Pretentii civile. Speta. Decizia 737/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Brașov
Secția civil și pentru cauze
cu minori și de familie,
de conflicte de munc și
asigurri sociale
DECIZIA CIVIL NR.737/ DOSAR NR-
Ședința public din 26 mai 2009
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif judector
- - - judector
- - judector
- grefier
Pentru astzi fiind amânat pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.72/F pronunțat de Curtea de Apel Brașov la data de 24 septembrie 2008 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public, la pronunțare, se constat lipsa prților.
Dezbaterile în cauza de faț au avut loc în ședința public din 19 mai 2009, când prțile au lipsit, așa cum rezult din încheierea de ședinț din acea zi, încheiere care face parte integrant din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberrii, a amânat pronunțarea la data de 26 mai 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de faț.
Constat c prin sentința civil nr.72/F/24.09.2008 Curtea de Apel Brașova admis în parte acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Brașov, Parchetul de pe lâng Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecinț, a obligat pârâții l-3 s calculeze și s achite reclamantului drepturile salariale echivalente sporului de risc și solicitare neuropsihic de 50% din indemnizația de baz brut lunar începând din 11.02.2008 la zi și pentru viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legal.
A obligat Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Brașovs efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de munc al reclamantului.
A obligat Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce fondurile necesare plții sumelor neîncasate.
A respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A respins restul pretențiilor privind sporul de confidențialitate de 15%.
Prima instanț a reținut c reclamantul are calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lâng Judec toria Brașov din februarie 2008.
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar și dup intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobat prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza final din Codul d e Procedur Civil dezlegarea dat problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori, problema de drept ce st la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegat în sensul celor artate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât acțiunea a fost admis potrivit dispozitivului sentinței civile nr.72/F/2008.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedus judecții și "pentru viitor", curtea a reținut c aceasta cerere este întemeiat deoarece drepturile salariale constituie prin excelenț "prestri periodice" în înțelesul art.110 alin.2 Cod procedur civil, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevzute de art.110 Cod procedur civil, fr a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executrii obligației sale, creeaz un avantaj procesual creditorului care se gsește deja pregtit pentru data împlinirii fiecrui termen al prescripției periodice cu o hotrâre pe care o va putea pune în executare dac debitorul nu-și îndeplinește de bun voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutil de procese distincte pentru fiecare "" scadent., aceast excepție procesual are menirea de a preîntâmpina pgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecrui termen al prestației periodice iar hotrârea obținut poate fi executat doar în perioada în care temeiul pretențiilor (contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale a fost acordat de ctre instanț în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natur salarial s-a creat prții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosinț a banilor.
Actualizarea debitului și plata dobânzii legale constituie dou drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevzut de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul în speța.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunztoare în carnetul de munc al reclamantului a fost admis în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munc.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat s vireze fondurile necesare achitrii drepturilor solicitate.
În acest sens curtea a reținut c potrivit HG nr.736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct.1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțat de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede c Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz activitatea de pregtire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotrârea s fie opozabil acestei instituții care asigur fondurile necesare salarizrii puterii judectorești.
Referitor la petitul privind acordarea sporului de confidențialitate de 15% curtea a reținut c în speț nu suntem în prezența unei discriminri în sensul OUG nr.137/2000 care s justifice acordarea de despgubiri.
În acest sens, s-a pronunțat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, care a stabilit prin Hotrârea nr.232/29.08.2007 c neacordarea sporului de confidențialitate magistraților, deși aceștia au obligația pstrrii secretului profesional, nu reprezint un tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit art.2 din nr.OUG137/2000. Deși aceast hotrâre nu este obligatorie pentru instanț, aceasta a reținut ca fiind întemeiate considerentele avute în vedere la pronunțarea soluției.
În esenț reclamantul nu a beneficiat și nu beneficiaz nici în prezent de drepturile salariale solicitate, neexistând un act normativ care s prevad acordarea sporului de confidențialitate categoriei magistraților.
Este adevrat c acest spor a fost recunoscut prin lege unor categorii de funcționari publici, dar aceste dispoziții legale nu pot fi extinse și la categoria magistraților cât vreme acest lucru nu este prevzut expres în actul normativ respectiv ( Legea 444/2006).
Nu poate fi reținut nici discriminarea faț de aceste categorii de funcționari publici care beneficiaz de acest spor deoarece cele dou categorii de subiecte nu se afl în situații comparabile, respectiv presteaz activitți diferite și beneficiaz de legi de salarizare diferite.
De asemenea, nu sunt incidente nici prevederile art.2 alin.2 din OG nr. 137/2000 întrucât, nu este îndeplinit condiția situației comparabile, iar fr aceast premis obligatorie nu se poate pune problema nici a criteriului de discriminare.
