Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 540/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVIL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE CIVIL Nr. 540/
Ședința public de la 30 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții TRIBUNALUL,CURTEA DE APEL BRAȘOV,MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- PRIN B împotriva sentinței civile nr. 592/24.03.2009, pronunțat de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal fcut în ședinț public se constat lipsa recurenților pârâți Tribunalul Brașov, Ministerul Justiție, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și Curtea de Apel Brașov, precum și intimatelor reclamante și, precum și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care:
Se constat c prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lips, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedur civil.
Faț de actele și lucrrile dosarului, precum și faț de motivele invocate în recursuri, instanța rmâne în pronunțare.
CURTEA
Constat c prin sentința civil 592/2008, Tribunalul Brașova dispus urmtoarele:
A respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocat de DGFP B în calitate de reprezentant legal a Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinare.
A admis acțiunea formulat de reclamantele Și cu. ales la sediul Curții de Apel Brașov în mun. B,-, jud. B în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov cu sediul in mun. B,B-dul 15 nr.45, jud. B, Curtea de Apel Brașov cu sediul in mun. B,-, jud. B, Ministerul Justiției cu sediul in B,-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul in B,-, sector 5, reprezentat prin DGFP B cu sediul în B, Bd. -, nr. 7.
A obligat pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției s majoreze salariul de baz al fiecrui reclamant, conform dispozițiilor art. 1 din OG 10/2007 respectiv: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, faț de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2 % începând cu data de 1 aprilie 2007, faț de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, faț de nivelul din luna septembrie 2007.
A obligat pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției s plteasc reclamanților diferențele de drepturi de natur salarial menționate anterior, reactualizate conform indicelui de inflație pân data plții efective cu aplicarea dobânzii legale la data executrii efective a prezentei sentințe.
A obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s vireze fondurile de bani necesare achitrii diferențelor de drepturi de natur salarial, reactualizate, menționate anterior.
Pentru a pronunța aceast sentinț instanța a reținut c, așa cum rezult din art. 1 din OG10/2008 raportat la anexa II și III din Legea 154/98 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz din sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocup funcții de demnitate public, beneficiari ai acestor drepturi sunt doar judectorii Curții Constituționale, procurorul general al Parchetului de pe lâng ÎCCJ și adjuncții acestora, singurii magistrați exceptați de la acordarea majorrilor salariale amintite fiind judectorii curților de apel, tribunalelor, judectorilor, cei din cadrul ÎCCJ, procurorii ÎCCJ și din cadrul parchetelor de pe lâng judectorii, tribunale, curți de apel.
S-a considerat c exist discriminare în cauz și acțiunea este fondat.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții Curtea de Apel Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov.
Se susține c acești pârâți sunt ordonatori de credite, nu au atribuții de legiferare, ci doar de aplicare a legilor în vigoare.
Nu li se poate imputa practicarea unui tratament discriminatoriu atâta timp cât acțiunea lor s-a limitat doar la aplicarea legii.
Consider c în mod corect instanța trebuia s admit excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Justiției, neavând atribuții de repararea pagubelor cauzate prin discriminare.
Sentința Tribunalului Brașov este nelegal, reprezint o adugare la textul de lege.
Analizând recursurile formulate instanța reține c nu sunt fondate.
Într-adevr, prin decizia 821/2008, Curtea Constituțional a care a admis excepția de neconstituționalitate invocat de Ministerul Justiției și a constatat c dispozițiile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000, invocat și de reclamanții susmenționați ca temei de drept al pretențiilor lor - sunt neconstituționale "în msura în care din acestea se desprinde înțelesul c instanțele judectorești au competența s anuleze ori s refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând c sunt discriminatorii și s le înlocuiasc cu norme create pe cale judiciar sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Aceast decizie a Curții Constituționale este obligatorie îns este o decizie ce impune consecvenț judectorului învestit cu aplicarea și interpretarea unui text de lege, respectiv impune norme de interpretare a dispozițiilor art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000, fr a exclude liberul acces la justiție al cetțeanului și a permite o analiz pe fond a pretențiilor cu care instanța a fost învestit.
Așadar cererile formulate de reclamanți în obținerea unor despgubiri ca efect al constatrii unei fapte ca fiind discriminatorie nu pot fi respinse ca inadmisibile pentru considerentul existenței acestei decizii a Curții Constituționale deoarece nu a avut loc o analiz atent a existenței sau inexistenței discriminrii invocate, iar aceast apreciere, constatare este atributul instanțelor de judecat atât potrivit normelor interne de drept (art.27 din OG 137/2000), dar și normelor internaționale (art.1 al Protocolului 12 la CEDO) și normelor comunitare Directiva 2000/43, 2000/78.
Principiul nediscriminrii invocat de reclamanți se regsește așadar în normele dreptului internațional și comunitar, ceea ce-i permite judectorului s analizeze pe fond o acțiune prin care se invoc o situație de discriminare cu respectarea acestor norme de drept, iar respingerea ca inadmisibil pentru considerentul artat de recursul Ministerului Justiției ( depșirea atribuțiilor puterii judectorești) a unei astfel de cereri ar reprezenta o atingere a unui drept fundamental recunoscut de CEDO și implicit de dreptul intern prin art.20 alin.1 din Constituție. De altfel, Statul român a cunoscut numeroase condamnri la CEDO pentru înclcarea dispozițiilor art.6 alin.1 din CEDO de ctre instanțele de judecat.
