Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 5111/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5111
Ședința publică de la 28 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Elena Stan
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva sentinței civile nr. 369 din 27.03.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, escu G, a, -, -, -, -, pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, Parchetul de pe lângă Curtea De Apel Craiova, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru recurentul pârât, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constatând că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicită, în raport de motivele de recurs invocate în scris, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de acest pârât întrucât nu are calitate procesuală pasivă, iar având în vedere decizia Curții Constituționale nr.838/2009 respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul Olt prin sentința civilă nr. 369 din 27.03.2008 a admis excepția calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor B.
A respins excepțiile invocate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca neîntemeiate.
A respins cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca neîntemeiată.
Aadmis acțiunea formulată de reclamanții, escu G, a, --, -, -, - -, -, -, - -, și a obligat pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, Parchetul de pe lângă Curtea De Apel Craiova, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B să achite reclamanților câte 1.700 lei, reactualizați la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005, au fost acordate stimulente financiare judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani, în sumă de 1700 lei.
În fapt din probele administrate în cauză a rezultat că pârâtul Ministerul Justiției a făcut o selecție arbitrară între criteriile de acordare a stimulentelor salariale cu ocazia sărbătorilor de iarnă din decembrie 2005, considerând prioritar criteriul vechimii în funcție până la 3 ani a beneficiarilor. Acest criteriu discriminatoriu a fost folosit doar în cazul judecătorilor, deoarece ceilalți beneficiari ai drepturilor acordate, respectiv consilierii de reintegrare, funcționarii publici și personalul contractual, nu au avut drept criteriu vechimea în funcție.
Prin Hotărârea nr. 15 din 23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a stabilit că acordarea unor prime pentru magistrații cu vechime cuprinsă între 0 - 3 ani constituie acte de discriminare conform art. 2, alin. 2, art. 6 lit. c, art. 8 alin. 3, art. 19 alin. 4 din OG 137/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Conform art.155 și art.40 alin.2 lit.c) din Codului muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri
Art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului instituie principiul potrivit căruia tuturor salariaților care prestează o muncă le este recunoscut dreptul la plata egală pentru muncă egală, iar OG 137/2000 prevede la art. 1 alin. 2, principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării, fiind garantată exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la salariu egal pentru muncă egală (art. 1 alin. 2 lit. i).
De asemenea, conform art. 20 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
S-a apreciat că față de reclamanți avut loc o discriminare din punct de vedere al salarizării, discriminare ce încalcă dispozițiile legale în materie și anume art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și OG 137/2000.
Instituirea unor astfel de stimulente în favoarea numai a unor categorii de magistrați conduce la aplicarea unui tratament diferențiat care rezidă într-o inegalitate și a unui tratament diferit în ceea ce privește drepturile salariale, creându-se astfel o discriminare în cadrul aceleiași profesii.
Art. 16 alin. 1 din Constituția României a stabilit că "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Această egalitate include domeniile în care persoanele își desfășoară activitatea, în aceste domenii nu se poate face vreo discriminare între salariații care trebuie, în condiții identice, tratați în mod identic.
Față de aceste considerente, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să plătească reclamanților câte 1700 lei cu titlu de despăgubiri ce vor fi actualizate în raport de indicele de inflație la data plății, în virtutea principiului reparării integrale a prejudiciului suferit de acesteia.
În ceea ce îl privește pe pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, motivat de faptul că nu are raporturi de muncă cu reclamanții și nici calitatea de ordonator de credite al acestora.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța a respins-o, întrucât acest pârât are calitate de ordonator principal de credite și deci are atribuții privind plata sumelor solicitate de reclamanți.
Drepturile solicitate de către reclamanți reprezentând drepturi bănești ce decurg din calitatea acestora de persoane încadrate în muncă, atrag competența materială în soluționarea prezentei cauze, potrivit dispozițiilor art. 2 lit.c cod procedură civilă, în favoarea Tribunalului Olt - Secția Civilă - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Potrivit dispozițiilor art. 8- 21 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.27/2006 aprobată prin Legea nr. 45/2007, se stabilește posibilitatea ordonatorului principal de credite, în speță a Ministerului Public de a constitui fonduri de premiere și de a acorda premii în anumite condiții, dispoziție legală în raport de care cererea de chemare în garanție a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul dispozițiilor art.299 cod pr.civilă, criticând-o pentru nelegalitate, invocând următoarele motive:
Ca in raport de prevederile art.27 alin.1 din OG nr. 137/2000, acțiunea se judeca potrivit dreptului comun si fiind o acțiune in pretenții competenta revenea Judecătoriei Slatina.
Instanța de fond a respins in mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005 nu se aplica si Ministerului Public, neregăsindu-se in posesia acestuia.
Prin urmare discriminarea nu a fost produsa de acest parat.
Ca prin Hotărârea nr. 15/23.01.2006 CNCD, s-a constatat existenta unei discriminări indirecte in cadrul diferitelor categorii de judecători si nu de procurori.
Ca in cauza nu sunt aplicabile dispozițiile art.2 alin.2 din OG nr. 137/2000.
Ca in mod nelegal instanța de fond a dispus plata drepturilor bănești actualizate cu indicele de inflație, in situația in care recurenta nu poate sa înscrie in bugetul propriu nicio plata fara baza legala pentru respectiva cheltuiala.
Analizând motivele de recurs in raport cu sentința recurată, Curtea retine următoarele: Potrivt art. 27 (1) din OG 137. persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului. (2) Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani și curge de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei. (3)Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului.(4) Persoana interesată are obligația de a dovedi existența unor fapte care permit a se presupune existența unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. În fața instanței se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice. (5) La cerere, instanța poate dispune retragerea sau suspendarea de către autoritățile emitente a autorizației de funcționare a persoanelor juridice care, printr-o acțiune discriminatorie, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, deși cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod repetat prevederile prezentei ordonanțe. (6) Hotărârea pronunțată de instanța de judecată se comunică Consiliului. Acțiunea promovata de către reclamanți are ca obiect plata sumei de 1700 lei, reprezentând despagubire, motivata pe tratamentul discriminatoriu la care au fost supuși si întemeiata in drept pe dispozițiile OG 137/2000. Prin dispozițiile reglementate de către OG 137/2000, mai sus enunțate, legiuitorul a recunoscut legitimare procesuala, in litigiile având ca obiect acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. S-a reglementat totodată o norma de drept procesual civil, cu caracter imperativ, si anume judecarea cauzei cu citarea obligatorie a Consiliului si comunicarea hotărârii către acesta. In consecința, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 27 din OG 137. citarea Consiliului era obligatorie, obligație pe care instanța de fond nu a îndeplinit-o, situație care atrage sancțiunea nulității absolute. In consecința, Curtea constatând ca in cauza prin hotărârea data, instanța a incalcat formele de procedura prevăzute sub sancțiune nulității de art. 105 alin. 2, motiv de casare de ordine publica, prevăzut de art.304 pct.5, va admite recursurile, va casa sentința si va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond in vederea îndeplinirii dispozițiilor prev. de art. 27 din OG 137. Cu ocazia rejudecării instanța de fond va analiza in ce măsura recurenta Ministerul Publica efectuat un act discriminatoriu, in condițiile in care actul la care se trimite, Ordinul 1921/C/2005, este emis de un alt ordonator de credite pentru personalul propriu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva sentinței civile nr. 369 din 27.03.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, escu G, a, -, -, -, -, pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, Parchetul de pe lângă Curtea De Apel Craiova, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 28 2009
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
2ex/
Red.jud..10.2009
Jud.fond /
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Elena Stan, Lucian
