Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 644/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE de muncă
și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 644
Ședința publică din 7 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR: DR.- -
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 5 din 28.01.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul, și pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nemaifiind alte probe de administrat instanța reține cauza spre competentă soluționare.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin sentința civilă nr. 5/28.01.2009 Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL TIMIȘOARA, a obligat pârâții la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de încadrare brut lunar, pe toată durata de timp cât deține funcția de judecător, cu obligarea pârâtei Curtea de APEL TIMIȘOARA să menționeze această obligație în carnetul de muncă, s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului la capătul de cerere privind despăgubiri rezultate din diferențele salariale pe care le încasează și drepturile salariale ale procurorilor încadrați la Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în cauză este vorba de o discriminare directă și evidentă a reclamantului nu numai față de colegii săi judecători la aceeași instanță, dar și față de întreg personalul auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea. Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă o normă legală care în conformitate cu art. 329 Cod procedură civilă nu limitează în timp acordarea acestui spor, sporul în discuție datorându-se pe toată durata de timp cât exercită respectivele funcții.
Existența discriminării directe a reclamantului derivă și din dispozițiile art. 7 și art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului ale art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice sociale și culturale, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul nr. 12 la această convenție, art. 4 din Cartea Socială Europeană revizuită, precum și dispozițiile legale din Codul muncii și din Constituția României referitoare la respectarea dreptului la muncă fără limitări sau discriminări.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii în sensul constatării pe cale de excepție a lipsei calității procesuale pasive.
În motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, se arată că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii în sensul că dispozițiile art. 18 alin. 2 lit. b și art. 28 lit. e din Legea nr. 500/2002 prevede că elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale precum și propunerile de cheltuieli detaliate aparține ordonatorilor principali de credite, iar Ministerul Justiției și Libertăților are acest rol la fel ca și Ministerul Finanțelor Publice, astfel încât pentru sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru primele de concediu sau acordarea altor sume nu poate fi obligat Ministerul Finanțelor Publice.
Examinând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale invocate Curtea apreciază că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Obiectul acțiuni deduse judecății îl reprezintă plata despăgubirilor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de încadrare brut lunar, care a fost acordat prin trei hotărâri judecătorești, însă după datele precizate prin aceste hotărârii, respectiv pe toată durata de timp cât reclamantul deține funcția de JUDECĂTOR 3: Raluca Panaitescu
În domeniul plății drepturilor bănești acordate în temeiul art. 295 Codul muncii raportat la art. 1039 Cod civil, și art. 1041 cod civil solidaritatea pasivă poate fi și solidaritate legală, care în speță izvorăște din prevederile art. 44, art. 35 și art. 36 din Legea nr. 304/2004, raportate la cele ale OUG nr.177/2002 și OUG nr. 27/2006, față de care dispozițiile Legii nr. 500/2002, invocate de către recurent nu sunt aplicabile în exclusivitate.
Față de acestea, excepția invocată de către recurent este neîntemeiată, drept pentru care potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă urmează a se respinge recursul.
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 5 din 28.01.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - DR. - - - -
GREFIER,
- -
Red. / 15.05.2009
Tehnored. /2 ex/ 15.05.2009
Prima instanță. Curtea de APEL TIMIȘOARA
Jud., jud.
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Carmen Pârvulescu, Raluca Panaitescu
