuse în copie la dosar și din adeverințele emise de TRIBUNALUL BRAȘOV.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/ 1996 (republicată) " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 1 pct. 42 din OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001 magistraților, s-a abrogat art. 47 din Legea nr.50/1996.
În data de 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr. 21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În raport cu această situație, dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate în baza Legii 50/1996 nu a încetat să existe, putând să fie pretins chiar după apariția legii de abrogare.
Având în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamanților, urmând ca instanța să dispună în consecință.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța a admis acțiunea reclamanților -, -, - și. Cât privește pe reclamanta din mențiunile din adeverințele depuse la dosar rezultă că acesta a fost angajată începând cu data de 3.12.2007 iar reclamanta în perioada 7.03.2007-30.09.2007 s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului, astfel că nu poate beneficia de sporul solicitat pe această perioadă. Acțiunea promovată de aceste reclamante a fost admisă în parte.
Cât privește actualizarea creanței, instanța constată că potrivit prevederilor art. 1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art. 1084 Cod civil.
La data de 19 iunie 2008, reclamantele -, -, - și au solicitat în temeiul art. 281 și următoarele Cod procedură civilă lămurirea și completarea dispozitivului sentinței civile nr. 1053/2008 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în sensul cuprinderii în conținutul acestuia a mențiunii privind obligarea pârâților la plata sporului de 50 % începând cu data de 01.02.2007 și pe viitor.
Prin încheierea pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV la data de 08.07.2009 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea cererii spre Curtea de APEL BRAȘOV în temeiul art. I și art. II din nr.OUG 75/2008.
Prin sentința civilă nr. 46/F din 10.09.2008, Curtea de APEL BRAȘOV a admis cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 1053/2008, a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosarul civil nr. 2864/2008, formulată de reclamantele -, -, - și și în consecință: a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr. 1053/2008 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV, în dosarul civil nr- al Tribunalului Brașov, în sensul că, obligă pârâții la plata către reclamanți a drepturilor salariale solicitate, și pentru viitor. A dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în ambele exemplare ale sentinței civile nr. 1053/2008 a Tribunalului Brașov, în sensul că în preambulul acestei sentințe se va menționa, dosar -, în loc de -.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul TRIBUNALUL BRAȘOV, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă de culpei sale pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamanți.
În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta. Apreciază că aplicarea dobânzii legale și actualizarea cu indicele de inflație pentru sumele constând în spor de 50% nu se justifică.
Recursurile au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție B sub nr-, cu termen de judecată la 06.04.2009, iar urmare declarării neconstituționale a dispozițiilor art. I și II din nr.OUG 75/2008 prin decizia nr. 104/20.01.2009 a Curții Constituționale, decizie care potrivit art. 31 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, republicată, este definitivă și obligatorie. În raport de dispozițiile art. 3 punctul 3 și art. 158 alin. 3 Cod procedură civilă, recursurile au fost trimise spre competentă soluționare Curții de APEL BRAȘOV.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurentul TRIBUNALUL BRAȘOV, pentru perioada în care nu a avut calitatea de ordonator de credite, instanța nu poate primi această critică, întrucât calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă, chiar dacă pentru un anumit interval de timp, nu a avut calitate de ordonator de credite.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice B în calitate de reprezentantă în teritoriu pentru Ministerul Economiei și Finanțelor și TRIBUNALUL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr. 1053/M/2008 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 21.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. /23.04.2009
Dact. /27.04.2009
Jud. fond: -
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
