Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 635/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE de muncă
și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 635
Ședința publică din 7 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Mihail Decean
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 110 din 27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic de Urgență
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată că pârâtul intimat a depus la dosar prin registratură, la data de 07.09.2008, concluzii scrise.
Nemaifiind alte probe de administrat instanța reține cauza spre competentă soluționare.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin sentința civilă nr. 110/27.01.2009 Tribunalul Arada respins acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâtului Spitalul Clinic Județean de Urgență A, pentru drepturi salariale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat că acțiunea este nefondată întrucât dispozițiile art. 13 alin.1 lit. a din OUG nr. 115/2004 prevăd că personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, în raport cu condițiile în care își desfășoară activitatea, i se poate acorda sporuri în cuantum de 50 -100 %, pentru condiții deosebit de periculoase, nivelul sporului aplicat salariului de bază stabilindu-se de conducerea fiecărei unități sanitare cu personalitate juridică, de comun acord cu sindicatele reprezentative, semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.
Potrivit dispozițiilor din Anexa II a Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază raportat la dispozițiile art.13 din OUG nr. 115/2004, modificată și completată prin Legea nr.125/2005, aprobat prin Ordinul nr. 721/2005, s-a statuat că nivelul sporurilor se stabilește pe categorii de personal și locuri de muncă de conducerea fiecărei unități sanitare, cu încadrarea sumelor respective în cheltuielile de personal, aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli, iar art.15, art. 16 din Regulamentul menționat prevăd procedurile care trebuie urmate pentru justificarea acordării sporului solicitat de reclamanți.
În consecință, se reține că a fost solicitat de către șeful laboratorului de analize medicale un spor de 15% din salariul de bază pentru întreg laboratorul, iar pentru compartimentul de bacteriologie un spor de 50%, nu și sporul care face obiectul acțiunii și care rămâne la latitudinea angajatorului de a se acorda potențial raportat la bugetul aferent cheltuielilor de personal.
Împotriva hotărârii au declarat recurs reclamanții solicitând admiterea recursului casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare iar în subsidiar modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivele de recurs, recurenții arată că prima instanță a soluționat cauza fără a cerceta fondul, fiind incident motivul prevăzut de art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă, și anume că pârâtul nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat la dezbateri, iar instanța a respins cererea de probațiune formulată de reclamanți, fiind astfel în imposibilitatea de a se administra legal probele, soluția fiind pronunțată la primul termen de judecată.
În al doilea rând, hotărârea este criticată pentru aplicarea greșită a legii, conform art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, arătându-se că angajatorul era obligat să acorde salariaților toate drepturile care decurg din lege, neputându-se limita acordarea acestora, potrivit art. 38 Codul muncii și art. 65 Codul muncii, dispoziții de care nu s-a ținut seama.
Instanța nu a avut în vedere nici prevederile art.2 lit. B din Regulamentul aprobat prin 721/2005, care precizează locurile de muncă nominalizate în Anexa II stabilite de către Ministrul Sănătății cu avizul comun al Ministrului și Ministerul Finanțelor Publice.
Intimatul prin concluziile scrise a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătându-se că prima instanță a soluționat legal cererea și a stabilit că reclamanții nu beneficiază în mod obligatoriu de sporurile solicitate întrucât nu s-a respectat procedura legală de acordare a acestora.
Examinând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale invocate și ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că motivul prevăzut de dispozițiile art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă este neîntemeiat, cauza fiind soluționată cu cercetarea fondului cauzei chiar la primul termen de judecată iar nedepunerea întâmpinării sau lipsa pârâtului de la dezbateri nu echivalează cu o recunoaștere implicită a pretențiilor deduse judecății cum neîntemeiat susțin recurenții.
Motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă este întemeiat pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 13 din OUG nr. 115/2004 modificată și completată prin Legea nr.125/2005, aprobat prin Ordinul nr. 721/2005 prevăd că personalul contractual din cadrul unităților sanitare care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase - astfel cum sunt precizate în art. 2 lit. B și nominalizate în Anexa II, ambele din Regulamentul aprobat prin nr.721/2005, beneficiază de sporul de 100% la salariul de încadrare.
Apărarea pârâtului constând în aceea că acordarea sporului este determinată de urmarea procedurii, respectiv negocierea dintre Sindicatul Salariaților și conducerea angajatorului nu poate fi primită întrucât sporul solicitat de către reclamanți este prevăzut de lege, iar culpa în nerespectarea proceduri de acordare aparține angajatorului și nicidecum nu incumbă reclamanților beneficiari.
Astfel, hotărârea primei instanțe este nelegală în sensul celor arătate mai sus și în plus aprecierea referitoare la sintagma "pot fi acordate" cuprinsă în dispozițiile art. 13 alin.1 din OUG nr. 115/2004, este nefondată întrucât acordarea sporului solicitat de către reclamanți și prevăzut de lege nu are nicio legătură cu bugetul aferent cheltuielilor de personal.
În considerarea celor de mai sus, potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă urmează ase admite recursul, se va modifica în tot hotărârea în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, iar potrivit art. 274 Cod procedură civilă va obliga intimatul la plata cheltuielilor de judecată către recurenți în sumă de 6.600 lei.
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 110 din 27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Modifică în parte hotărârea recurată în sensul că admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtului Spitalul Clinic de Urgență A, și în consecință:
Obligă pârâtul să le plătească reclamanților sporul cuprins între 50% - 100% din salariul de încadrare, raportat la situațiile concrete pentru fiecare reclamant, privind activitatea efectiv desfășurată în condițiile prevăzute de anexa 2 lit. A din Ordinul nr. 721/2005, începând cu data de 01.02.2005, la zi și în continuare.
Obligă pârâtul să efectueze cuvenitele mențiuni în cărțile de muncă ale reclamanților în baza prezentei hotărâri.
Obligă intimatul la plata cheltuielilor de judecată către recurenți în sumă de 6.600 lei
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. / 15.05.2009
Tehnored. /2 ex/ 15.05.2009
Prima instanță. Tribunalul Arad
Jud., jud.
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Mihail Decean