În alt ordine de idei pretențiile reclamantului au la baz premisa potrivit creia dispozițiile legale invocate sunt discriminatorii întrucât încalc principiul egalitții instituit atât de Convenția României cât și de art. 23 din Declarația Universal a Dreptului Omului.
Cu privire la acest aspect curtea a reținut c instanțele ordinare pot fi sesizate doar în legtur cu constatarea faptului c o lege este aplicat în mod discriminatoriu subiecților de drept crora li se adreseaz, nefiind posibil s se solicite constatarea faptului c o lege este discriminatorie și nici extinderea aplicrii ei altor subiecți de drept.
Referitor la cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor curtea a respins-o întrucât aceast instituție a fost chemat în judecat în calitate de pârât pentru a fi obligat la alocarea fondurilor necesare plții sumelor solicitate prin acțiune. Prin urmare, cererea de chemare în garanție formulat de Ministerul Public este lipsit de interes întrucât în cuprinsul acțiunii exist un capt de cerere prin care se solicit același lucru ca și cel la care se tinde prin cererea de chemare în garanție.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ministerul economiei și Finanțelor critic sentința pentru greșita respingere a excepției lipsei calitții sale procesuale pasive, iar pe fond consider c sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic nu poate fi acordat în lipsa unei prevederi exprese a legii, vechea prevedere fiind abrogat și nici nu pot fi acordate actualizrile cu coeficientul de inflație și dobânda legal.
În dezvoltarea motivelor de recurs Ministerul Public critic sentința sub aspectul acordrii drepturilor și dup data de 3 februarie 2007, dat la care a intrat în vigoare OG nr. 8/2007, care reglementeaz salarizarea personalului auxiliar și care a abrogat Legea nr. 50/1996, sub aspectul actualizrii sumelor datorate cu rata inflației, a respingerii cererii de chemare în garanție a MEF și a dispunerii înscrierilor în cartea de munc.
Ministerul Finanțelor Publice, prin ant DGFP Bad epus o not de ședinț în care consider c în mod legal a fost respins cererea de chemare în garanție.
Ambele recursuri sunt nefondate.
Criticile din recursuri, care vizeaz fondul cauzei sunt nefondate, astfel c pretențiile reclamantelor sunt întemeiate, iar prima instanț în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțat de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar și dup intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobat prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 4 teza final, potrivit cu care dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, în mod corect pretențiile reclamantelor au fost admise, astfel c restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecinț s fie respinse.
Perioada în care sau pân la care se acord aceste sporuri, invocat de recurenta Ministerul Public este fcut prin interpretarea proprie a deciziei în interesul legii, interpretare ce nu poate fi primit, atâta timp cât dispozitivul deciziei nu face o astfel de relaționare și atâta timp cât decizia a fost pronunțat ulterior intrrii în vigoare OG nr. 8/2007, respectiv în anul 2008.
Referitor la obligația de a plti sumele actualizate cu rata inflației și dobânda legal, aprrile recurentelor cu trimitere la legea bugetului și legea finanțelor publice nu au relevanț în speț, persoanele prejudiciate având dreptul la repararea integral a pagubei suferite, modalitatea în care pârâtele vor asigura aceste sume fiind exterioar litigiului. De altfel, prin chiar legea finanțelor publice invocat se prevede c pe parcursul anului bugetar se pot solicita rectificri bugetare.
Mai mult decât atât, Legea nr. 110/2007 prevede formele și modalitțile în care instituțiile bugetare pot și trebuie s-și achite creanțele stabilite prin titluri executorii, iar recurentele vor trebui s apeleze la aceste norme legale.
Faptul c nu s-a stabilit oad obânzii în conformitate cu art.1 din OG nr. 9/2000 nu este aplicabil în speț, având în vedere c nu ne aflm în fața unei convenții ci a unei rspunderi întemeiate pe art. 1073 Cod civil care are ca izvor faptele juridice și nu convențiile.
În ceea ce privește înscrierea drepturilor în carnetul de munc, prima instanț a fcut o aplicare corect a dispozițiilor Decretului nr. 92/1976 sporul solicitat de reclamant fiind unul care se include în retribuția tarifar și care se are în vedere la calcularea drepturilor de pensie.
Recurenta Ministerul Economiei și Finanțelor critic sentința și sub aspectul respingerii excepției lipsei calitții procesuale pasive. Așa cum corect s-a reținut de prima instanț prin acțiune s-a solicitat doar ca aceast recurent s vireze fondurile necesare, obligație faț de care are calitate procesual pasiv. Acesta este și motivul pentru care a fost respins cererea de chemare în garanție, care rmsese fr obiect atâta timp cât aceast pârât a fost chemat în judecat de ctre reclamant tocmai pentru asigurarea fondurilor necesare plții.
Pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 Cod procedur civil, curtea va respinge recursurile.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr.72/24.09.2008 a Curții de Apel Brașov.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 26.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. /04.06.2009
Dact. /19.06.2009
- 2 exemplare -
Jud. fond
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
