Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 738/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 738/
Ședința publică de la 26 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Mihail
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Brașov și Curtea de APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr.1187 pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 12 iunie 2008 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 19 mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 26 mai 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 1187/2008, Tribunalul Brașovar espinse excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov, excepție invocată de pârât prin întâmpinare.
A admis acțiunea formulată și precizată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, cu sediul in mun. B,-, jud. B, Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în mun. B,-, jud. B, Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință:
A obligat pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecărei reclamant diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 2.02.2007, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000, cu excepția cazurilor în care reclamanții au avut contractul de muncă întrerupt sau suspendat.
A obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților cu privire la plata acestor drepturi.
A obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natura salariala, reactualizate, menționate anterior.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașova fost respinsă întrucât pârâtul, în calitate de ordonator terțiar de credite, a justificat, în speță, calitatea procesuală pasivă pentru plata drepturilor salariale solicitate în cazul în care acțiunea va fi admisă.
Tribunalul și-a motivat excepția invocată prin faptul că în perioada cât reclamanții nu au funcționat în raza sa de competență, acesta nu ar avea calitate procesuală pasivă. Instanța a apreciat că în aceste condiții se pune problema temeiniciei pretențiilor și nicidecum a calității procesuale a pârâtului.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de grefier, aspect ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/ 1996 (republicată) " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art.1 pct 42 din OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001 magistraților, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996.
În data de 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În raport cu această situație, dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate în baza Legii 50/1996 nu a încetat să existe, putând să fie pretins chiar după apariția legii de abrogare.
Având în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamanților, urmând ca instanța să dispună în consecință.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța a admis acțiunea reclamanților sens în care a obligat pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecărui reclamant în parte diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 2.02.2007, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000, cu excepția cazurilor în care reclamanții au avut contractul de muncă întrerupt sau suspendat.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Tribunalul Brașov și Curtea de APEL BRAȘOV.
Prin recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta. Apreciază că aplicarea dobânzii legale și actualizarea cu indicele de inflație pentru sumele constând în spor de 50% nu se justifică.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Tribunalul Brașov, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă de culpei sale pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamanți.
În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres.
Împotriva sentinței amintite a declarat recurs și Curtea de APEL BRAȘOV, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, considerând că sporul de 50% se poate acorda numai până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2007 și nu și pentru viitor.
Recursurile au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție B sub nr-, iar urmare declarării neconstituționale a dispozițiilor art. I și II din nr.OUG 75/2008 prin decizia nr. 104/20.01.2009 a Curții Constituționale, decizie care potrivit art. 31 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, republicată, este definitivă și obligatorie, în raport de dispozițiile art. 3 punctul 3 și art. 158 alin. 3 Cod procedură civilă, recursurile au fost trimise spre competentă soluționare Curții de APEL BRAȘOV.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. Aret. 312 pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurentul Tribunalul Brașov, pentru perioada în care nu a avut calitatea de ordonator de credite, instanța nu poate primi această critică, întrucât calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă, chiar dacă pentru un anumit interval de timp, nu a avut calitate de ordonator de credite.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. Art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide
Respinge recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor B împotriva sentinței civile nr. 1187/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 26 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. ML - 2.06.09
Dact. GG - 2.07.09
2 ex.
Red. fond -
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
