Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 5110/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 5110

Ședința publică de la 28 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu

JUDECĂTOR 2: Elena Stan

JUDECĂTOR 3: Lucian

Grefier

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, -, -, C,împotriva sentinței civile nr.3438 din 16 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.

Instanța, apreciind cauza în stare de judecată, a luat în examinare recursul.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr.3438 din 16 mai 2008, a respins excepția de necompetență materială a instanței invocată de pârâtul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

A respins acțiunea formulată de reclamanții, -, -, C,împotriva sentinței civile nr.3438 din 16 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Asupra excepției necompetenței materiale invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța a constatat că Dispozițiile art. 281 din Codul muncii prevăd că jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor de muncă, precum și a cererilor privind raporturile juridice între partenerii sociali.

Potrivit art. 295 alin 2 din Codul muncii, prevederile Codului muncii se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă".

Pe de altă parte, în conținutul art. 5 și 6 Codul muncii și OG nr. 137/2000 este reglementată instituția discriminării, în ceea ce privește drepturile prevăzute în legislația muncii, astfel încât competența de soluționarea acestei cereri, în primă instanță, aparține - conform art. 2 pct1 lit. c cod procedură civilă. - tribunalelor (secției conflicte de muncă și asigurări sociale).

Prin urmare, instanța a constatat neîntemeiată excepția de necompetență materială invocată de Ministerul Finanțelor Publice și a respins-o, în speță nefiind aplicabile dispozițiile art. 36 din OUG nr. 27/2006.

Asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor instanța a constatat următoarele:

Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de angajator, între reclamant și acest pârât neexistând raporturi juridice de muncă, acesta nu are obligația de plată efectivă a sumelor pretinse de reclamanți.

Ca urmare, instanța a constatat întemeiată excepția invocată de Ministerul Finanțelor Publice.

Reclamanții sunt încadrați ca personal auxiliar de specialitate, în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, în funcția de,grefier".

Salarizarea personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea s-a efectuat, în perioada dedusă judecății, în baza Legii nr. 50/1996 cu modificările și completările ulterioare, iar începând cu data de 03.02.2007, în baza Ordonanței Guvernului nr. 8/2007.

Actele normative care au reglementat salarizarea acestei categorii de personal nu au prevăzut acordarea sporului solicitat de reclamanți și anume sporul de calculator, în cuantum de 15%. În Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 apare reglementat sporul pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, de care beneficiază personalul salarizat potrivit acestei respectiv, un spor de 15% din salariul de bază, ce se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții, conform art. 22 alin. 1. Textul se regăsește și în Legea nr. 56/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal.

Potrivit art. 22 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 8/2007,locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii".

Reclamanții solicită acordarea sporului de calculator, argumentând obligația de plată și pe reglementarea sporului pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase în textele de lege menționate.

Utilizarea calculatorului în realizarea atribuțiilor de serviciu, în timpul programului de lucru, poate fi considerat un criteriu în stabilirea, de către organele abilitate, a condițiilor de muncă. Stabilirea locurilor de muncă și a categoriilor de personal, care beneficiază de acordarea acestui spor, este însă un atribut al președintelui Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

În acest sens, după parcurgerea procedurilor prevăzute de lege, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a emis ordinul nr. 80/28.04.2006 prin care a acordat acest spor și personalului auxiliar din cadrul parchetelor.

Susținerea reclamanților în sensul că sunt discriminați în raport de alte categorii profesionale din domeniul sănătății, industriei chimice nu este întemeiată.

Existența discriminării trebuie raportată la dispozițiile legale aplicabile, în speță privind salarizarea, acelorași categorii profesionale, aflate în aceiași situație juridică, dar care primesc un tratament juridic diferit. Or, categoriile menționate de reclamanți beneficiază de o salarizare specifică activității desfășurate, mai mult, negociată prin contractul colectiv de muncă - în situația salariaților din industria chimică și petrochimică, astfel că nu se poate constata o discriminare în sensul prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 și de art. 5 Codul muncii.

Față de considerentele de fapt și de drept menționate, instanța a constatat că cererea reclamanților nu este întemeiată și a respins-o și, în consecință, a respins și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate.

In motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 6 alin. 2 Codul muncii, întrucât tuturor salariaților care prestează muncă le sunt recunoscute drepturi la plată egală, negociere colectivă, protecția datelor cu caracter personal.

Sporurile la salariu pot fi stabilite până la limita maximă stabilită de lege pentru locurile de muncă cu condiții grele sau vătămătoare, putând fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite. Rezultă, astfel, că sporul de calculator de 15% din salariul de bază, solicitat de către reclamanți, a fost și este acordat anumitor categorii de salariați din alte domenii (personalul auxiliar din cadrul ICCJ, Casa Județeană de Pensii D, salariații din domeniul sanitar, din domeniul industriei chimice și petrochimice, personal propriu angajat în administrația locală și județeană, salariații Ministerului Justiției), situație care, prin lege, este aplicabilă, conform Constituției, tuturor în mod egal, încălcându-se astfel principiul nediscriminării.

