Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 490/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 490/
Ședința publică de la 30 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Maria Carmen
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL BRAȘOV,CURTEA DE APEL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr. 197/25.01.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov,Curtea de Apel Brașov, a intimatei reclamante, precum și a intimaților pârâți Judecătoria Brașov, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor prin F
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursurile sunt formulate în termen și scutite de plata taxei de timbru.
Instanța invocă din oficiu excepția lipsei interesului în ceea ce privește recursul declarat de pârât Tribunalul Brașov.
Se costată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă
Față de actele și lucrările dosarului, cât și față de motivele recursurilor, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 197/25.01.2008, Tribunalul Brașova fost respinsă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Curtea de Apel
A fost admisă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Tribunalul B,invocata de acesta prin intampinare.
A fost admisă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei si Finantelor,invocata de
A fost admisă in parte actiunea formulata de reclamanta,cu domiciliul ales la Curtea de Apel B,situata in mun.B,B-dul - nr.5, jud. B,in contradictoriu cu paratii Curtea de Apel,cu sediul in mun. B,-, jud.B si Ministerul Justitiei,cu sediul in B,-, sector 5.
Au fost obligați paratii Curtea de Apel B si Ministerul Justitiei sa plateasca in solidar reclamantei cu titlu de despagubiri,suma de 1700 RON,actualizata cu indicele de inflatie,precum si prin aplicarea dobanzii legale,incepand cu data de 01.01.2005 si pana la data platii efective.
A fost respinsă actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu Tribunalul,cu sediul in mun. B,B-dul 15 nr.45, jud. B si Ministerul Economiei si Finantelor, cu sediul in B,-, sector 5,ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- reclamanta,în calitate a judecător, a chemat în judecată pe pârâții: TRIBUNALUL BRAȘOV,CURTEA DE APEL BRAȘOV,MINISTERUL JUSTIȚIEI si MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR,solicitând:
-obligarea pârâților să-i plătească suma de 1.700 RON,actualizată în funcție de indicele de inflație,începând cu 1 ianuarie 2005 și până la achitarea sumei,cu titlu de despăgubiri ce ii sunt datorate în temeiul art.21 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare probată și modificată prin Legea nr.27/2004;
-obligarea pârâților să plătească reclamantei dobânda legală cuvenită pentru suma de 1.700 lei,actualizată,începând cu luna ianuarie 2005 și până la achitarea integrală a acesteia.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Tribunalul Brașov,instanța apreciază că aceasta este întemeiată,urmand sa o admita,deoarece reclamanta a avut calitatea de judecator la Curtea de Apel B in cursul anului 2005,an pentru care s-au solicitat despagubiri in prezenta cauza.
In consecinta,nu au existat raporturi de munca intre Tribunalul B si reclamanta in anul 2005,astfel incat acest parat nu are calitate procesuala pasiva.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Curtea de Apel B este neintemeiata,deoarece aceasta are calitatea de ordonator de credite,astfel incat poate sta in judecata,in calitate de parata.
Exceptia lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerului Economiei și Finanțelor,invocata de DGFP B, va fi admisa,deoarece,in lipsa unui un petit privind obligarea acestuia la alocarea fondurilor necesare achitarii drepturilor banesti,instanta nu poate sa-l oblige la plata acestor drepturi,daca actiunea ar fi apreciata ca intemeiata pe fond.
Pe fondul cauzei,instanța constată că reclamanta a avut calitatea de judecător la Curtea de Apel B in anul 2005.(filele 47-65)
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminării s-a reținut că "acordarea stimulentelor salariale pentru judecători potrivit criteriului de vechime (0-3 ani) reprezintă o discriminare indirectă,potrivit art.2,alin.2 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare,cu modificările și completările ulterioare. Criteriul vechimii de 0-3 ani reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani ce îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea de stimulente salariale".