Judectorul național este obligat a analiza aplicabilitatea normei de drept comunitar respectiv internațional ori de câte ori i se invoca, chiar și din oficiu, ori în cazul în speț reclamantele au invocat principiul supremației dreptului comunitar și aplicarea lui direct, susținând c exist în cauz un conflict între norma intern de drept în materia discriminrii și norma de drept comunitar, internațional, invocând aplicabilitatea dispozițiilor art. 119 din E și jurisprudența Curții Europene de Justiție care consacra principiul plții egale pentru munca egal.
Pentru o apreciere discriminatorie situației de fapt invocat de reclamanți, constând în eliminarea dintre categoriile salariaților bugetari care beneficiaz de majorarea ori indexarea salariilor în anul 2007, judectorilor,procurorilor, personalului asimilat, instanța reține c pân în ianuarie 2007 aceste indexri salariale au avut o reglementare juridic pentru toate categoriile de magistrați: atât pentru magistrații instanței de drept comun, prin (OG 27/2006 și OUG 177/2002), cât și magistrații ÎCCJ( o parte dintre aceștia), ai Curții Constituționale cu calitate de demnitari conform Legii 154/1998.
Pentru anul 2007 sunt recunoscute aceste indexri salariale numai categoriei de magistrați prevzut în anexa II și III din Legea 154/1998 excluzând magistrații instanței de drept comun, conform dispozițiilor OG 10/31.01.2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit OG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz pentru personalul contractual din sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocup funcții de demnitate public.
Așadar, în mod voit legiuitorul nu a mai prevzut pentru magistrații instanței de drept comun (judectori și procurori ai Parchetelor de pe lâng Judectorii, Tribunale și Curți de Apel) și pentru magistrații ÎCCJ, creșteri salariale pentru valoarea de referinț sectorial în cursul anului 2007, deși pentru alte categorii de magistrați, au fost reglementate în continuare, și pentru anul 2007, creșteri salariale - indexri.
Trebuie remarcat c în prezent, respectiv pentru anul 2008, prin ordonanțe de guvern, guvernul a prevzut din nou creșteri salariale, de data aceasta fr nicio distincție între categorii de magistrați existând: OG 13/30.01.2008 privind creșterile salariale aplicabile judectorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției (ordonanța se refer prin alte categorii de personal din sistemul justiției la magistrații instanței de drept comun) și OG 10/2008 care prevede creșteri salariale pentru 2008 pentru personalul contractual din sectorul bugetar și pentru personalul salarizat potrivit anexelor II și III din Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz din sectorul bugetar și a indemnizațiilor persoanelor car ocup funcția de demnitate public.
Așadar, elementele discriminatorii sunt întrunite în cauz: exist un tratament diferențiat aplicat unor situații egale pe baza criteriului salarial fr a exista o justificare obiectiv și rezonabil și fr un raport de proporționalitate între scopul urmrit și mijloacele folosite pentru atingerea acestui scop.
Testul comparabilitții în speț care presupune exercitarea tratamentului egal recunoscut cu valoare de principiu, protejat de legislația internațional și comunitar, vizeaz acordarea indexrilor diferențiat în rândul aceleiași categorii de persoane, cu același statut, respectiv, magistrații instanțelor de drept comun și magistrații ÎCCJ, președintele și procurorul General al Parchetului de pe lâng ÎCCJ, ai Curții Constituționale (ultima categorie reprezentând elementul de comparație).
Normele de drept internațional invocate, respectiv art.14 din CEDO și art.1 al Protocolului 12 al CEDO sunt aplicabile în dreptul internațional. România a ratificat Protocolul 12 la Convenția pentru aprarea dreptului omului care conține o prevedere de sine stttoare (independent de interzicerea discriminrii în exercițiul oricrui drept sau beneficiu recunoscut de legea național, adițional drepturilor din Convenție, prin Legea 103/25.04.2006 astfel, protocolul a intrat în vigoare în România la 1.11.2006 și poate fi aplicat și în speț.
Cu privire la acordarea reactualizrii și a dobânzii legale pentru drepturile salariale pretinse, curtea reține criticile recurenților nefondate.
Reactualizrile cu indicele de inflație pentru suma în cauz sunt acordate legal deoarece tind la acoperirea întregului prejudiciu constând în devalorizarea monedei naționale de la data nașterii dreptului de creanț și pân la plata efectiv a creanței. În ceea ce privește cumulul dobânzii legale cu reactualizrile și acesta este permis.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despgubirile.
Se susține c în aceast situație exist dou daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealalt art.998 Cod civil.
Astfel, pe lâng dobânda legal ca daun moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatoriu și care sunt menite s acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanței datorat inflației, dup ce a ajuns la scadenț. Valoarea acestui din urm prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominal a creanței și valoarea sa real la data executrii. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentat pe natura și scopurile diferite ale celor dou instituții; dobânda este prețul lipsei de folosinț, iar actualizarea cu rata inflației urmrește pstrarea valorii reale a obligației bnești.
În ceea ce privește susținerea MEF, referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constat c în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speț prțile neavând un contract de munc încheiat, punerea în întârziere realizat prin cererea de chemare în judecat nu este imperativ astfel c aceast dobând curge de drept ( și - Teoria general a obligațiilor).
Pentru aceste considerente, instanța va respinge recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de recurenții pârâți: Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, Curtea de Apel Brașov împotriva sentinței civile 592/2008 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public azi 30 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red AP 22.05.09
Tehnored AG 1.06.2009/ 2 ex
Jud fond /CT
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Mihail Lohănel, Nicoleta Grigorescu