S-au arătat că reclamanții lucrează la calculator mai mult de 80% din timpul normal de lucru, iar Guvernul a preluat integral Directiva nr. 1990/270/CEE privind condițiile de lucru minime pe care trebuie să le îndeplinească,posturile, astfel încât să nu genereze riscuri pentru vedere, probleme psihice și solicitare mentală pentru lucrători.

Reclamanții au invocat dispozițiile OUG nr. 137/2000, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Cartea drepturilor și Libertăților Fundamentale, Directiva 2000//78, precum și spețe similare soluționate de către Tribunalul Dolj.

Intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiovaa formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că nu există nici o dispoziție imperativă cuprinsă într- normă juridică privind acordarea sporului de lucru la calculator de 15% pentru personalul auxiliar, iar discriminarea invocată de reclamanți, în raport cu alte categorii de personal, este utilizată printr-un raționament juridic speculativ.

Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:

Cu privire la cererea de acordare a unui " spor de lucru la calculator", pentru activitate desfășurata in fata calculatorului, Curtea retine ca nu exista o denumire data printr-un act normativ unui astfel de spor.

Prin HG 1028/2006 s-a transpus in legislația interna Directiva 1990/270/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicată în Oficial al Comunităților Europene () nr. L 156/1990.

Acesta este actul normativ cadru care stabilește cerințele minime de securitate și sănătate în muncă privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare si in cuprinsul căruia se face vorbire despre cerințele minime privind lucrul cu calculatorul personal - echipamentul de lucru, mediul de munca si interfața operator/computer, adică activitatea care este invocata de către reclamanti.

Astfel, actul normativ amintit definește următorii termeni:

a) echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afișare folosit;

b) post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu tastatură, sau un dispozitiv de introducere a datelor și/sau un program care stabilește interfața operator/mașină, accesorii opționale, periferice, inclusiv unitate de dischetă și/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă sau suprafață de lucru, precum și mediul de muncă înconjurător; c) lucrător - orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 319/2006, care folosește în mod obișnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru.

Prin capitolele II, II si IV ale HG 1028/2006, s-au reglementat obligațiile angajatorilor, procedurile de informare, instruire, consultare si participare a lucrătorilor in ceea ce privește securitatea si sănătatea la locul de munca, precum si prevenția ochilor si vederii lucrătorilor care lucrează cu echipamentele respective. Trebuie retinut, in acelasi timp, ca reclamantii beneficiaza de legislatie de salarizare proprie domeniului in care isi desfasoara activitatea si anume OG 8/2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.

Aceste acte normative, atat hotararea de reglementare in domeniu, cat si legea proprie de reglementare a drepturilor salariale, nu prevad posibilitatea acordarii unui spor personalului care lucreaza cu echipamente electronice de prelucare a datelor si ca atare, in mod temeinic si legal, reclamantii nu beneficiaza de un spor pentru o astfel de activitate.

In acest sens se retine ca in situatia angajatilor din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, se aplica principiul prestabilirii salariilor personalului care desfasoara activitatea in astfel de institutii, in sensul ca salariile si celelalte drepturi de natura salariala sunt stabilite prin acte normative si nu sunt supuse negocierii, stabilirii pe cale interna, decat in masura in care astfel de masuri ar fi prevazute, ca posibile, prin lege.

Recurenții-reclamanti au invocat existenta unei discriminari in raport cu angajatii din alte domenii.

Potrivit rt. 2(1) din OG 137/2000, privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

Se retine ca, pe de o parte, reclamanții nu au dovedit condițiile in care sunt supuși discriminării, subiecții comparabili, situațiile analoge sau comparabile, concrete, care ar conduce la existenta unei fapte discriminatorii.

Existenta discrimnarii in aceasta speta, ar presupune existenta dreptului, respectiv existenta unui astfel de spor si acordarea acestuia in mod discriminatoriu.

Ori asa cum s-a arătar anterior, in cauza, legislatia proprie nu prevede reglementari specifice unui astfel de spor.

Pe de alta parte, se retin si considerentele cuprinse in Decizia nr. 819/2008 a Curtii Constitutionale, potrivit cu care, referitor la prevederile art.1, art.2 alin.3 si art. 27 alin. 1 din OUG nr. 137/2000 se arata: " un asemenea inteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este evident neconstitutional, intrucat incalca principiul separatiei puterilor in stat.

Ca atare, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile respective sunt neconstitutionale in masura in care din acestea s-ar desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prvederi cuprinse in alte acte normative.

Si din acest punct de vedere, instanța retine ca in legislația menționata, nu sunt cuprinse norme de reglementare a sporului respectiv, existenta unor eventuale prevederi legale proprii altor domenii de activitate si care sa reglementeze un astfel de spor, negăsindu-si aplicare in situația reclamanților.

Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă nici unul din motivele de casare sau modificare prev. de art. 304 pct. 1- 9 cod procedură civilă, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă rap. la art. 304, 304/1 cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții, -, -, C,împotriva sentinței civile nr.3438 din 16 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.

Decizie irevocabilă

Pronunțată în ședința publică de la 28 2009.

Președinte,

- ---

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

2ex/07.10.2009

Red.jud. -

Jud.fond /

Președinte:Manuela Preda Popescu
Judecători:Manuela Preda Popescu, Elena Stan, Lucian

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 5110/2009. Curtea de Apel Craiova