În același sens,Colegiul Director a reținut că" acordarea de stimulente salariale magistraților reprezintă un scop legitim,dar impunerea criteriului de vechime de 0-3 ani nu reprezintă o metodă adecvată și necesară pentru atingerea acestui scop",iar "acest tratament a fost de natură a aduce atingere drepturilor economice ale judecătorilor cu vechime în muncă mai mare de 3 ani,recunoscute prin art.6,lit.c (din nr.OG137/2000)".
Instanța nu poate primi apărările pârâților în conformitate cu care prin aceste stimulente acordate magistraților cu o vechime de 0-3 ani nu au fost aduse prejudicii reclamantei,la rândul sau tot judecător, care a soluționat cel puțin tot atâtea cauze dificile cât cei "stimulați" financiar prin Ordinul nr.1921/C/2005 al Ministrului Justiției. În plus,pârâții nu au făcut dovada că reclamanta nu a avut calificativele anuale de "foarte bine" și "bine" iar în ceea ce privește "complexitatea sarcinilor de serviciu" a reclamantei,este cunoscut că este cel puțin egală cu cea a judecătorilor cu o vechime de 0-3 ani.
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflatie se justifica prin necesitatea corelarii salariului de care reclamanta ar fi beneficiat la momentul la care acesta era datorat de catre angajator si salariul de la momentul la care aceste sume de bani intra efectiv in patrimoniul beneficiarului,pentru a nu se diminua puterea de cumparare.
Dobanda legala la suma datorata trebuie acordata pentru acoperirea prejudiciului constand in lipsa de folosinta a banilor,pe perioada cuprinsa intre momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale si momentul plații efective,având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 civ.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții:
Curtea de Apel Brașov critică sentința pentru netemeinicie și nelegalitate considerând că nu există discriminare în cauză, iar hotărârea CNCD invocată ca temei al acțiunii nu are decât caracter de recomandare și nu este obligatorie pentru instanță. Solicită ca instanța să precizeze natura sumei la plata căreia va fi obligată dacă se apreciază că acțiunea este întemeiată, în sensul precizării sumei brute având în vedere că la data când s-a plătit această primă s-a încasat de către judecători suma netă.
Tribunalul Brașov solicită respingerea acțiunii reiterând excepția lipsei calității procesuale pasive și faptul că nu există discriminare.
Un alt motiv de recurs vizează nelegala obligare a pârâtului la plata sumelor reactualizate cu indicele inflației, dispozițiile art.1088 cod civil prevăzând doar dobânda legală, care poate fi acordată doar d ela data cererii de chemare în judecată.
Ministerul Justiției, prin recursul formulat critică sentința prin prisma art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Se susține că în mod greșit s-a apreciat existența unei fapte discriminatorii ca temei de drept al acțiunii această sumă de bani fiind acordată doar ca stimulent financiar după norme de caracter de recomandare.
Obligarea la plata dobânzii legale este greșită. De altfel, această dobândă se4 acordă doar de la data cererii de chemare în judecată.
În mod greșit instanța de fond a acordat dobânzi legale începând cu 1.01.2005, deși Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C, a fost emis în data de 15.12.2005.
Ministerul Justiției critică și acordarea cumulată a dobânzii legale și a reactualizării cu indicele de inflație pentru debitul principal, considerând că astfel se realizează o dublă reparație a prejudiciului.
Analizând recursurile formulate instanța constată următoarele:
Considerentele pentru care recursul Tribunalului Brașov reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive sunt nefondate și lipsite de interes atâta timp cât prin sentința atacată excepția a fost admisă, iar acțiunea reclamantei a fost respinsă față de acest pârât. Pentru aceste considerente Curtea va respinge recursul Tribunalului Brașov ca lipsit de interes.
Criticile din cadrul celorlalte recursuri privitoare la fondul cauzei nu sunt întemeiate.
Într-adevăr, hotărârea CNCD nu are efectul unei decizii de recurs în interesul legii, ea nu dezleagă o chestiune de drept, însă stabilește că starea de fapt expusă prin Ordinul 1921/2005 al ministrului justiției este discriminatorie, reprezintă acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2 și art.6 lit.e, art.8 alin.3 și art.19 alin.4 din OG 137/2000.
Efectele acestei hotărâri nu pot fi schimbate decât dacă se promovează o contestație împotriva ei și este admisă, sau dacă însuși CNCD își revocă hotărârea prin care a constatat discriminarea.
Instanța de judecată nu mai este învestită cu constatarea existenței unei fapte discriminatorii ci cu o acțiune în despăgubiri pentru o faptă discriminatorie deja constatată.
Așadar nu se poate reține apărarea unitară a pârâților prin care se arată că s-au interpretat greșit dispozițiile OG 137/2000 în sensul reținerii existenței faptei discriminatorii.
În ceea ce privește critica din motivele de recurs formulate de Ministerul Justiției privitoare la acordarea dobânzii legale se constată că este neîntemeiată.
Reactualizările cu indicele de inflație pentru suma de 1700 Ron sunt acordate legal deoarece tind la acoperirea întregului prejudiciu constând în devalorizarea monedei naționale de la data nașterii dreptului de creanță și până la plata efectivă a creanței. În ceea ce privește cumulul dobânzii legale cu reactualizările și acesta este permis.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica recurentului Ministerul Justiției referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept nefiind o dobândă convențională ( și - Teoria generală a obligațiilor, Revista română de dreptul muncii nr. 1/2005.)
În acest sens a dispus și ÎCCJ, într-o decizie de speță acordând dobânda legală și reactualizarea cu indicele de inflație pentru suma datorată, d ela data nașterii dreptului ( dec 668/2008).
Este însă întemeiat motivul de recurs invocat de recurentul, prin care se arată că în mod greșit s-au acordat aceste daune (reactualizare și dobânzi legale) din 1.01.2005, deși Ordinul cu caracter discriminator este din 15.01.22005.
Într-adevăr discriminarea constatată izvorăște din edictarea Ordinului 1921/15.12.2005 și raportat la această dată, instanța de fond trebuia să acorde reactualizările și dobânzile legale, pentru o perioadă anterioară datei de 15.12.2005 aceste daune nu se justifică.
Acest motiv de recurs nu a fost invocat și de ceilalți pârâți, însă având în vedere solidaritatea obligației de plată cât și efectele dispozițiilor art.47, 48 Cod procedură civilă, coparticiparea procesuală, invocarea acestui motiv de recurs de către unul din pârâți extinde efectele favorabile ale hotărârii și asupra celorlalți codebitori solidari care nu au această critică în recurs.
Cu privire la motivul de recurs invocat de Curtea de Apel Brașov prin care se solicită a se preciza că suma la care este obligată la plata către reclamanți este sumă brută, instanța de control constată că, deși formulată pentru prima dată în recurs, aceasta este un mijloc de apărare și în conformitate cu art 3041Cod procedură civilă raportat la art. 294 alin 1 teza a II-a și 316 Cod procedură civilă este admisibilă în recurs.
Este evident că în aplicarea art. 55 Cod fiscal și următoarele, la executare, orice sumă ce reprezintă venituri salariale urmează a fi impozitată, legea prevăzând expres veniturile exceptate de la impunere, sumele în cauză nefăcând parte din acea categorie.
Prin urmare, instanța reține că sumele la plata cărora este obligată pârâta sunt sume brute.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă și art.47, 48 Cod procedură civilă va admite în parte toate recursurile și va modifica în parte sentința conform celor din dispozitivul prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 197/2008 a Tribunalului Brașov ca lipsit de interes.
Admite în parte recursurile formulate de recurenții pârâți Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției împotriva aceleiași sentințe pe acre o modifică în parte, în sensul că:
Obligă pârâții Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției să plătească în solidar reclamantei suma de 1700 lei brut, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale începând cu 15.12.2005 și până la plata efectivă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 30 Aprilie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red AP 22.05.2008
Dact AG 22.05.2008/ 3 ex
Jud fond T /
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu, Maria Carmen
